colectzie sf [At: (a. 1849) URICARIUL XIII 378 / V: (inv) ~iune / Pl: ~i / E: fr collection] 1 Adunare strangere la un loc a unor obiecte care grupate impreuna au o valoare artistica shtiintzifica documentara instructiva etc. 2 Serie de obiecte de acelashi fel sau de aceeashi categorie care adunate shi dispuse sistematic reprezinta o valoare artistica shtiintzifica documentara etc. 3 Culegere de opere literare sau shtiintzifice grupate dupa anumite criterii shi aparute in cadrul unei edituri. 4 (Inv; nob) Cheta. 5 (Med) Puroi adunat in interiorul unui tzesut bolnav sau intro cavitate din organism.

COLÉCTZIE colectzii s. f. 1. Serie de obiecte de acelashi fel sau de aceeashi categorie care adunate la un loc shi dispuse sistematic au o valoare documentara artistica shtiintzifica etc. Colectzie de timbre. ▭ Daca in Ardeal este colectzia de doua sute diplome toate slavone in Moldova avem sute de mii de zapise. RUSSO O. 78. 2. Culegere. [Alecsandri] primeshte cu fericire colectzia de proverbe a lui A. Pann. IBRAILEANU SP. CR. 148. 3. Puroi adunat in interiorul unui tzesut bolnav sau intro cavitate a organismului. Pronuntzat: tzie. Varianta: colectziúne (GHICA S. A. 144) s. f.

COLÉCTZIE s.f. 1. Serie de obiecte asemanatoare sau de aceeashi categorie prezentand o valoare documentara artistica etc. ♦ Culegere (de opere literare shi shtiintzifice). ♦ Totalitatea publicatziilor unei biblioteci. 2. Puroi colectat intrun tzesut bolnav. [Gen. iei var. colectziune s.f. / cf. fr. collection lat. collectio].

COLÉCTZIE s. f. 1. serie de obiecte de acelashi fel o valoare documentara artistica etc. adunate shi dispuse sistematic. 2. culegere (de opere literare shi shtiintzifice). ◊ totalitatea publicatziilor unor biblioteci. 3. puroi colectat intrun tzesut bolnav. (< fr. collection lat. collectio)

COLÉCTZIE ~i f. 1) Ansamblu de obiecte clasate dupa anumite principii shi colectate din curiozitate din intentzii estetice sau shtiintzifice. ~ de monede. ~ de insecte. 2) Serie de publicatzii formand o unitate aparute in cadrul unei edituri. 3) Acumulare de puroi intrun organ intrun tzesut sau intro cavitate a organismului. [Art. colectzia; G.D. colectziei; Sil. tzie] /<fr. collection lat. collectio ~onis

colectziune sf vz colectzie

COLECTZIÚNE s. f. V. colectzie.

COLECTZIÚNE s.f. v. colectzie.

coléctziemuzéu s. f. Colectzie particulara de arta care a capatat statut de muzeu ◊ „La Falticeni [...] a fost deschisa colectziamuzeu a sculptorului Ion Irimescu artist al poporului.” R.l. 14 II 75 p. 2 (din colectzie + muzeu)

colectzi(un)e f. reunire de obiecte cari au oarecare raport laolalta: colectziune de cartzi tablouri.

*colectziúne f. (lat. colléctio ónis d. colligere. collectum a culege). Adunare (culegere) de obĭecte care aŭ raport intre ele: colectziune de monete de marcĭ poshtale de fluturĭ. SHi éctzie.

coléctzie (tzie) s. f. art. coléctzia (tzia) g.d. art. coléctziei; pl. coléctzii art. coléctziile (tzii)

coléctzie s. f. (sil. tzie) art. coléctzia (sil. tzia) g.d. art. coléctziei; pl. coléctzii art. coléctziile (sil. tzii)

colectzie

COLÉCTZIE s. v. culegere.

COLECTZIE s. culegere (livr.) florilegiu. (O ~ de poezii.)

colectzie (< lat. collectio; fr. collection) adunarea la un loc a unui numar variabil de piese din aceeashi categorie sau eterogene shi clasificarea lor metodica. Uneori c. cuprind piese de diferite origini: cantece pop. cantece in stil pop. etc. Ex.: Codex Caioni (sec. 17); c. Vulpian. Unele au consemnat numai poezie pop.: c. Alecsandri Eminescu Marienescu G. Dem. Teodorescu etc. Pana in sec. 20 c. de muzica pop. contzineau cantecele mai multor popoare: c. D. Speer (sec. 17) c. Sulzer shi Szirmay (sec. 19). Preocuparile pentru culegerea* literaturii shi muzicii pop. europ. se manifesta intens indeosebi incepand cu sec. 17: Thiers Perault; in sec. 18: Horvat Tetiscev Bellmann Percy Thomas shi W. Scott Herder Albert Fortes Karadžić; in sec. 19: Willemarqué fratzii Grimm etc. C. de folc. chiar „corectate” de catre autorii lor au o mare valoare artistica shi documentara. In ultimul sec. publicarea c. se efectueaza dupa o metoda riguroasa materialul fiind clasificat dupa criterii morfologice.