INCORDÁT A incordatzi te adj. 1. Care se afla in stare de tensiune. ♦ Fig. Care exprima o stare de tensiune de incordare. ♦ Fig. Concentrat atent vigilent; infrigurat febril. 2. (Despre arcuri) Cu coarda intinsa. ♦ (Despre instrumente muzicale cu coarde) Acordat. ♦ Fig. (Despre raporturile dintre oameni) Ajuns intro stare de tensiune maxima; inasprit neprietenos. V. incorda.

incordat¹ sn [At: CV 1949 nr. 2 5 / Pl: (rar) ~uri / E: incorda] 16 Incordare (1 5 9).

incordat² ~a a [At: DOSOFTEI MOL. 74 / Pl: ~atzi ~e / E: incorda] 1 (D. mushchii corpului) Contractat. 2 (Pex; d. tot corpul) Care este contractat pentru a realiza un efort. 3 (Fig; d. atentzie memorie vointza etc.) Care este concentrat Si: atent febril vigilent. 4 (D. o coarda un arc un cablu etc.) Care este intins puternic. 5 (Spc; d. un instrument muzical cu coarde) Care este acordat prin intinderea coardelor. 6 (Fig; d. persoane d. expresia fetzei sau d. raporturile dintre oameni) Care se afla intro stare de tensiune maxima. 7 (Nob; d. sprancene) In forma de arc. 8 (Irg) Care este legat strans. 9 Care exprima o stare de incordare. 10 (Fig) Infrigurat.

INCORDÁT A incordatzi te adj. 1. Care se afla in stare de tensiune. ♦ Fig. Care vadeshte exprima o stare de tensiune de incordare. ♦ Fig. Concentrat atent vigilent; infrigurat febril. 2. (Despre arcuri) Cu coarda intinsa. ♦ (Despre instrumente muzicale cu coarde) Acordat. ♦ Fig. (Despre raporturile dintre oameni) Ajuns intro stare de tensiune maxima; inasprit neprietenos. V. incorda.

INCORDÁT A incordatzi te adj. 1. Pus in stare de tensiune prin concentrarea fortzelor. Porumbitze... cu aripile intinse shincordate zboara. ODOBESCU S. III 34. Cu bratze lungi groase incordate Sapropie in graba. ALECSANDRI P. III 347. ♦ Care exprima o stare de tensiune de incordare. Expresia incordata a fetzei. 2. Fig. Concentrat atent infrigurat febril. Ashteptara amindoi incordatzi tzipetele urmatoare. DUMITRIU N. 209. Mereu incordat k un arc Traian Buciu parca turna din clocotul vietzii sale nestavilite singe aprins in madularele motorului. MIHALE O. 170. Mai tzinut in orice clipa cu simtzirile incordate. MACEDONSKI O. I 94. 3. (Despre arc) Cu coarda intinsa. Cantemir se arata shi el o clipa cu arcul incordat sus pe mal. SADOVEANU O. VII 40. Zbirniie arcelencordate. ALECSANDRI P. II 16. ♦ Fig. (In legatura cu raporturile dintre oameni) Inasprit neprietenos putind da nashtere la conflicte. Situatzie incordata. Relatzii incordate.

incordat a 1. cu coardele intinse: arc incordat 2. cu nervii intzepenitzi: om incordat; 3. fig. foarte atent: cu mintea incordata; 4. amenintzator critic: stare incordata. ║ n. cercuitul viei.

incordát a adj. Cu coardele intinse: arc incordat vĭoara incordata. Cu nerviĭ intinshĭ in actziune: om incordat. Fig. Foarte atent: cu mintea incordata. Amenintzator critic aproape de a se rupe: relatziunĭ incordate.

INCORDÁ incordez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) contracta mushchii corpului p. ext. corpul intreg in vederea unui efort. ♦ Fig. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula a intari. 2. Tranz. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele vitzeidevie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima); a se inaspri. In + coarda.

incorda [At: PSALT. 10/4 / Pzi: ~dez (inv) incord / E: in + coarda] 12 vtr A(shi) contracta mushchii corpului. 34 vtr (Pex) A(shi) contracta tot corpul in vederea unui efort. 56 vtr (Fig; d. atentzie memorie vointza etc.) A (se) concentra. 7 vt (Rar) A stimula. 8 vt A intinde puternic o coarda un arc un cablu etc. 9 vt (D. un instrument muzical cu coarde) A acorda prin intinderea coardelor. 10 vr (Fig; d. raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune maxima Si: a se inaspri. 11 vt (Nob; d. sprancene) A arcui. 12 vt (Irg) A lega strans ceva sau pe cineva cu funii nuiele etc. 13 vt (Irg) A intinde membrele cuiva prin instrumente de tortura. 14 vt (Reg) A lega coardele vitzei de vie. 15 vt (Inv) A avea crampe musculare. 16 vr (Irg) A se uita cu groaza.

INCORDÁ incordez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) contracta mushchii corpului p. ext. corpul intreg in vederea unui efort. ♦ Fig. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula a intari. 2. Tranz. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele vitzei de vie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima) a se inaspri. In + coarda.

INCORDÁ incordez vb. I. Tranz. 1. A aduce mushchii corpului (p. ext. corpul intreg) in stare de tensiune. Ishi incorda bratzele shi umerii imbracatzi intro camasha de cinepa. DUMITRIU N. 147. O tarie nebuna imi incorda madularele. SADOVEANU O. VI 13. ◊ Refl. Primprejur pe moshie tzaranii... se incordau din greu gemind. SADOVEANU O. VII 277. SHi apoi incordinduse shi scuturinduse o data voiniceshte iara shiarata puterile sale zicind: TZinete zdravan stapine k iar am sa zbor. CREANGA P. 220. ♦ Fig. Ashi aduna printro sfortzare puterea atentzia memoria vointza etc. a face un efort. Ishi incorda inca o data toata vointza. DUMITRIU B. F. 148. Daca itzi incordezi atentzia observi k fiecare cal e altfel fiecare infatzisheaza alergarea lui cu alte mishcari. STANCU U.R.S.S. 122. Imi dadeam citeodata osteneala sami incordez memoria... shi nu puteam. NEGRUZZI la TDRG. ♦ (Rar) A intari. Va depune cu atit mai mult silintzele spre a dezvolta... inteligentza agera a junimii noastre incordind totdeodata in inimile tinerilor nobilul simtzimint al patriotismului. ODOBESCU S. III 327. 2. A aduce in stare de tensiune a intinde un arc un cablu etc. Ishi incordau arcurile shi pushtile. RETEGANUL P. V 70. ♦ (Cu privire la instrumentele muzicale cu coarde) A acorda. Incordavoi a mea lira sa cint dragostea? EMINESCU O. I 140. ♦ Fig. (Neobishnuit) A da forma de arc a arcui. Nishte sprincene care penelul nu lear fi incordat cu atita delicatetza. NEGRUZZI la TDRG. 3. (Rar) A lega strins a stringe intinzind sau rasucind funia care leaga. La legat nu la legat K de miini la incordat De picior lampiedicat. TEODORESCU P. P. 554. ♦ A lega coardele viei. (Refl. pas.) Dupa ridicatul viei la un harag se sapa tot pamintul shi apoi se incordeaza. I. IONESCU P. 249.

INCORDÁ vb. I. tr. refl. a(shi) aduce mushchii corpul intro stare de tensiune. II. refl. (fig.) a face un efort deosebit pentru a intzelege pentru ashi aduce aminte. III. tr. a intinde un arc un cablu; (p. ext.) a instruna un instrument muzical. (< in + coarda)

A INCORDÁ ~éz tranz. 1) A face sa se incordeze. 2) (cabluri arcuri etc.) A face sa fie bine intins. 3) (instrumente muzicale) A pune tonurile la inaltzimea ceruta; a acorda. /in + coarda

A SE INCORDÁ ma ~éz intranz. 1) (despre muschi) A trece din starea de relaxare in stare de tensiune. 2) (despre relatzii sociale) A deveni mai tensionat; a se inrautatzi; a se complica; a se agrava; a se inaspri. 3) Ashi fixa in mod conshtient (intro singura directzie) fortzele fizice sau intelectuale; a se concentra. /in + coarda

incordà v. 1. a intinde coardele la un instrument (arc vioara); 2. a intinde foarte a pune toata taria: ashi incorda puterile; fig. ashi incorda mintea; 3. a tzinea strans: fugarul falnic coama ’shi incorda AL.; 4. alega strans: a incorda via; 5. a se intzepeni: se incordeaza shi apoi moare.

incordéz v. tr. (d. coarda). Intind coardele vreunuĭ instrument (arc vioara). Intind tare imĭ pun toata puterea: imĭ incordez bratzele (fig.) mintea. Leg via pe haragĭ: incordez vitza. V. refl. TZin gitu indoit (vorbind de cal): calu se incordeaza saŭ ishĭ incordeaza gitu. Intzepenesc ma intind (de boala de durere).

incordá (a ~) vb. ind. prez. 3 incordeáza

incordá vb. ind. prez. 1 sg. incordéz 3 sg. shi pl. incordeáza

INCORDÁT adj. 1. instrunat intins strans strunit. (Arc ~.) 2. v. concentrat. 3. v. intens. 4. tensionat. (Relatzii atmosfera ~.) 5. v. infrigurat. 6. v. nerabdator.

INCORDAT adj. 1. instrunat intins strins strunit. (Arc ~.) 2. concentrat. (Expresia ~ a cuiva.) 3. febril intens insufletzit viu. (Ritm ~ de munca.) 4. febril infrigurat. (O ashteptare ~.) 5. infrigurat nerabdator. (Ea ashtepta ~.)

INCORDÁ vb. 1. a instruna a intinde a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui a imbredeli. (~ bine ferastraul.) 3. v. intinde. 4. v. opinti. 5. v. concentra. 6. v. tensiona.

INCORDA vb. 1. a instruna a intinde a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui a imbredeli. (~ bine ferastraul.) 3. a intinde a tensiona a trage. (~ firele textile.) 4. a se opinti. (Se ~ sa ridice o greutate.) 5. a se concentra. (Se ~ pentru a urmari cele spuse de orator.)

A (se) incorda ≠ a (se) destinde

A (se) incorda ≠ a (se) slabi

A se incorda ≠ a se relaxa