batalie sf [At: VACARESCUL IST. 260 / V: (nob) ~arie / Pl: ~ii / E: it battaglia] 1 Desfashurare a unei actziuni militare de lupta in cursul unui razboi Si: bataie (21). 2 (Fig) Eforturi comune facute in vederea indeplinirii unei actziuni importante (shi urgente).

BATALÍE batalii s. f. 1. Ansamblu de ciocniri prin care se cauta obtzinerea de rezultate militare importante angajind numeroase fortze de uscat aeriene shi navale ale trupelor proprii shi ale agresorului desfashurate pe spatzii intinse shi intrun timp mai mult sau mai putzin indelungat; lupta bataie; razboi. Poveshtile batrine shi glumetze ale ostashilor inalbitzi in batalie shi nevoi. EMINESCU N. 3. Batalia de la Zarneshti din 21 august 1690 cishtigata de Brincoveanu cu armata romina shi turceasca fu cea din urma in care vechile noastre legioane se luptara in mare batalie rinduiti. BALCESCU O. I 21. 2. Fig. Incordare efort mobilizare in vederea indeplinirii unui pán de munca propus. Pentru realizarea planurilor noastre pentru transformarea lor in realitate este necesara mobilizarea tuturor eforturilor oamenilor muncii antrenarea tuturor celor ce muncesc in batalia pentru indeplinirea planului. Aceasta este una din sarcinile statului de democratzie populara. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 670.

BATALÍE batalii s. f. Ansamblu de ciocniri prin care se cauta obtzinerea de rezultate militare importante angajand numeroase fortze armate desfashurate pe spatzii intinse shi intrun timp mai mult sau mai putzin indelungat; lupta. ♦ Fig. Incordare efort in vederea indeplinirii unui scop. Batalia pentru indeplinirea planului. Ngr. batalia (<it.).

BATALÍE ~i f. pop. 1) Lupta de mari proportzii intre doua state sau doua fortze armate ostile; razboi. ~ decisiva. 2) fig. Efort depus pentru indeplinirea unui scop. [Art. batalia; G.D. bataliei; Sil. lie] /<ngr. batália

batalie f. 1. bataie mare rasboiu intre doua oshtiri dushmane: batalia de la Calugareni; 2. ordinea in care se lupta oshtile; 3. expeditziune stare de vrajmashie intre doua popoare: au pornit la batalie. [Forma moderna in raport cu bataia (dupa serb. BATALIĬA) de care s’a diferentziat sub raportul sensului].

batalíe f. (ngr. batália d. it. battáglia de unde shi sirb. batalija. V. bataĭe). Lupta intre armate.

batalíe s. f. art. batalía g.d. art. batalíei; pl. batalíi art. batalíile

batalíe s. f. art. batalía g.d. art. batalíei; pl. batalíi art. batalíile

BATALÍE s. lupta (rar) infruntare (inv. shi pop.) bataie (inv. shi reg.) razboi (inv.) hartza oaste toi (fig.) ciocnire. (Biruitor in ~ de la...)

BATALIE s. lupta (rar) infruntare (inv. shi pop.) bataie (inv. shi reg.) razboi (inv.) hartza oaste toi (fig.) ciocnire. (Biruitor in ~ de la... )

Batalie ≠ pace

batalíe (batalíi) s. f. Lupta bataie. It. battaglia prin intermediul sb. batalija sau mai putzin probabil din ngr. μπατάλια.

BATALIE (AERIANA) totalitatea luptelor aeriene (concomitente sau succesive) desfashurate intro anumita perioada de timp pe baza unei conceptzii unice cu scopuri operativstrategice precise: cucerirea suprematziei aeriene dezorganizarea transporturilor inamice distrugerea sau slabirea potentzialului economic al adversarului etc. Batalie aeroterestra conceptzie unitara care presupune sprijinirea tancurilor shi a infanteriei de catre aviatzie avand k scop nimicirea eshaloanelor 2 ale inamicului concomitent cu actziunile asupra eshalonului 1 prioitare fiind actziunile ofensive.

CESHME Batalia de la ~ batalie desfashurata in golful Ceshme de pe tzarmul turcesc al Marii Egee (iun. 1770) in timpul Raboiului RusoTurc (17681774) in care flota rusa a distrus pe cea turca.