STRIMT² A strimtzi te adj. 1. (In opozitzie cu larg) Care nu este (destul de) larg lipsit de largime; ingust. Mihai trage pe vizirul Sinanpasha intrun loc strimt unde acesta nui putea pune impotriva decit 1200 luptatori. BALCESCU O. I 29. ♦ Care nu este (destul de) lat care are o latzime mica; ingust. Printre crengi scinteie stele Farmec dind cararii strimte SHi afara doar de ele Nimen lume nu ne simte. EMINESCU O. I 209. 2. (In opozitzie cu incapator) Care nu poate cuprinde mult in care nu incape mult; neincapator. Ma plimbai putzin prin odaie shi pentruntiia oara o gasii prea strimta. VLAHUTZA O. A. 149. Saniutza cuib de iarna e cam strimta pentru doi. ALECSANDRI P. A. 114. ◊ Fig. Viscolul pustiirii a suflat pe acest pamint... singele parintzilor in vinele strimte ale stranepotzilor a secat. RUSSO S. 147. 3. Fig. Lipsit de maretzie sau de amploare; marginit redus meschin. Sa supus prejudecatzilor shi socotelilor strimte clocite intro familie cu destin mediocru. C. PETRESCU R. DR. 301. Traind in cercul vostru strimt Norocul va petrece Ci eu in lumea mea ma simt Nemuritor shi rece. EMINESCU O. I 181. ◊ Expr. A fi strimt la minte = a fi lipsit de inteligentza. Bietul Costica! ishi zise in cele din urma batrinul. Baiat bun pacat cai strimt la minte cum a fost de cind il shtiu. REBREANU R. I 257. Varianta: (regional) strimt a (SLAVICI N. I 136) adj.