17 definitzii pentru incorda
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCORDÁ incordez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) contracta mushchii corpului p. ext. corpul intreg in vederea unui efort. ♦ Fig. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula a intari. 2. Tranz. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele vitzeidevie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima); a se inaspri. In + coarda.
incorda [At: PSALT. 10/4 / Pzi: ~dez (inv) incord / E: in + coarda] 12 vtr A(shi) contracta mushchii corpului. 34 vtr (Pex) A(shi) contracta tot corpul in vederea unui efort. 56 vtr (Fig; d. atentzie memorie vointza etc.) A (se) concentra. 7 vt (Rar) A stimula. 8 vt A intinde puternic o coarda un arc un cablu etc. 9 vt (D. un instrument muzical cu coarde) A acorda prin intinderea coardelor. 10 vr (Fig; d. raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune maxima Si: a se inaspri. 11 vt (Nob; d. sprancene) A arcui. 12 vt (Irg) A lega strans ceva sau pe cineva cu funii nuiele etc. 13 vt (Irg) A intinde membrele cuiva prin instrumente de tortura. 14 vt (Reg) A lega coardele vitzei de vie. 15 vt (Inv) A avea crampe musculare. 16 vr (Irg) A se uita cu groaza.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCORDÁ incordez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) contracta mushchii corpului p. ext. corpul intreg in vederea unui efort. ♦ Fig. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula a intari. 2. Tranz. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele vitzei de vie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima) a se inaspri. In + coarda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INCORDÁ incordez vb. I. Tranz. 1. A aduce mushchii corpului (p. ext. corpul intreg) in stare de tensiune. Ishi incorda bratzele shi umerii imbracatzi intro camasha de cinepa. DUMITRIU N. 147. O tarie nebuna imi incorda madularele. SADOVEANU O. VI 13. ◊ Refl. Primprejur pe moshie tzaranii... se incordau din greu gemind. SADOVEANU O. VII 277. SHi apoi incordinduse shi scuturinduse o data voiniceshte iara shiarata puterile sale zicind: TZinete zdravan stapine k iar am sa zbor. CREANGA P. 220. ♦ Fig. Ashi aduna printro sfortzare puterea atentzia memoria vointza etc. a face un efort. Ishi incorda inca o data toata vointza. DUMITRIU B. F. 148. Daca itzi incordezi atentzia observi k fiecare cal e altfel fiecare infatzisheaza alergarea lui cu alte mishcari. STANCU U.R.S.S. 122. Imi dadeam citeodata osteneala sami incordez memoria... shi nu puteam. NEGRUZZI la TDRG. ♦ (Rar) A intari. Va depune cu atit mai mult silintzele spre a dezvolta... inteligentza agera a junimii noastre incordind totdeodata in inimile tinerilor nobilul simtzimint al patriotismului. ODOBESCU S. III 327. 2. A aduce in stare de tensiune a intinde un arc un cablu etc. Ishi incordau arcurile shi pushtile. RETEGANUL P. V 70. ♦ (Cu privire la instrumentele muzicale cu coarde) A acorda. Incordavoi a mea lira sa cint dragostea? EMINESCU O. I 140. ♦ Fig. (Neobishnuit) A da forma de arc a arcui. Nishte sprincene care penelul nu lear fi incordat cu atita delicatetza. NEGRUZZI la TDRG. 3. (Rar) A lega strins a stringe intinzind sau rasucind funia care leaga. La legat nu la legat K de miini la incordat De picior lampiedicat. TEODORESCU P. P. 554. ♦ A lega coardele viei. (Refl. pas.) Dupa ridicatul viei la un harag se sapa tot pamintul shi apoi se incordeaza. I. IONESCU P. 249.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCORDÁ vb. I. tr. refl. a(shi) aduce mushchii corpul intro stare de tensiune. II. refl. (fig.) a face un efort deosebit pentru a intzelege pentru ashi aduce aminte. III. tr. a intinde un arc un cablu; (p. ext.) a instruna un instrument muzical. (< in + coarda)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INCORDÁ ~éz tranz. 1) A face sa se incordeze. 2) (cabluri arcuri etc.) A face sa fie bine intins. 3) (instrumente muzicale) A pune tonurile la inaltzimea ceruta; a acorda. /in + coarda
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INCORDÁ ma ~éz intranz. 1) (despre muschi) A trece din starea de relaxare in stare de tensiune. 2) (despre relatzii sociale) A deveni mai tensionat; a se inrautatzi; a se complica; a se agrava; a se inaspri. 3) Ashi fixa in mod conshtient (intro singura directzie) fortzele fizice sau intelectuale; a se concentra. /in + coarda
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incordà v. 1. a intinde coardele la un instrument (arc vioara); 2. a intinde foarte a pune toata taria: ashi incorda puterile; fig. ashi incorda mintea; 3. a tzinea strans: fugarul falnic coama ’shi incorda AL.; 4. alega strans: a incorda via; 5. a se intzepeni: se incordeaza shi apoi moare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incordéz v. tr. (d. coarda). Intind coardele vreunuĭ instrument (arc vioara). Intind tare imĭ pun toata puterea: imĭ incordez bratzele (fig.) mintea. Leg via pe haragĭ: incordez vitza. V. refl. TZin gitu indoit (vorbind de cal): calu se incordeaza saŭ ishĭ incordeaza gitu. Intzepenesc ma intind (de boala de durere).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incordá (a ~) vb. ind. prez. 3 incordeáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incordá vb. ind. prez. 1 sg. incordéz 3 sg. shi pl. incordeáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incordez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCORDÁ vb. 1. a instruna a intinde a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui a imbredeli. (~ bine ferastraul.) 3. v. intinde. 4. v. opinti. 5. v. concentra. 6. v. tensiona.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCORDA vb. 1. a instruna a intinde a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui a imbredeli. (~ bine ferastraul.) 3. a intinde a tensiona a trage. (~ firele textile.) 4. a se opinti. (Se ~ sa ridice o greutate.) 5. a se concentra. (Se ~ pentru a urmari cele spuse de orator.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) incorda ≠ a (se) destinde
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A (se) incorda ≠ a (se) slabi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se incorda ≠ a se relaxa
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incorda, incordezverb
- 1. A(shi) contracta mushchii corpului. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: contracta
- Ishi incorda bratzele shi umerii imbracatzi intro camasha de cinepa. DUMITRIU N. 147. DLRLC
- O tarie nebuna imi incorda madularele. SADOVEANU O. VI 13. DLRLC
- 1.1. A(shi) contracta corpul intreg in vederea unui efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Primprejur pe moshie tzaranii... se incordau din greu gemind. SADOVEANU O. VII 277. DLRLC
- SHi apoi incordinduse shi scuturinduse o data voiniceshte iara shiarata puterile sale zicind: TZinete zdravan stapine k iar am sa zbor. CREANGA P. 220. DLRLC
-
- 1.2. Ashi concentra atentzia memoria vointza etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: concentra
- Ishi incorda inca o data toata vointza. DUMITRIU B. F. 148. DLRLC
- Daca itzi incordezi atentzia observi k fiecare cal e altfel fiecare infatzisheaza alergarea lui cu alte mishcari. STANCU U.R.S.S. 122. DLRLC
- Imi dadeam citeodata osteneala sami incordez memoria... shi nu puteam. NEGRUZZI la TDRG. DLRLC
-
-
- Va depune cu atit mai mult silintzele spre a dezvolta... inteligentza agera a junimii noastre incordind totdeodata in inimile tinerilor nobilul simtzimint al patriotismului. ODOBESCU S. III 327. DLRLC
-
-
- 2. A intinde (puternic) o coarda un arc un cablu etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Ishi incordau arcurile shi pushtile. RETEGANUL P. V 70. DLRLC
- 2.1. A acorda un instrument muzical cu coarde prin intinderea coardelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Incordavoi a mea lira sa cint dragostea? EMINESCU O. I 140. DLRLC
-
- 2.2. A da forma de arc. DLRLCsinonime: arcui
- Nishte sprincene care penelul nu lear fi incordat cu atita delicatetza. NEGRUZZI la TDRG. DLRLC
-
-
- 3. A lega strans a strange intinzand sau rasucind funia care leaga. DLRLCsinonime: strange
- La legat nu la legat K de miini la incordat De picior lampiedicat. TEODORESCU P. P. 554. DLRLC
- 3.1. A lega coardele vitzeidevie. DEX '09 DLRLC
- Dupa ridicatul viei la un harag se sapa tot pamintul shi apoi se incordeaza. I. IONESCU P. 249. DLRLC
-
-
- 4. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intro stare de tensiune (maxima); a se inaspri. DEX '09sinonime: inaspri
etimologie:
- In + coarda DEX '09 DEX '98 MDN '00