29 de definitzii pentru incordare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCORDÁRE incordari s. f. Actziunea de a (se) incorda shi rezultatul ei; incordatura. V. incorda.

INCORDÁRE incordari s. f. Actziunea de a (se) incorda shi rezultatul ei; incordatura. V. incorda.

incordare sf [At: MAIORESCU CR. I 103 / Pl: ~dari / E: incorda] 1 Contractare a mushchilor corpului Si: incordat1 (1) (inv) incordaciune (1) incordatura (1). 2 (Pex) Contractare a corpului in intregime Si: incordat1 (2) (inv) incordaciune (2) incordatura (2). 3 (Fig) Concentrare intelectuala Si: incordat1 (inv) incordaciune (3) incordatura (3). 4 Intindere puternica a unei coarde a unui arc etc. Si: incordat1 (4) (inv) incordaciune (3) incordatura (3). 5 (Spc) Acordare a unui instrument muzical prin intinderea coardelor Si: incordat1 (5) (inv) incordaciune (5) incordatura (5). 6 (Fig) Stare de tensiune intre persoane Si: (inv) incordaciune (6) incordatura (6). 7 (Irg) Legare a cuiva sau a ceva cu funii nuiele etc. Si: (inv) incordaciune (7) incordatura (7). 8 (irg) Intindere a membrelor cuiva prin instrumente de tortura Si: (inv) incordaciune (8) incordatura (8). 9 (Reg) Legare a vitzei de vie Si: (reg) incordat1 (7) (inv) incordaciune (9) incordatura (9).

INCORDÁRE incordari s. f. Faptul de a (se) incorda. 1. Efort de concentrare a fortzelor fizice sau intelectuale. Din citeva incordari ale bratzelor lui vinjoase fu in mijlocul curentului. BART E. 184. O incordare inalta a atentziei ascute simtzirea auzului in singuratatea noptzii. GHEREA ST. CR. II 139. In mishcarea bratzelor lor in toata voiniceasca shi puternica incordare... a trupului lor vinjos au ceva din maretzia statuilor antice. VLAHUTZA O. A. 414. ♦ Tensiune. Incordare nervoasa.Baiatul trecu printro stare ciudata de incordare. VORNIC P. 183. ◊ Loc. adv. Cu incordare = cu intensitate din toate puterile; febril. A doua zi avea sa cunoasca ceea ce ashtepta cu incordare. VORNIC P. 158. Toata urbea ashteapta cu incordare sa vina rezultatul examenului anual shi impartzirea premiilor. CARAGIALE O. II 187. 2. Stringere strinsoare imbratzishare. Se desface din incordarea bratzelor ei. VLAHUTZA N. 148.

INCORDÁRE ~ari f. 1) v. A INCORDA shi A SE INCORDA. ◊ Cu ~ din toate puterile (fizice shi/sau intelectuale). 2) fig. Stare de spirit incordata; tensiune. /v. a incorda

incordare f. 1. actziunea de a incorda: incordarea mushchilor; 2. rezultatul ei: tensiune; 3. fig. opintire intelectuala.

incordáre f. Actziunea de a saŭ de a te incorda tensiune: incordarea mushchilor (fig.) a mintziĭ.

INCORDÁ incordez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) contracta mushchii corpului p. ext. corpul intreg in vederea unui efort. ♦ Fig. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula a intari. 2. Tranz. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele vitzeidevie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima); a se inaspri. In + coarda.

incorda [At: PSALT. 10/4 / Pzi: ~dez (inv) incord / E: in + coarda] 12 vtr A(shi) contracta mushchii corpului. 34 vtr (Pex) A(shi) contracta tot corpul in vederea unui efort. 56 vtr (Fig; d. atentzie memorie vointza etc.) A (se) concentra. 7 vt (Rar) A stimula. 8 vt A intinde puternic o coarda un arc un cablu etc. 9 vt (D. un instrument muzical cu coarde) A acorda prin intinderea coardelor. 10 vr (Fig; d. raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune maxima Si: a se inaspri. 11 vt (Nob; d. sprancene) A arcui. 12 vt (Irg) A lega strans ceva sau pe cineva cu funii nuiele etc. 13 vt (Irg) A intinde membrele cuiva prin instrumente de tortura. 14 vt (Reg) A lega coardele vitzei de vie. 15 vt (Inv) A avea crampe musculare. 16 vr (Irg) A se uita cu groaza.

INCORDÁ incordez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) contracta mushchii corpului p. ext. corpul intreg in vederea unui efort. ♦ Fig. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula a intari. 2. Tranz. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele vitzei de vie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima) a se inaspri. In + coarda.

INCORDÁ incordez vb. I. Tranz. 1. A aduce mushchii corpului (p. ext. corpul intreg) in stare de tensiune. Ishi incorda bratzele shi umerii imbracatzi intro camasha de cinepa. DUMITRIU N. 147. O tarie nebuna imi incorda madularele. SADOVEANU O. VI 13. ◊ Refl. Primprejur pe moshie tzaranii... se incordau din greu gemind. SADOVEANU O. VII 277. SHi apoi incordinduse shi scuturinduse o data voiniceshte iara shiarata puterile sale zicind: TZinete zdravan stapine k iar am sa zbor. CREANGA P. 220. ♦ Fig. Ashi aduna printro sfortzare puterea atentzia memoria vointza etc. a face un efort. Ishi incorda inca o data toata vointza. DUMITRIU B. F. 148. Daca itzi incordezi atentzia observi k fiecare cal e altfel fiecare infatzisheaza alergarea lui cu alte mishcari. STANCU U.R.S.S. 122. Imi dadeam citeodata osteneala sami incordez memoria... shi nu puteam. NEGRUZZI la TDRG. ♦ (Rar) A intari. Va depune cu atit mai mult silintzele spre a dezvolta... inteligentza agera a junimii noastre incordind totdeodata in inimile tinerilor nobilul simtzimint al patriotismului. ODOBESCU S. III 327. 2. A aduce in stare de tensiune a intinde un arc un cablu etc. Ishi incordau arcurile shi pushtile. RETEGANUL P. V 70. ♦ (Cu privire la instrumentele muzicale cu coarde) A acorda. Incordavoi a mea lira sa cint dragostea? EMINESCU O. I 140. ♦ Fig. (Neobishnuit) A da forma de arc a arcui. Nishte sprincene care penelul nu lear fi incordat cu atita delicatetza. NEGRUZZI la TDRG. 3. (Rar) A lega strins a stringe intinzind sau rasucind funia care leaga. La legat nu la legat K de miini la incordat De picior lampiedicat. TEODORESCU P. P. 554. ♦ A lega coardele viei. (Refl. pas.) Dupa ridicatul viei la un harag se sapa tot pamintul shi apoi se incordeaza. I. IONESCU P. 249.

INCORDÁ vb. I. tr. refl. a(shi) aduce mushchii corpul intro stare de tensiune. II. refl. (fig.) a face un efort deosebit pentru a intzelege pentru ashi aduce aminte. III. tr. a intinde un arc un cablu; (p. ext.) a instruna un instrument muzical. (< in + coarda)

A INCORDÁ ~éz tranz. 1) A face sa se incordeze. 2) (cabluri arcuri etc.) A face sa fie bine intins. 3) (instrumente muzicale) A pune tonurile la inaltzimea ceruta; a acorda. /in + coarda

A SE INCORDÁ ma ~éz intranz. 1) (despre muschi) A trece din starea de relaxare in stare de tensiune. 2) (despre relatzii sociale) A deveni mai tensionat; a se inrautatzi; a se complica; a se agrava; a se inaspri. 3) Ashi fixa in mod conshtient (intro singura directzie) fortzele fizice sau intelectuale; a se concentra. /in + coarda

incordà v. 1. a intinde coardele la un instrument (arc vioara); 2. a intinde foarte a pune toata taria: ashi incorda puterile; fig. ashi incorda mintea; 3. a tzinea strans: fugarul falnic coama ’shi incorda AL.; 4. alega strans: a incorda via; 5. a se intzepeni: se incordeaza shi apoi moare.

incordéz v. tr. (d. coarda). Intind coardele vreunuĭ instrument (arc vioara). Intind tare imĭ pun toata puterea: imĭ incordez bratzele (fig.) mintea. Leg via pe haragĭ: incordez vitza. V. refl. TZin gitu indoit (vorbind de cal): calu se incordeaza saŭ ishĭ incordeaza gitu. Intzepenesc ma intind (de boala de durere).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incordáre s. f. g.d. art. incordắrii; pl. incordắri

incordáre s. f. g.d. art. incordarii; pl. incordari

incordá (a ~) vb. ind. prez. 3 incordeáza

incordá vb. ind. prez. 1 sg. incordéz 3 sg. shi pl. incordeáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCORDÁRE s. 1. instrunare intindere strunire (inv.) incordatura. (~ a arcului.) 2. v. intindere. 3. intindere tensiune. (~ mushchilor.) 4. v. concentrare. 5. v. infrigurare. 6. tensionare. (a relatziilor dintre ei.) 7. v. tensiune. (Stare de ~.)

INCORDARE s. 1. instrunare intindere strunire (inv.) incordatura. (~ a arcului.) 2. intindere tensionare tragere. (~ firelor textile.) 3. intindere tensiune. (~ mushchilor.) 4. concentrare. (~ lui i se vede in ochi.) 5. agitatzie febrilitate infrigurare neastimpar nelinishte nerabdare tensiune. (~ dinaintea plecarii la drum.) 6. nervozitate tensiune. (Stare de ~.)

Incordare ≠ destindere relaxare

INCORDÁ vb. 1. a instruna a intinde a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui a imbredeli. (~ bine ferastraul.) 3. v. intinde. 4. v. opinti. 5. v. concentra. 6. v. tensiona.

INCORDA vb. 1. a instruna a intinde a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui a imbredeli. (~ bine ferastraul.) 3. a intinde a tensiona a trage. (~ firele textile.) 4. a se opinti. (Se ~ sa ridice o greutate.) 5. a se concentra. (Se ~ pentru a urmari cele spuse de orator.)

A (se) incorda ≠ a (se) destinde

Intrare: incordare
incordare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incordare
  • ‑ncordare
  • incordarea
  • ‑ncordarea
plural
  • incordari
  • ‑ncordari
  • incordarile
  • ‑ncordarile
genitiv-dativ singular
  • incordari
  • ‑ncordari
  • incordarii
  • ‑ncordarii
plural
  • incordari
  • ‑ncordari
  • incordarilor
  • ‑ncordarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incorda, incordezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A(shi) contracta mushchii corpului. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: contracta
    • format_quote Ishi incorda bratzele shi umerii imbracatzi intro camasha de cinepa. DUMITRIU N. 147. DLRLC
    • format_quote O tarie nebuna imi incorda madularele. SADOVEANU O. VI 13. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A(shi) contracta corpul intreg in vederea unui efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      • format_quote Primprejur pe moshie tzaranii... se incordau din greu gemind. SADOVEANU O. VII 277. DLRLC
      • format_quote SHi apoi incordinduse shi scuturinduse o data voiniceshte iara shiarata puterile sale zicind: TZinete zdravan stapine k iar am sa zbor. CREANGA P. 220. DLRLC
    • 1.2. figurat Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: concentra
      • format_quote Ishi incorda inca o data toata vointza. DUMITRIU B. F. 148. DLRLC
      • format_quote Daca itzi incordezi atentzia observi k fiecare cal e altfel fiecare infatzisheaza alergarea lui cu alte mishcari. STANCU U.R.S.S. 122. DLRLC
      • format_quote Imi dadeam citeodata osteneala sami incordez memoria... shi nu puteam. NEGRUZZI la TDRG. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv rar Stimula, intari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Va depune cu atit mai mult silintzele spre a dezvolta... inteligentza agera a junimii noastre incordind totdeodata in inimile tinerilor nobilul simtzimint al patriotismului. ODOBESCU S. III 327. DLRLC
  • 2. tranzitiv A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Ishi incordau arcurile shi pushtile. RETEGANUL P. V 70. DLRLC
    • 2.1. A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      • format_quote Incordavoi a mea lira sa cint dragostea? EMINESCU O. I 140. DLRLC
    • 2.2. figurat neobishnuit A da forma de arc. DLRLC
      sinonime: arcui
      • format_quote Nishte sprincene care penelul nu lear fi incordat cu atita delicatetza. NEGRUZZI la TDRG. DLRLC
  • 3. tranzitiv rar A lega strans a strange intinzand sau rasucind funia care leaga. DLRLC
    sinonime: strange
    • format_quote La legat nu la legat K de miini la incordat De picior lampiedicat. TEODORESCU P. P. 554. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv A lega coardele vitzeidevie. DEX '09 DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Dupa ridicatul viei la un harag se sapa tot pamintul shi apoi se incordeaza. I. IONESCU P. 249. DLRLC
  • 4. reflexiv figurat (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima); a se inaspri. DEX '09
    sinonime: inaspri
etimologie:
  • In + coarda DEX '09 DEX '98 MDN '00

incordare, incordarisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a (se) incorda shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: incordatura
    • 1.1. Efort de concentrare a fortzelor fizice sau intelectuale. DLRLC
      • format_quote Din citeva incordari ale bratzelor lui vinjoase fu in mijlocul curentului. BART E. 184. DLRLC
      • format_quote O incordare inalta a atentziei ascute simtzirea auzului in singuratatea noptzii. GHEREA ST. CR. II 139. DLRLC
      • format_quote In mishcarea bratzelor lor in toata voiniceasca shi puternica incordare... a trupului lor vinjos au ceva din maretzia statuilor antice. VLAHUTZA O. A. 414. DLRLC
      • 1.1.1. Tensiune. DLRLC
        sinonime: tensiune
        • format_quote Incordare nervoasa. DLRLC
        • format_quote Baiatul trecu printro stare ciudata de incordare.VORNIC P. 183. DLRLC
        • chat_bubble locutziune adverbiala Cu incordare = cu intensitate din toate puterile. DLRLC
          sinonime: febril
          • format_quote A doua zi avea sa cunoasca ceea ce ashtepta cu incordare. VORNIC P. 158. DLRLC
          • format_quote Toata urbea ashteapta cu incordare sa vina rezultatul examenului anual shi impartzirea premiilor. CARAGIALE O. II 187. DLRLC
    • 1.2. Strangere, stransoare, imbratzishare. DLRLC
      • format_quote Se desface din incordarea bratzelor ei. VLAHUTZA N. 148. DLRLC
etimologie:
  • vezi incorda DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.