strans² ~a [At: ANON. CAR. / V: (inv) ~rins / Pl: ~nshi ~e / E: strange] 1 a (D. obiecte sau d. fiintze mai ales d. oameni ori d. partzi ale corpului lor) Asupra caruia este exercitata (cu ceva) o presiune (puternica) din doua sau din mai multe partzi ori din toate partzile reducandui volumul modificandui forma etc. Si: apasat² (1) presat. 2 a (D. obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte) Care apasa continuu shi intro parte in mai multe partzi sau din toate partzile corpul ori partzi ale acestuia (provocand jena sau durere). 3 a (Rar; pex) Stramt (5). 4 a (Asr; fig; d. dispozitzii ordine etc. sau d. aprecieri pareri metode etc.) Sever² (1). 5 a (D. obiecte sau d. partzi ale acestora ori d. fiintze mai ales d. oameni sau d. partzi ale corpului lor) Care este prins (foarte) puternic cu degetele mainii sau ale mainilor (foarte) apropiate intre ele shi care este tzinut (cat mai) aproape de sine nelasand un timp sa se indeparteze sa scape etc. din mana Si: incleshtat. 6 a (D. oameni sau d. corpul lor; de obicei cu determinarile „in bratze” „la piept”) Care este cuprins (cu putere) cu mana cu bratzele pentru a aduce shi a tzine (foarte) aproape (la piept) in semn de prietenie de mare afectziune etc. Si: imbratzishat inlantzuit. 7 a (D. sfori curele lantzuri etc. sau d. comprese pansamente etc. ori d. parul lung) Legat sau infashurat (foarte) tare in jurul a ceva sau a cuiva k sa nu se (mai) desfaca (ushor). 8 a (Rar; d. persoane) Incins peste mijloc. 9 a (D. modul de legare de infashurare etc.) Care este facut lipit (foarte) mult de obiectul carel leaga exercitand asupra acestuia o presiune (foarte) mare din toate partzile. 10 a (D. frau) TZinut intins incordat pentru a stapani a conduce calul. 11 a (D. legaturi de aliantza de prietenie de dragoste etc. dintre oameni sau dintre grupari colectivitatzi etc. umane) Care devine (mai) apropiat (mai) puternic (mai) durabil Si: cimentat² (15) consolidat (1) intarit. 12 a (Pan; d. raporturi intre organele unui organism intre elementele unui tot intre obiecte aparent disparate sau intre fenomene naturale sociale economice etc. intre concepte notziuni etc. ori intre activitatzi mentalitatzi etc.) Care este (shi se manifesta) direct shi puternic relevand trasaturi intrinsece shi exprimand interconditzionari permanente etc. 13 a (Rar; d. incaperi recipiente etc. sau d. volumul acestora) Mic. 14 a (Ivr) Mic. 15 a (Ivr) Subtzire (7). 16 a (Inv; d. sensul cuvantului; ioc larg) Restrans. 17 a (Fig; d. stil d. texte d. formulari scrise sau orale ori d. partzi ale lor) Care cuprinde un numar redus de cuvinte. 18 a (Fig; d. stil d. texte d. formulari scrise sau orale ori d. partzi ale lor) Care este exprimat in cuvinte putzine Si: concentrat² (9) concis (1) laconic lapidar scurt succint sumar telegrafic. 19 a (Fig; d. modul de a gandi; d. ratzionamente argumente etc.) Bine inchegat shi precis. 20 a (D. pleoapele ochii buzele etc. oamenilor) Care este inchis (foarte) tare avand lipite intre ele partzile mobile. 21 a (D. fruntea buzele etc. oamenilor) Care este incretzit (in semn de nedumerire de nemultzumire etc.). 22 a (D. dintzii falcile pumnii etc. oamenilor) Care este incleshtat (foarte) puternic (pentru ashi stapani iritarea supararea furia etc.). 23 a (Ie) (A fi) cu mana ~a sau ~ la mana (ori la chimir) sau mana ~a (A fi) socotit la bani econom. 24 a (Pex; iae) A fi zgarcit. 25 a (D. tzesaturi hartie haine etc.) Adunat laolalta cu marginile puse una peste cealalta sau intro anumita ordine intrun anumit fel etc. Si: (reg) chitit² (2). 26 a (Rar; d. perdele cortine etc.) Ridicat². 27 a (Pan; d. partzi mobile ale corpului fiintzelor) Adus (cat mai) aproape de corp avand reduse aparent dimensiunile de obicei lungimea Si: apropiat² (1). 28 a (D. fiintze) Care are corpul incovoiat indoit etc. de frica de frig etc. cu extremitatzile apropiate unele de altele shi (aparent) mai mic Si: chircit (1) ghemuit² (1) zgarcit (pop) ciuciulit¹ (2) starcit zgulit (reg) tambushit. 29 av Lipit (ghemuinduse) de cineva (sau de ceva) cautand protectzie alinare confort etc. 30 av Ghemuit langa cineva (sau langa ceva) Si: inghesuit. 31 a (Rar; d. membrele corpului fiintzelor) Adunat (langa corp). 32 a (Rar; d. organe mushchi tzesuturi etc. ale corpului fiintzelor) Contractat² (5). 33 a (Ie) (A fi) cu inima ~a (ori cu inimile ~e) (sau cu sufletul ~) (A fi) stapanit de o emotzie puternica de o stare de tensiune nervoasa de nelinishte etc. 34 a (Rar; d. mishcari puls etc.) Repede. 35 a (Buc; pan; d. oameni) Care este bolnav de strans¹ (21). 36 a (Rar; pex; d. oameni) Care este bolnav de tetanos. 37 a (Mun; pex; d. oameni) Racit². 38 a (Rar; d. piesele filetate ale unui dispozitiv ale unui mecanism etc.) Fixat (mai) bine printro mishcare de invartire pana la capatul filetului pana la refuz. 39 a Inshurubat foarte tare. 40 a (D. obiecte fiintze etc. raspandite risipite imprashtiate etc.) Care este (luat shi pus) laolalta la un loc sau la locul lui facand gramezi manunchiuri etc. Si: adunat² (1). 41 a (D. randuri formatzii etc. de oameni de vehicule etc. aflate in mishcare) Care are elementele componente foarte aproape unul de altul shi foarte ordonate. 42 a Care se deplaseaza foarte aproape unul de altul shi foarte ordonat Si: adunat² (5) compact (4) des¹ (5). 43 a (D. obiecte sau d. partzi ori fragmente ale acestora) Luat shi ashezat in ceva sau intrun loc sigur ferit sau special amenajat pentru a fi mentzinut in buna stare (shi timp indelungat) pentru a fi gasit ushor la nevoie etc. Si: pastrat. 44 a (D. mese) De care sau adunat dupa ce sa terminat de mancat mancarea ramasa resturile vasele tacamurile etc. 45 a (Rar) Pus bine. 46 a (Ivr) Intarit. 47 a (D. roadele pamantului recolte etc.) Luat de pe camp din gradini din livezi etc. shi pus intrun loc in ceva etc. Si: adunat² (1) cules² (1) recoltat. 48 sf (Pop) Recolta. 49 sf (Pop) Provizie. 50 a (Rar; pan; d. obiecte de aceeashi categorie de obicei de arta sau manuscrise texte cartzi mai ales vechi ori rare productzii folclorice etc.) Colectzionat². 51 a (D. bunuri materiale opere bani etc.) Pus deoparte (putzin cate putzin incetul cu incetul) pentru (a fi consumat) mai tarziu Si: acumulat² adunat² (1) agonisit² (2) economisit (2) (pop) chivernisit (2). 52 sf (Pop) Avere (4). 53 sf (Ie) A face ~a (cu cineva) A convietzui (cu cineva) intro casnicie. 54 a (Ivp; fam; d. oameni) Econom (9). 55 a (Ivp; fam; d. oameni) Cumpatat² (11). 56 a (Pex) Zgarcit. 57 a (Ivr; ie) (A fi) ~ la vorbe (A fi) zgarcit la vorba. 58 a (D. fiintze mai ales d. oameni sau d. grupuri (organizate) de oameni dintrun tzinut dintro localitate etc.) Ajuns impreuna cu altzii (shi in numar mare) intrun anumit loc (dinainte stabilit) la cineva sau in jurul cuiva (in vederea unui anumit scop) Si: adunat² (3) intrunit reunit (reg) soborat. 59 a (Rar; pex) Sosit² (5). 60 a (Rar; pex; d. grupuri de oameni) Putzin numeros.

STRANS³ ~sa (~shi ~se) v. A STRINGE shi A SE STRINGE. ◊ A fi ~ la mana (sau la punga) sau a fi cu mana ~sa a) a fi zgarcit; b) a cheltui banii cu socoteala; a fi econom. Ashi tzine gura ~sa a nu spune nimic. ~ cu usha fortzat sa faca ceva. Cu inima ~sa dominat de o emotzie puternica. Somn ~ somn adanc. /v. a (se) strange

strins² ~a a vz strans²

STRINS³ A strinshi se adj. I. 1. Legat infashurat bine puternic. Strinshi in hamuri caii sareau nerabdatori pe loc infricoshatzi de licarul shi zgomotul trasnetelor. MIHALE O. 509. SHil ajunge carabina: Nun piept strins cu haina verde Cintrun bratz mai mult neveste Cuacel bratz sa nu dezmierde. COSHBUC P. I 63. ♦ Bine incins. Ea baten palme veden lac K strinsai sta mai bine; Rotunde k un cap de mac Stau sinurile pline. COSHBUC P. I 69. ♦ Intins incordat. Iar calul ud de cale Pamintun loc il framinta SHi spuma albo marita Cu singe rosh ce picura Din strinsele zabale. COSHBUC P. I 195. ♦ (Despre imbracaminte; in opozitzie cu larg) Ajustat (pe talie). Ishi luase o rochie noua inca neimbracata albliliachie strinsa pe pieptui tineresc shi bogata in poalele lungi trecute de genunchi. MIHALE O. 501. Purta haina cenushie strinsa la mijloc intrun singur nasture. C. PETRESCU I. I 13. ♦ Fig. Indirjit. In invalmasheala din ce in ce mai strinsa singele curgea k o ploaie. SADOVEANU O. VII 12. ♦ Fig. (Despre legaturi care apropie pe oameni) Trainic puternic indisolubil. Aliantza strinsa. ▭ Fortza partidului revolutzionar marxist consta in legatura lui strinsa cu masele. SCINTEIA 1953 nr. 2793. Este un fapt cunoscut k problemele de teorie shi practica ale culturii fizice au o strinsa legatura cu shtiintzele biologice. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 362 2/3. [Eminescu] era un spirit afectiv cautator de prietenii strinse. CALINESCU E. 281. ♦ Fig. (Despre felul de a gindi de a se exprima) Bine inchegat concis precis. Logica strinsa. ▭ Nicu Balcescu scria lesne stilul sau era limpede strins nervos shi elegant precum il vedem in «Istoria lui Mihai Viteazul». GHICA S. A. 143. 2. Prins apucat cuprins cu putere (in pumni). TZinea minele tinerei... strinse intru ale sale cu o familiaritate neiertata altui decit unui barbat. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Strinshi in bratze = imbratzishatzi. Ii gasi pe amindoi adormitzi shi strinshi in bratze. GORJAN H. I 3. ◊ Expr. A fi strins la mina (sau la punga) sau a fi cu mina strinsa = a cheltui cu cumpatare a fi socotit la bani. Antreprenorii erau cu mina strinsa. PAS Z. I 132. Prashitorii acestor averi au trebuit fireshte sa fie... muncitori shi strinshi la mina. La TDRG. (Eliptic) SHi e strins shapucator. DELAVRANCEA O. II 342. 3. Presat din mai multe partzi; inghesuit. Strinsa de gulerul camashii o vina albastra i zvicnea puternic pe git. MIHALE O. 493. Strinse intre peretzii de piatra shi apa mereu rostogolita a Oltului nesfirshite shiruri de vagoane se strecoara pe dupa stinci inchipuind un lung shi ondulat sharpe metalic. BOGZA C. O. 171. ◊ Rinduri strinse = rinduri dese. Economie strinsa = economie severa. Navea cherestea in tzinutul Buzaului... shi traia cu strinsa economie. C. PETRESCU I. II 199. Viatza strinsa = viatza modesta traita in cerc restrins shi cu mari economii. Inainte de a sosi aci ishi imaginase o viatza mai putzin strinsa. C. PETRESCU C. V. 95. ◊ Expr. Strins cu usha = constrins strimtorat silit sa faca ceva impotriva vointzei sale. 4. (Despre partzi ale corpului omenesc) Inchis cu putere incleshtat. Samintza dasta nai sa semeni... auzi? scrishni Lazar shishi mishca amenintzator mina strinsa pumn. MIHALE O. 493. Numai citeva lacrime licareau scurginduse printre genele strinse. BART E. 338. Cu ochiinchishi shi strinshi de tot Ea de dureri izbea piciorul: Ah lasama k nu mai pot! COSHBUC P. I 182. ♦ Expr. Ashi tzine gura strinsa = a tacea din gura. Sa va tzinetzi gura strinsa SHi sa tacetzi k pamintul K sa neauzitzi cuvintul. TEODORESCU P. P. 169. ♦ Apropiat tare lipit. Pe urma Tantza ramase dreapta cu picioarele strinse numai in camasha scurta. REBREANU R. I 247. 5. (Despre pinza hirtie fire etc.) Cu marginile adunate laolalta; infashurat indoit impaturit. In sfirshit venea duiumul oastei: trasuri bagaje pedestrashi shleahta pospolita amestecatzi in neregula cu steagurile strinse. NEGRUZZI S. I 167. Teientinse Gheme strinse (Bostanul). SHEZ. IV 47. 6. (Despre fiintze) Ghemuit zgircit; contractat. Fata doarme pe brinci ori strinsa facuta ghem. ISPIRESCU L. 394. ◊ Expr. Cu inima strinsa = stapinit de emotzie (mai ales de teama suparare grija). Fata il privi cu inima strinsa ishi mushca degetele gata sa izbucneasca iar. BART E. 337. Cu inima strinsa de grija mergea prin multzime. ANGHELIOSIF C. L. 32. Maria! shopti el cu inima strinsa. EMINESCU N. 71. II. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc ingramadit; facut movila. Cine trage acolo? O tacere mare incremeni obrazurile. Cine? intreba iar batrinul aratind spre baionetele strinse snop la usha. CAMILAR N. I 73. Vazu inaintei o muiere naltutza shi mladioasa co floare galbena in parul strins cununa. SADOVEANU O. VIII 225. ♦ (Despre cereale) Recoltat cules. 2. (Despre bani avutzii) Agonisit economisit acumulat pus deoparte. Un zgircit odata cind era sa moara Se tiri cuncetul la strinsashi comoara SHincepu cu galbeni gitul sashi indoape. PANN P. V. II 122. 3. (La pl. despre mai multe fiintze) Care sau adunat care sau intrunit la un loc sau in jurul cuiva. Cind acum mai bine de 100 de ani Marx shi Engels redactind «Manifestul Partidului Comunist» au fundamentat in mod genial principiile de baza ale socialismului shtiintzific comunismul era o teorie raspindita in rindul citorva cercuri de muncitori inaintatzi strinshi in «Liga comunishtilor». CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 338 1/1. 4. Ashezat la loc sigur. Cum ajunge in dreptul podului scoate cele doua carboave de unde le avea strinse shi da una. CREANGA P. 299. HarapAlb ishi aduce atunci aminte de aripa cea de furnica o scoate de undeo avea strinsa apoi scapara shii da foc cu o bucatzica de iasca aprinsa. id. ib. 263. ♦ Pus in ordine; dereticat. [Il va duce] pe puntea strimba la mese strinse la faclii stinse. SHEZ. I 179.

2) strins a adj. Bolnav de boala strinsuluĭ. Strins cu usha 1. prins asha in cit sa nu poata nega; 2. slab cu fatza ingusta (iron.).

STRANS adj. v. adunator apasat aspru coerent comprimat concentrat concis crutzator econom laconic lapidar pastrator presat restrans riguros scurt sever sistematic strashnic strict strangator succint.

STRANS adj. adv. 1. adj. v. incordat. 2. adv. scurt. (Apuca iapa ~ de capastru.) 3. adj. v. incleshtat. 4. adj. v. impaturit. 5. adj. v. contractat. 6. adj. v. chircit. 7. adj. ghemuit (Mold.) incinchit. (Sta ~.) 8. adj. v. compact. 9. adj. adunat apropiat lipit. (Cu picioarele ~.) 10. adj. v. ingust. 11. adj. apropiat intim. (Relatzii ~ intre doua persoane.)

Strans ≠ larg

STRINS adj. adv. 1. adj. incordat instrunat intins strunit. (Arc ~.) 2. adv. scurt. (Apuca iapa ~ de capastru.) 3. adj. incleshtat. (Cu pumnii ~.) 4. adj. impaturit indoit pliat (pop.) paturit. (O coala de hirtie ~.) 5. adj. contractat retractat zgircit. (TZesut ~.) 6. adj. chircit contractat ghemuit inchircit zgircit (pop.) ciuciulit stircit (reg.) timbushit (Olt. Ban. shi Transilv.) zgulit. (Om ~ de durere.) 7. adj. ghemuit (Mold.) incinchit. (Sta ~.) 8. adj. compact des. (Mergeau in rinduri ~.) 9. adj. adunat apropiat. (Cu picioarele ~.) 10. adj. ingust strimt (frantzuzism) colant. (Pantaloni ~.) 11. adj. apropiat intim. (Relatzii ~.)

strins adj. v. ADUNATOR. APASAT. ASPRU. COERENT. COMPRIMAT. CONCENTRAT. CONCIS. CRUTZATOR. ECONOM. LACONIC. LAPIDAR. PASTRATOR. PRESAT. RESTRINS. RIGUROS. SCURT. SEVER. SISTEMATIC. STRASHNIC. STRICT. STRINGATOR. SUCCINT.