stransoare sf [At: ANTIM P. / V: (inv) strin~ (ivr) ~orie / Pl: ~ori / E: strans¹ + oare] 1 (Predomina ideea de apropiere in spatziu) Exercitare (cu ceva) a unei presiuni (puternice) din doua sau din mai multe partzi ori din toate partzile asupra unui obiect sau asupra unei fiintze mai ales asupra unei persoane ori asupra unor partzi ale corpului acestora reducandule volumul modificandule forma etc. Si: apasare (1) apasat¹ (1) presare presat¹ strangere (1) strans¹ (1) stransura (1) (inv) stransatura (1) (ivr) strangatura (1). 2 (Olt; ie) A lua la ~ori pe cineva A lua pe cineva din scurt. 3 (Rar) Strangere (3). 4 (Ivr; ccr) Gaica (de incheiat sau de legat la veshmintele preotzeshti). 5 (Ivr) Tortura. 6 (Inv; pex) Pedeapsa. 7 (Ivp; fig) Chin (4). 8 (Inv; fig; in legatura cu verbe k „a apuca” „a da” etc.) Constrangere (1). 9 (Ivr; fig) Severitate (1). 10 (Fig; de obicei in legatura cu verbele „a da” „a avea”) Porunca. 11 (Inv; fig) Stramtoare (7). 12 (Inv; spc) Ingradire. 13 (Rar; pex) Supraveghere stricta. 14 (Pan) Spatziu (foarte) stramt Si: ingustime stramtoare (4) (rar) stramtura (3) (reg) stramtetze (2). 15 Prindere (foarte) tare cu degetele mainii (sau ale mainilor) foarte apropiate intre ele a unui obiect sau a unei partzi a acestuia ori a unei fiintze mai ales persoane sau a unei partzi a corpului acestuia tzinand (cat mai) aproape de sine shi nelasand un timp (sa se indeparteze sa scape etc.) din mana Si: incleshtare incleshtat strangere (7) strans¹ (5) (rar) stransatura (4) stransura (4). 16 (Cuprindere cu putere cu mainile cu bratzele a trupului cuiva pentru a aduce shi a tzine foarte aproape de sine k) gest de prietenie de mare afectziune etc. Si: imbratzishare imbratzishat inlantzuire inlantzuit strangere (9) strans¹ (7) (reg) stransura (6). 17 (Asr) Contractare (4). 18 (Idt; is) ~ de mana Strangere de mana V strangere. 19 (Rar; is) ~ de inima Strangere de inima V strangere. 20 (Ivp; pex; de obicei lpl) Colica (1). 21 (Trs) Diaree (1). 22 (Rar) Strangere (31). 23 (Ivr) Strangere (35). 24 (Pop; pex; ccr) Recolta. 25 (Rar; pex) Strangere (39). 26 (Asr; pex; ccr) Avere (4). 27 (Ivr; pex) Economie¹ (6). 28 (Ivr) Zgarcenie. 29 (Ivr) Colectzie (1). 30 (Inv) Strangere (42).

STRANSOÁRE ~ori f. 1) v. STRANGERE. 2) Suportare a unei actziuni de strangere de catre un obiect oarecare. 3) v. STRAMTOARE. 4) fig. Limitare a libertatzii de actziune; constrangere. 5) Roada stransa intrun an; recolta. /strans + suf. ~oare

stransoare f. 1. strangere: stransoare de mana; 2. recolta; 3. colica la prunci.

stransorie sf vz stransoare

strinsoare sf vz stransoare

STRINSOÁRE strinsori s. f. I. 1. Faptul de a stringe; apasare presiune; incleshtare. Ishi facusera tzigari. Pentru cei care aveau miinile prea umflate de strinsoarea fringhiilor cind fusesera adushi sau degetele zdrobite in bataie rasuceau tzigari ceilaltzi. DUMITRIU B. F. 157. Foarte frumos domnule badie zise ea in sfirshit desfacindushi ushor minile din strinsoarea mea shi ashezinduse pe un scaun. HOGASH M. N. 21. Se trinteshte pe brinci in pat ishi reazima inima in care simte o strinsoare nedefinita pe mina dreapta shi pe cea stinga fruntea calda. CARAGIALE S. 62. 2. Supraveghere stricta; ingradire constringere. Acu incepe cu adevarat pentru o domnitza viatza cind scapa de strinsoare shi intra in lume. Sloboda este dupa asta sa faca asha cum i place. SADOVEANU Z. C. 332. Adeseori noaptea ma scol ascult shi aud pashi in paretele meu. Iata subt ce strinsoare traiesc Tisbe. NEGRUZZI S. III 406. ◊ Fig. A railor povetze TZin duhul in strinsoare. NEGRUZZI S. II 180. 3. Faptul de a fi strins inghesuit; inghesuiala. Din strinsoarea podurilor de peste girla lumea se revarsa spre biserica Domnitza Balasha. CAMIL PETRESCU O. II 254. 4. (Invechit) Chin suferintza. Nu putem scapa din foc Deasha moarte cu necaz... Deasha moarte cu strinsori Fara fratzi fara surori. HODOSH P. P. 230. II. 1. (Regional) Ceea ce se aduna de pe cimp shi se duce acasa pentru a fi pastrat; recolta. In anul acesta sau intimplat k omul au facut mai multa strinsoare decit avea in totzi anii de mai nainte. SBIERA P. 151. ♦ Bogatzie averi acumulate bunuri. Chervane vechi carutze cu bucate Se duc spre muntzi shi curg mereu din zare. Sint mari averi domneshti strinsoarea rodul Atitor lacrimi shi sudori cumplite. IOSIF V. 69. 2. (Invechit) Colectzie. [Viena are] o alta mare zidire unde au strinsoare de multzime shi feliurimi de monede antici foarte vechi shi alte asemenea de mult pretz. GOLESCU I. 50. Vrednic de pedeapsa este cel ce va fi venit in Viena shi nu va fi vazut acea mare zidire intru care este strinsoare de arme. id. ib. 47.

strinsoáre f. pl. orĭ. Actziunea de a stringe. Imbratzishare puternica. Constringere sila violenta: numaĭ de datorniciĭ Turcĭ mare strinsoare shi sila era (Cost. 1 291) a face cuĭva strinsoare. Taĭeturĭ colica. Recolta strinsa. L. V. Reuniune.

stransoáre s. f. g.d. art. stransórii; pl. stransóri

stransoáre s. f. g.d. art. stransórii; pl. stransóri

STRANSOÁRE s. v. apasare.

STRANSOÁRE s. v. agoniseala agonisire agonisita asuprire calvar canon cazna chin colica constrangere contractare contractzie convulsie crampa dificultate dispozitzie durere economie exploatare fortza hotarare impas imbratzishare imbratzishat impilare incleshtare incurcatura ingustime inlantzuire napastuire opresiune oprimare ordin patima pedeapsa persecutare persecutzie porunca prigoana prigonire recolta rod sanctziune schingiuire schingiuit sila silnicie spasm strangere strans suferintza supliciu tetanie tortura urgisire violentza zgarcire.

STRINSOARE s. apasare greutate presare presiune (rar) strinsura. (Simtzea o ushoara ~.)

strinsoare s. v. AGONISEALA. AGONISIRE. AGONISITA. ASUPRIRE. CALVAR. CANON. CAZNA. CHIN. COLICA. CONSTRINGERE. CONTRACTARE. CONTRACTZIE. CONVULSIE. CRAMPA. DIFICULTATE. DISPOZITZIE. DURERE. ECONOMIE. EXPLOATARE. FORTZA. HOTARIRE. IMPAS. IMBRATZISHARE. IMBRATZISHAT. IMPILARE. INCLESHTARE. INCURCATURA. INGUSTIME. INLANTZUIRE. NAPASTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. ORDIN. PATIMA. PEDEAPSA. PERSECUTARE. PERSECUTZIE. PORUNCA. PRIGOANA. PRIGONIRE. RECOLTA. ROD. SANCTZIUNE. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SILA. SILNICIE. SPASM. STRINGERE. STRINS. SUFERINTZA. SUPLICIU. TETANIE. TORTURA. URGISIRE. VIOLENTZA. ZGIRCIRE.