inaspri [At: P. MAIOR IST. 102/22 / V: (inv) inas~ naspri / S shi: (inv) inna~ / Pzi: ~resc / E: in + aspru] 12 vtr (A face sa devina sau) a deveni aspru la pipait. 3 vr (D. glas) A se aspri. 4 vr (D. vin) A capata un gust acidulat a deveni intzepator. 5 vr (Rar; d. culori) A se inchide. 67 vtr (Fig) A (se) face mai sever. 89 vtr (Fig) A (se) face mai necomunicativ. 10 vr (D. trasaturile fetzei) A capata o expresie de seriozitate de severitate. 11 vr (D. vreme) A se face mai rece. 12 vt A face k o situatzie sa devina mai grea. 13 vr (D. relatziile dintre oameni) A se incorda. 14 vr (D. conflicte) A se agrava. 15 vt (Reg) A scrobi o rufa.

INASPRÍ inaspresc vb. IV. 1. Tranz. A face k ceva sa devina aspru; a aspri. Vintul i inasprise pielea. 2. Refl. (Despre vreme) A se face mai rece. Vremea incepea sa se inaspreasca. In port munca conteni shi vapoarele plecara mai curind de frica inghetzului. DUNAREANU CH. 74. Toamna se duce shi vremea prinde a senaspri. VLAHUTZA O. A. 135. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la oameni shi la inima firea sau gindul lor) A face mai neinduplecat mai sever mai rau mai inchis; a inrautatzi a inrai. Il inasprise clocotul din el. POPA V 256. Gindul k sorasa ar privio de sus... i inasprise inima. VLAHUTZA O. A. III 134. ◊ Refl. Sufletul tinar se inaspri. SADOVEANU O. I 271. Parca nu erau numai Maranda shi parintzii pricina neastimparului sau; i se mai inasprea sufletul shi cu jalea din sat. MIRONESCU S. A. 44. ♦ Refl. (Despre trasaturile fetzei) A exprima asprime duritate severitate. Slabise intre sprincene i se adincise o dunga. Gura i se inasprise. CAMILAR TEM. 256. 4. Tranz. A face k o situatzie sa devina mai grea mai putzin suportabila: a agrava. SHi care mai grozav jug... poate fi altul decit saracia care negreshit va fi partea tzaranilor daca in loc de a imbunatatzi vom inaspri soarta lor? KOGALNICEANU S. A. 173. ♦ Refl. A se incorda a se ascutzi; a se agrava; a se adinci (4). In perioada imperialista a capitalismului se intetzeshte goana capitalishtilor dupa profituri maxime se inaspresc toate contradictziile capitalismului. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 15. 5. Refl. (Despre must) A capata un gust acidulat a deveni intzepator pishcator.

A INASPRÍ ~ésc tranz. A face sa se inaspreasca. [Sil. inaspri] /in + aspru

A SE INASPRÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) aspru. Suprafatza materialului se ~eshte. 2) fig. A deveni mai dur mai sever. 3) (despre timp) A se face mai rece. Vremea se ~eshte. 4) rar (despre must) A deveni intzepator; a capata aciditate. 5) fig. A deveni mai dificil mai grav; a se agrava; a se inrautatzi; a se complica. Lupta sa ~it. /in + aspru

inasprì v. 1. a (se) face aspru; 2. a (se) irita: se inaspri craiul PANN.

naspri v vz inaspri

asprésc v. tr. (d. aspru). Fac aspru (dur): saracia aspreshte sufletele. Daŭ un gust aspru: fermentatziunea aspreshte mustu. SHi inasprésc.

inasprésc V. aspresc.

!inasprí (a ~) (inas/inas) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inasprésc imperf. 3 sg. inaspreá; conj. prez. 3 sa inaspreásca

inasprí vb. (sil. mf. in) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inasprésc imperf. 3 sg. inaspreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inaspreásca

inaspresc pream 1 imp.

INASPRÍ vb. 1. a (se) aspri. (Suprafatza materialului sa ~.) 2. v. inrautatzi.

INASPRI vb. 1. a (se) aspri. (Suprafatza sa ~.) 2. a (se) inrautatzi. (Relatziile dintre ei sau ~.)