STRINSOÁRE strinsori s. f. I. 1. Faptul de a stringe; apasare presiune; incleshtare. Ishi facusera tzigari. Pentru cei care aveau miinile prea umflate de strinsoarea fringhiilor cind fusesera adushi sau degetele zdrobite in bataie rasuceau tzigari ceilaltzi. DUMITRIU B. F. 157. Foarte frumos domnule badie zise ea in sfirshit desfacindushi ushor minile din strinsoarea mea shi ashezinduse pe un scaun. HOGASH M. N. 21. Se trinteshte pe brinci in pat ishi reazima inima in care simte o strinsoare nedefinita pe mina dreapta shi pe cea stinga fruntea calda. CARAGIALE S. 62. 2. Supraveghere stricta; ingradire constringere. Acu incepe cu adevarat pentru o domnitza viatza cind scapa de strinsoare shi intra in lume. Sloboda este dupa asta sa faca asha cum i place. SADOVEANU Z. C. 332. Adeseori noaptea ma scol ascult shi aud pashi in paretele meu. Iata subt ce strinsoare traiesc Tisbe. NEGRUZZI S. III 406. ◊ Fig. A railor povetze TZin duhul in strinsoare. NEGRUZZI S. II 180. 3. Faptul de a fi strins inghesuit; inghesuiala. Din strinsoarea podurilor de peste girla lumea se revarsa spre biserica Domnitza Balasha. CAMIL PETRESCU O. II 254. 4. (Invechit) Chin suferintza. Nu putem scapa din foc Deasha moarte cu necaz... Deasha moarte cu strinsori Fara fratzi fara surori. HODOSH P. P. 230. II. 1. (Regional) Ceea ce se aduna de pe cimp shi se duce acasa pentru a fi pastrat; recolta. In anul acesta sau intimplat k omul au facut mai multa strinsoare decit avea in totzi anii de mai nainte. SBIERA P. 151. ♦ Bogatzie averi acumulate bunuri. Chervane vechi carutze cu bucate Se duc spre muntzi shi curg mereu din zare. Sint mari averi domneshti strinsoarea rodul Atitor lacrimi shi sudori cumplite. IOSIF V. 69. 2. (Invechit) Colectzie. [Viena are] o alta mare zidire unde au strinsoare de multzime shi feliurimi de monede antici foarte vechi shi alte asemenea de mult pretz. GOLESCU I. 50. Vrednic de pedeapsa este cel ce va fi venit in Viena shi nu va fi vazut acea mare zidire intru care este strinsoare de arme. id. ib. 47.