STRINS³ A strinshi se adj. I. 1. Legat infashurat bine puternic. Strinshi in hamuri caii sareau nerabdatori pe loc infricoshatzi de licarul shi zgomotul trasnetelor. MIHALE O. 509. SHil ajunge carabina: Nun piept strins cu haina verde Cintrun bratz mai mult neveste Cuacel bratz sa nu dezmierde. COSHBUC P. I 63. ♦ Bine incins. Ea baten palme veden lac K strinsai sta mai bine; Rotunde k un cap de mac Stau sinurile pline. COSHBUC P. I 69. ♦ Intins incordat. Iar calul ud de cale Pamintun loc il framinta SHi spuma albo marita Cu singe rosh ce picura Din strinsele zabale. COSHBUC P. I 195. ♦ (Despre imbracaminte; in opozitzie cu larg) Ajustat (pe talie). Ishi luase o rochie noua inca neimbracata albliliachie strinsa pe pieptui tineresc shi bogata in poalele lungi trecute de genunchi. MIHALE O. 501. Purta haina cenushie strinsa la mijloc intrun singur nasture. C. PETRESCU I. I 13. ♦ Fig. Indirjit. In invalmasheala din ce in ce mai strinsa singele curgea k o ploaie. SADOVEANU O. VII 12. ♦ Fig. (Despre legaturi care apropie pe oameni) Trainic puternic indisolubil. Aliantza strinsa. ▭ Fortza partidului revolutzionar marxist consta in legatura lui strinsa cu masele. SCINTEIA 1953 nr. 2793. Este un fapt cunoscut k problemele de teorie shi practica ale culturii fizice au o strinsa legatura cu shtiintzele biologice. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 362 2/3. [Eminescu] era un spirit afectiv cautator de prietenii strinse. CALINESCU E. 281. ♦ Fig. (Despre felul de a gindi de a se exprima) Bine inchegat concis precis. Logica strinsa. ▭ Nicu Balcescu scria lesne stilul sau era limpede strins nervos shi elegant precum il vedem in «Istoria lui Mihai Viteazul». GHICA S. A. 143. 2. Prins apucat cuprins cu putere (in pumni). TZinea minele tinerei... strinse intru ale sale cu o familiaritate neiertata altui decit unui barbat. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Strinshi in bratze = imbratzishatzi. Ii gasi pe amindoi adormitzi shi strinshi in bratze. GORJAN H. I 3. ◊ Expr. A fi strins la mina (sau la punga) sau a fi cu mina strinsa = a cheltui cu cumpatare a fi socotit la bani. Antreprenorii erau cu mina strinsa. PAS Z. I 132. Prashitorii acestor averi au trebuit fireshte sa fie... muncitori shi strinshi la mina. La TDRG. (Eliptic) SHi e strins shapucator. DELAVRANCEA O. II 342. 3. Presat din mai multe partzi; inghesuit. Strinsa de gulerul camashii o vina albastra i zvicnea puternic pe git. MIHALE O. 493. Strinse intre peretzii de piatra shi apa mereu rostogolita a Oltului nesfirshite shiruri de vagoane se strecoara pe dupa stinci inchipuind un lung shi ondulat sharpe metalic. BOGZA C. O. 171. ◊ Rinduri strinse = rinduri dese. Economie strinsa = economie severa. Navea cherestea in tzinutul Buzaului... shi traia cu strinsa economie. C. PETRESCU I. II 199. Viatza strinsa = viatza modesta traita in cerc restrins shi cu mari economii. Inainte de a sosi aci ishi imaginase o viatza mai putzin strinsa. C. PETRESCU C. V. 95. ◊ Expr. Strins cu usha = constrins strimtorat silit sa faca ceva impotriva vointzei sale. 4. (Despre partzi ale corpului omenesc) Inchis cu putere incleshtat. Samintza dasta nai sa semeni... auzi? scrishni Lazar shishi mishca amenintzator mina strinsa pumn. MIHALE O. 493. Numai citeva lacrime licareau scurginduse printre genele strinse. BART E. 338. Cu ochiinchishi shi strinshi de tot Ea de dureri izbea piciorul: Ah lasama k nu mai pot! COSHBUC P. I 182. ♦ Expr. Ashi tzine gura strinsa = a tacea din gura. Sa va tzinetzi gura strinsa SHi sa tacetzi k pamintul K sa neauzitzi cuvintul. TEODORESCU P. P. 169. ♦ Apropiat tare lipit. Pe urma Tantza ramase dreapta cu picioarele strinse numai in camasha scurta. REBREANU R. I 247. 5. (Despre pinza hirtie fire etc.) Cu marginile adunate laolalta; infashurat indoit impaturit. In sfirshit venea duiumul oastei: trasuri bagaje pedestrashi shleahta pospolita amestecatzi in neregula cu steagurile strinse. NEGRUZZI S. I 167. Teientinse Gheme strinse (Bostanul). SHEZ. IV 47. 6. (Despre fiintze) Ghemuit zgircit; contractat. Fata doarme pe brinci ori strinsa facuta ghem. ISPIRESCU L. 394. ◊ Expr. Cu inima strinsa = stapinit de emotzie (mai ales de teama suparare grija). Fata il privi cu inima strinsa ishi mushca degetele gata sa izbucneasca iar. BART E. 337. Cu inima strinsa de grija mergea prin multzime. ANGHELIOSIF C. L. 32. Maria! shopti el cu inima strinsa. EMINESCU N. 71. II. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc ingramadit; facut movila. Cine trage acolo? O tacere mare incremeni obrazurile. Cine? intreba iar batrinul aratind spre baionetele strinse snop la usha. CAMILAR N. I 73. Vazu inaintei o muiere naltutza shi mladioasa co floare galbena in parul strins cununa. SADOVEANU O. VIII 225. ♦ (Despre cereale) Recoltat cules. 2. (Despre bani avutzii) Agonisit economisit acumulat pus deoparte. Un zgircit odata cind era sa moara Se tiri cuncetul la strinsashi comoara SHincepu cu galbeni gitul sashi indoape. PANN P. V. II 122. 3. (La pl. despre mai multe fiintze) Care sau adunat care sau intrunit la un loc sau in jurul cuiva. Cind acum mai bine de 100 de ani Marx shi Engels redactind «Manifestul Partidului Comunist» au fundamentat in mod genial principiile de baza ale socialismului shtiintzific comunismul era o teorie raspindita in rindul citorva cercuri de muncitori inaintatzi strinshi in «Liga comunishtilor». CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 338 1/1. 4. Ashezat la loc sigur. Cum ajunge in dreptul podului scoate cele doua carboave de unde le avea strinse shi da una. CREANGA P. 299. HarapAlb ishi aduce atunci aminte de aripa cea de furnica o scoate de undeo avea strinsa apoi scapara shii da foc cu o bucatzica de iasca aprinsa. id. ib. 263. ♦ Pus in ordine; dereticat. [Il va duce] pe puntea strimba la mese strinse la faclii stinse. SHEZ. I 179.