inasprit¹ sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: inaspri] (Rar) 14 Inasprire (14). 5 Severitate. 6 Necomunicativitate. 712 Inasprire (712).

inasprit² ~a a [At: PONTBRIANT D. / V: (inv) nasprit / Pl: ~itzi ~e / E: inaspri] 12 Care a devenit (mai) aspru la pipait. 3 (D. glas) Ragushit. 4 (D. vin) Care a capatat un gust acidulat. 5 (D. culori) Care sa inchis. 6 (D. oameni) Sever. 7 (D. oameni) Necomunicativ. 8 (D. fatza) Ale carei trasaturi au capatat o expresie severa. 9 (D. vreme) Care sa racit. 10 (D. relatzii intre oameni) incordat². 11 (D. conflicte) Agravat². 12 (Reg; d. rufe) Scrobit².

INASPRÍT A inaspritzi te adj. 1. Care sa asprit care sa facut mai aspru. Miini inasprite. ♦ Fig. Dur rece neindurat rau crud. Cu risul shters shi cu privirea inasprita se rasuci din nou catre Lisimah shi capeteniile lui. C. PETRESCU R. DR. 9. Censeamna asta? raspunde tata cu glasul mai inasprit. SAHIA N. 53. Cum poate o frunte maiestoasa Sancuibeo cugetare atit de fioroasa? Cum?... barbaatit de alba shi cuget inasprit? ALECSANDRI P. III 346. 2. (Despre must) Cu gust intzepator; acrit.

inasprit a. iritat: ura innabushita shi inasprita de zece veacuri BALC.

inaspri [At: P. MAIOR IST. 102/22 / V: (inv) inas~ naspri / S shi: (inv) inna~ / Pzi: ~resc / E: in + aspru] 12 vtr (A face sa devina sau) a deveni aspru la pipait. 3 vr (D. glas) A se aspri. 4 vr (D. vin) A capata un gust acidulat a deveni intzepator. 5 vr (Rar; d. culori) A se inchide. 67 vtr (Fig) A (se) face mai sever. 89 vtr (Fig) A (se) face mai necomunicativ. 10 vr (D. trasaturile fetzei) A capata o expresie de seriozitate de severitate. 11 vr (D. vreme) A se face mai rece. 12 vt A face k o situatzie sa devina mai grea. 13 vr (D. relatziile dintre oameni) A se incorda. 14 vr (D. conflicte) A se agrava. 15 vt (Reg) A scrobi o rufa.

nasprit ~a a vz inasprit

INASPRÍ inaspresc vb. IV. 1. Tranz. A face k ceva sa devina aspru; a aspri. Vintul i inasprise pielea. 2. Refl. (Despre vreme) A se face mai rece. Vremea incepea sa se inaspreasca. In port munca conteni shi vapoarele plecara mai curind de frica inghetzului. DUNAREANU CH. 74. Toamna se duce shi vremea prinde a senaspri. VLAHUTZA O. A. 135. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la oameni shi la inima firea sau gindul lor) A face mai neinduplecat mai sever mai rau mai inchis; a inrautatzi a inrai. Il inasprise clocotul din el. POPA V 256. Gindul k sorasa ar privio de sus... i inasprise inima. VLAHUTZA O. A. III 134. ◊ Refl. Sufletul tinar se inaspri. SADOVEANU O. I 271. Parca nu erau numai Maranda shi parintzii pricina neastimparului sau; i se mai inasprea sufletul shi cu jalea din sat. MIRONESCU S. A. 44. ♦ Refl. (Despre trasaturile fetzei) A exprima asprime duritate severitate. Slabise intre sprincene i se adincise o dunga. Gura i se inasprise. CAMILAR TEM. 256. 4. Tranz. A face k o situatzie sa devina mai grea mai putzin suportabila: a agrava. SHi care mai grozav jug... poate fi altul decit saracia care negreshit va fi partea tzaranilor daca in loc de a imbunatatzi vom inaspri soarta lor? KOGALNICEANU S. A. 173. ♦ Refl. A se incorda a se ascutzi; a se agrava; a se adinci (4). In perioada imperialista a capitalismului se intetzeshte goana capitalishtilor dupa profituri maxime se inaspresc toate contradictziile capitalismului. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 15. 5. Refl. (Despre must) A capata un gust acidulat a deveni intzepator pishcator.

A INASPRÍ ~ésc tranz. A face sa se inaspreasca. [Sil. inaspri] /in + aspru

A SE INASPRÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) aspru. Suprafatza materialului se ~eshte. 2) fig. A deveni mai dur mai sever. 3) (despre timp) A se face mai rece. Vremea se ~eshte. 4) rar (despre must) A deveni intzepator; a capata aciditate. 5) fig. A deveni mai dificil mai grav; a se agrava; a se inrautatzi; a se complica. Lupta sa ~it. /in + aspru

inasprì v. 1. a (se) face aspru; 2. a (se) irita: se inaspri craiul PANN.

asprésc v. tr. (d. aspru). Fac aspru (dur): saracia aspreshte sufletele. Daŭ un gust aspru: fermentatziunea aspreshte mustu. SHi inasprésc.

inasprésc V. aspresc.

!inasprí (a ~) (inas/inas) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inasprésc imperf. 3 sg. inaspreá; conj. prez. 3 sa inaspreásca

inasprí vb. (sil. mf. in) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inasprésc imperf. 3 sg. inaspreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inaspreásca

INASPRÍT adj. 1. asprit. (O suprafatza ~.) 2. aspru intzepator pishcacios pishcator (reg.) pishcav pishcos (inv.) stifos. (Vin ~.)

INASPRIT adj. 1. asprit. (O suprafatza ~.) 2. aspru intzepator pishcacios pishcator (reg.) pishcav pishcos (inv.) stifos. (Vin ~.)

INASPRÍ vb. 1. a (se) aspri. (Suprafatza materialului sa ~.) 2. v. inrautatzi.

INASPRI vb. 1. a (se) aspri. (Suprafatza sa ~.) 2. a (se) inrautatzi. (Relatziile dintre ei sau ~.)