11 definitzii pentru incordatura

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCORDATÚRA incordaturi s. f. (Inv.) Incordare. Incorda + suf. atura.

INCORDATÚRA incordaturi s. f. (Inv.) Incordare. Incorda + suf. atura.

incordatura sf [At: LM / Pl: ~ri / E: incorda + (a)tura] 19 (Inv) Incordare (1 9). 10 (Reg) Cotitura.

INCORDATÚRA incordaturi s. f. (Invechit) Incordare intindere. Vinatoarea lupta cu fiarele alergarile cu caii shi incordatura arcului erau visele de aur eu rare se desfatau ei. ODOBESCU S. III 108.

incordatura f. contractziune spasm: incordaturi dureroase OP.

incordatúra f. Rezultatu incordariĭ. Contractziune spazm.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incordatúra (inv.) s. f. g.d. art. incordatúrii; pl. incordatúri

incordatúra s. f. g.d. art. incordatúrii; pl. incordatúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCORDATÚRA s. v. incordare instrunare intindere strunire.

incordatura s. v. INCORDARE. INSTRUNARE. INTINDERE. STRUNIRE.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

incordatúra incordaturi s.f. (reg.; inv.) Cotitura sherpuire de drum: „Cucule cu pene suri / Nu canta lancordaturi” (Papahagi 1925: 192; Sacel). Din incorda (< in + coarda) + suf. atura (DEX MDA).

incordatúra i s.f. Cotitura sherpuire de drum. In + coarda „fir elastic; funie; struna; arc” (< lat. chorda) + tura.

Intrare: incordatura
incordatura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incordatura
  • ‑ncordatura
  • incordatura
  • ‑ncordatura
plural
  • incordaturi
  • ‑ncordaturi
  • incordaturile
  • ‑ncordaturile
genitiv-dativ singular
  • incordaturi
  • ‑ncordaturi
  • incordaturii
  • ‑ncordaturii
plural
  • incordaturi
  • ‑ncordaturi
  • incordaturilor
  • ‑ncordaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incordatura, incordaturisubstantiv feminin

  • 1. invechit Strunire, incordare, instrunare, intindere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vinatoarea lupta cu fiarele alergarile cu caii shi incordatura arcului erau visele de aur cu care se desfatau ei. ODOBESCU S. III 108. DLRLC
etimologie:
  • Incorda + sufix atura. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.