PRESIÚNE presiuni s. f. 1. Fortza care apasa (uniform shi perpendicular) pe unitatea de suprafatza a unui corp; marime fizica egala cu raportul dintre valoarea acestei fortze shi aria suprafetzei corpului respectiv; apasare. ◊ Presiune atmosferica = presiune care o exercita atmosfera asupra suprafetzei Pamantului shi a corpurilor situate pe ea. 2. (In sintagma) Presiune arteriala = tensiune arteriala. 3. (Bot.; in sintagma) Presiune radiculara = presiune din celulele vii ale radacinii care impinge apa in radacina shi tulpina. 4. Fig. Constrangere (morala economica politica sociala) exercitata asupra cuiva. ◊ Grup de presiune = grup de interese al carui scop este influentzarea factorilor decizionali politici. ♦ (Rar) Stare de apasare sufleteasca. [Pr.: siu] Din fr. pression.

presiune sf [At: MARIN PR. I 20/35 / S shi: (ivr) ~ssi~ / P: ~siu~ / V: presie / E: fr pression lat pressio onis] 1 Marime fizica egala cu raportul dintre intensitatea unei fortze care apasa perpendicular shi uniform pe suprafatza unui corp shi aria acelei suprafetze. 2 Fortza care apasa perpendicular shi uniform pe unitatea de suprafatza ori pe suprafatza unui corp. 3 Apasare. 4 (Is) ~ atmosferica (sau a atmosferei) Presiune (2) care o exercita atmosfera asupra suprafetzei pamantului shi a corpurilor situate pe ea indiferent de orientarea acestei suprafetze shi care variaza in functzie de conditziile atmosferice de altitudine de latitudine etc. 5 (Is) ~ radiculara Presiune (2) care apare in celulele vii ale radacinii unei plante shi care determina impingerea apei in sus. 6 (Is) ~ arteriala (sau sangvina ~a sangelui) Fortza elastica reactiva a peretzilor arterelor fatza de fortza exercitata asupra lor de presiunea sangelui impulsionat de inima Si: tensiune. 7 (Ilav) Sub ~ Gata de a incepe de a se pune in functzionare sub actziunea presiunii (2). 8 (Fig) Constrangere economica politica sociala morala etc. exercitata asupra cuiva pentru a face ceva impotriva dorintzei preferintzei etc. sale. 9 (Fig) Stare de apasare sufleteasca.

PRESIÚNE presiuni s. f. 1. Fortza care apasa (uniform shi perpendicular) pe unitatea de suprafatza a unui corp; marime fizica egala cu raportul dintre valoarea acestei fortze shi aria suprafetzei corpului respectiv; apasare. ◊ Presiune atmosferica = presiune care o exercita atmosfera asupra suprafetzei pamantului shi a corpurilor situate pe ea. 2. (In sintagma) Presiune arteriala = tensiune. 3. (Bot.; in sintagma) Presiune radiculara = presiune din celulele vii ale radacinii care impinge apa in radacina shi tulpina. 4. Fig. Constrangere (morala economica politica sociala) exercitata asupra cuiva. ♦ (Rar) Stare de apasare sufleteasca. [Pr.: siu] Din fr. pression.

PRESIÚNE presiuni s. f. 1. Fortza care se exercita perpendicular asupra unei unitatzi de arie asupra unei sectziuni sau asupra unei suprafetze; (sens curent) apasare stringere. Instructziunile sint foarte limpezi. Scrie clar. Hidrogenul va fi dat la o presiune de 12 atmosfere. BARANGA I. 199. Afurisitul de Palac iar a dat presiune prea mare la abur. DEMETRIUS C. 40. Cercevelile ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi. EMINESCU N. 38. ◊ Presiune atmosferica = presiune exercitata de atmosfera pe suprafatza pamintului (egala cu aproximativ 1033 kg pe cm²) shi variind dupa conditziile atmosferice. V. atmosfera. Joi 5 august. Presiunea atmosferica 763 mm. SEBASTIAN T. 10. ◊ Expr. (Despre motoare mashini cu aburi) (A fi) sub presiune = (a fi) gata de a se pune in mishcare (a avea) motorul in functzie. Mashinile toate zece la rind cu boturile lor negre sclipind de unsoare dirdiiau subt presiune. MIRONESCU S. A. 113. 2. Fig. Constringere (morala) fortzare. Aliatzii exercitau presiuni pentru k Rominia sa nu incheie pacea. PAS Z. IV 3. Nu mai face nici o presiune morala asuprale. CARAGIALE O. III 258. ♦ (Neobishnuit) Apasare sufleteasca opresiune. Nu miar parea rau sa ne vedem citeva momente sa mai ma scutur de presiunea sub care am fost atita vreme copleshit. CARAGIALE O. VII 109.

PRESIÚNE s.f. 1. Fortza exercitata (prin apasare) asupra unei suprafetze; apasare. 2. (Fig.) Constrangere morala violentza. [Pron. siu. / cf. fr. pression it. pressione lar. pressio].

PRESIÚNE s. f. 1. fortza exercitata (prin apasare) asupra unei suprafetze. 2. (fig.) constrangere (morala politica). (< fr. pression lat. pressio)

PRESIÚNE ~i f. 1) Fortza care actzioneaza pe suprafatza unui corp. 2) fiz. Marime fizica egala cu raportul dintre fortzele care actzioneaza asupra unei suprafetze. ◊ ~ atmosferica presiune exercitata de atmosfera asupra suprafetzei pamantului. 3) fig. Constrangere morala sau materiala. 4) fig. rar Stare de apasare sufleteasca. [G.D. presiunii; Sil. siu] /<fr. pression

presiune f. 1. actziunea de a presa shi efectul ei: presiune atmosferica; 2. fig. constrangere morala: presiunea opiniunii publice.

*presiúne f. (lat. préssio ónis d. prémere pressum a apesa. V. presez opresiune impresor). Apesare: presiunea atmosferica. Fig. Constringere morala: supt presiunea opiniuniĭ publice a exercita o presiune asupra cuĭva. Mashina cu abur supt presiune mashina gata de a se mishca (de ex. k sa plece vaporu trenu sh. a.). Forma presie nu exista deshi exista ex shi impresie.

presie sf vz presiune

presiúne (siu) s. f. g.d. art. presiúnii; pl. presiúni

presiúne s. f. (sil. siu) g.d. art. presiúnii; pl. presiúni

presiune (iu)

+oala sub presiune (desp. siu) loc. s. f. art. oala sub presiune g.d. art. oalei sub presiune; pl. oale sub presiune

PRESIÚNE s. 1. (FIZ.) presiune de vapori = tensiune de vapori. 2. v. apasare.

PRESIÚNE s. v. constrangere fortza injonctziune sila silnicie tensiune violentza.

PRESIUNE s. apasare greutate presare strinsoare (rar) strinsura. (Simtzea o ushoara ~.)

presiune s. v. CONSTRINGERE. FORTZA. INJONCTZIUNE. SILA. SILNICIE. TENSIUNE. VIOLENTZA.

PRESIUNE fortza exercitata din toate partzile asupra unui corp aflat intrun fluid. Presiunea aerostatica este exercitata asupra corpului in mishcare sau in repaus shi este datorata greutatzii coloanei de aer de deasupra nivelului considerat. Presiunea aerodinamica este exercitata asupra unui corp in mishcare relativa fatza de aer fiind normala pe directzia de mishcare.

CENTRU DE PRESIUNE punctul de aplicatzie al rezultantei fortzelor care un fluid le exercita asupra unui profil (corp) suspendat in el total sau partzial.

PRESIÚNE (< fr. lat.) s. f. 1. Fortza care apasa pe suprafatza unui corp; apasare. ♦ (FIZ.) Raportul dintre fortza normala de apasare pe o suprafatza a unui mediu material shi aria acestei suprafetze. ◊ P. atmosferica = p. exercitata de atmosfera pe suprafatza corpurilor indiferent de orientarea suprafetzei. Se masoara in mm coloana de mercur (mm Hg) in milibari sau in sistemul internatzional de unitatzi in pascali (Pa). P.a. scade o data cu creshterea altitudinii; valoarea medie la alt. 0 m (nivelul marii) la latitudinea de 45° shi temperatura de 0°C este echivalenta cu greutatea unei coloane de mercur de 760 mm cu sectziunea de 1 cm² respectiv 101.325 N/m² (pascali); valorile mari indica stabilitatea vremii iar valorile mai mici posibilitatea schimbarii timpului. P. de vapori = tensiunea de vapori. P. litostatica v. litostatic. 2. (FIZIOL.) P. arteriala = tensiune arteriala. 3. (BOT.) P. radiculara = p. care ia nashtere in celulele vii ale radacinii shi care determina impingerea apei in radacini shi in sus prin vasele lemnoase ale tulpinii. 4. Fig. Constrangere (morala). ◊ Grup de p. = grup de interese al carui scop este influentzarea factorilor decizionali politici. P. demografica = p. exercitata de o populatzie prea numeroasa in raport cu resursele naturale sau economice disponibile.