stramt ~a a [At: (a. 1521) IORGA. C. I. II 230 / V: (ivp) ~rimt (inv) ~rampt ~ramt ~mpt ~rimpt (reg) ~ant / Pl: ~mtzi ~e / E: lat *strinctus (< stringo ere)] 1 (D. cavitatzi deschizaturi sau d. spatzii incaperi etc. ori d. partzi sau portziuni ale acestora; ioc larg) Care are dimensiunea transversala (relativ) mica. 2 (D. cai de acces d. locuri de trecere d. ape vai etc. sau d. partzi ori portziuni ale acestora) Care nu este (destul de) lat Si: ingust mic (rar) stramtat² (1) (inv) stramtorat (1). 3 (Ivr; ilav) Cu ~rimt Cu (mare) greutate. 4 (D. obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte ori d. partzi ale acestora) Care este croit sau facut lipit (foarte mult) de corp sau pe o parte a acestuia ori pe picior. Vz colant. 5 (D. obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte ori d. partzi ale acestora) Care a devenit insuficient de larg (fatza de dimensiunile initziale ale unei persoane) shi nu mai permite mishcarea libera a corpului sau a unei partzi a acestuia Si: strans² (3). 6 (Inv; d. legaturi de aliantza de prietenie de dragoste etc.) Strict (1) strans². 7 (D. spatzii delimitate d. incaperi constructzii teritorii ashezari etc. sau d. partzi ale acestora; ioc incapator) Cu volum (extrem de) redus. 8 (D. spatzii delimitate d. incaperi constructzii teritorii ashezari etc. sau d. partzi ale acestora; ioc incapator) Care nu poate cuprinde mult. 9 (D. spatzii delimitate d. incaperi constructzii teritorii ashezari etc. sau d. partzi ale acestora; ioc incapator) In care nu incape mult Si: mic necuprinzator neincapator nespatzios (ivr) stramtoros. 10 (Ie) A fi ~ la minte sau a avea mintea ~a A fi lipsit de inteligentza. 11 (Reg; ie) A fi prea ~ la matze A fi pus pe cearta. 12 (Iae) A fi artzagos. 13 (Fam; ie) A prinde (pe cineva) la ~ A profita de faptul k cineva se afla intrun loc stramt. 14 (Pex; iae) A profita de faptul k cineva se afla in (mare) dificultate. 15 (Iae) A profita de ocazie. 16 (Ie) A fi (sau inv a aduce) la largul cuiva shi la ~ul altcuiva A se gasi (sau a ajunge) intro situatzie avantajoasa profitand de situatzia dezavantajoasa in care se afla (sau a ajuns) altcineva. 17 (Ivr; fig; d. viatza trai etc.) Sarac (40). 18 (Fig; d. oameni d. medii sociale etc.) Care este lipsit de orizont larg fiind preocupat de interese marunte. 19 (Fig; d. oameni d. medii sociale etc.) Care este lipsit de generozitate de nobletze sufleteasca Si: meschin mic. 20 (D. manifestari actziuni etc. ale oamenilor) Care denota lipsa de orizont larg preocupari shi interese marunte. 21 (D. manifestari actziuni etc. ale oamenilor) Care exprima lipsa de generozitate de nobletze sufleteasca Si: meschin mic.

STRAMT ~ta (~tzi ~te) 1) Care are o latzime mai mica decat cea necesara; care nu este (destul de) lat; ingust. Punte ~ta. 2) Care are o largime mai mica decat cea necesara; care nu este (destul de) larg. Haina ~ta. Camera ~ta. ◊ A fi ~ la minte a avea un intelect redus. /<lat. strinctus

stramt a. ingust. [Lat. STRICTUS (influentzat de strange)].

strampt ~a a vz stramt

stramt ~a a vz stramt

strampt ~a a vz stramt

strant ~a sf vz stramt

strimpt ~a a vz stramt

strimt ~a a vz stramt

STRIMT A adj. v. strimt².

STRIMT² A strimtzi te adj. 1. (In opozitzie cu larg) Care nu este (destul de) larg lipsit de largime; ingust. Mihai trage pe vizirul Sinanpasha intrun loc strimt unde acesta nui putea pune impotriva decit 1200 luptatori. BALCESCU O. I 29. ♦ Care nu este (destul de) lat care are o latzime mica; ingust. Printre crengi scinteie stele Farmec dind cararii strimte SHi afara doar de ele Nimen lume nu ne simte. EMINESCU O. I 209. 2. (In opozitzie cu incapator) Care nu poate cuprinde mult in care nu incape mult; neincapator. Ma plimbai putzin prin odaie shi pentruntiia oara o gasii prea strimta. VLAHUTZA O. A. 149. Saniutza cuib de iarna e cam strimta pentru doi. ALECSANDRI P. A. 114. ◊ Fig. Viscolul pustiirii a suflat pe acest pamint... singele parintzilor in vinele strimte ale stranepotzilor a secat. RUSSO S. 147. 3. Fig. Lipsit de maretzie sau de amploare; marginit redus meschin. Sa supus prejudecatzilor shi socotelilor strimte clocite intro familie cu destin mediocru. C. PETRESCU R. DR. 301. Traind in cercul vostru strimt Norocul va petrece Ci eu in lumea mea ma simt Nemuritor shi rece. EMINESCU O. I 181. ◊ Expr. A fi strimt la minte = a fi lipsit de inteligentza. Bietul Costica! ishi zise in cele din urma batrinul. Baiat bun pacat cai strimt la minte cum a fost de cind il shtiu. REBREANU R. I 257. Varianta: (regional) strimt a (SLAVICI N. I 136) adj.

strimt V. strimt.

strimt (est) shi strimt (vest) a adj. (lat *strĭnctus din strĭctus [part. d. stringere a stringe] k mrom. umtu fatza de unt uns; it. stretto pv. estzrech fr. étroit sp. estrecho pg. estreito). ingust nu larg: strada strimta ghete strimte. Inima saŭ minte strimta incapabila de ideĭ marĭ. In Serbia strimpt.

stramt¹ adj. m. pl. stramtzi; f. stramta pl. stramte

stramt adj. m. pl. stramtzi; f. sg. stramta pl. stramte

stramt ta; tzi te.

STRAMT adj. 1. v. ingust. 2. ingust mic (inv.) stramtorat. (O intrare ~; un spatziu ~.) 3. mic necuprinzator neincapator nespatzios. (Camera ~.)

STRAMT adj. v. meschin.

STRIMT adj. 1. ingust strins (frantzuzism) colant. (Pantaloni ~.) 2. ingust mic (inv.) strimtorat. (O intrare ~; un spatziu ~.) 3. mic necuprinzator neincapator nespatzios. (Camera ~.)

strimt adj. v. MESCHIN.

strimt (ta) adj. Ingust strins bine legat. Var. strimpt strimt. Mr. megl. istr. strimt. Lat. *strĭnctus in loc de strĭctus < strĭngĕre cu infixul nazal propagat pornind de la tema prezentului (Cihac I 267; Pushcariu 1659; Philippide II 655; REW 8305) cf. v. it. strinto ven. strento logud. istrintu fr. étreint alb. streite (Meyer Alb. St. IV 109). Pentru forma cu i cf. ByckGraur 21. Cf. stringe. Der. strimta vb. (a stringe a ingusta); strimtash s. m. (latz ochi la hamuri prin care trec shleaurile); strimtoare s. f. (ingustime strimtime necaz; loc ingust defileu trecatoare bratz de mare); strimtura s. f. (inv. defileu trecatoare; inv. ingradire); strimteala s. f. (strimtoare); strimtora (var. strimtori) vb. (a constringe a fortza a limita a restringe; a lasa fara bani a stoarce a secatui); strimtoreala s. f. (jena financiara necaz).

AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci stramte (shi abrupte se ajunge) la fapte mari Hugo „Hernani” act. IV. Parola juratzilor. V. shi Per aspera ad astra.

Ad augusta per angusta (lat. „La rezultate stralucite se ajunge pe cai inguste trudnice”) cu alte cuvinte: orice victorie orice succes nu se obtzine decit prin lupta prin stradanii prin infringerea piedicilor aflate in cale. In acest sens marele scriitor francez Victor Hugo in piesa sa Hernani (actul IV) a intrebuintzat acest dicton latin k deviza a conjuratzilor. (Vezi shi expresia apropiata: Per aspera ad astra). FOL.