5 definitzii pentru dereticat (s.n.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DERETICÁT s. n. Faptul de a deretica. V. deretica.

DERETICÁT s. n. Faptul de a deretica. V. deretica.

dereticat1 sn [At: PAS Z. I 247 / Pl: ~uri / E: deretica] (Inv) Dereticare.

DERETICÁT1 s. n. Faptul de a deretica; punere in rinduiala aranjare. Ii mai tzinea in pat [pe copii] k sa no incurce la dereticatul casei. PAS Z. I 247.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DERETICAT s. dereticare scuturare scuturat. (~ camerei.)

Intrare: dereticat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dereticat
  • dereticatul
  • dereticatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dereticat
  • dereticatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dereticatsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi deretica DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.