11 definitzii pentru incordatura
din care- explicative (5)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCORDATÚRA incordaturi s. f. (Inv.) Incordare. Incorda + suf. atura.
INCORDATÚRA incordaturi s. f. (Inv.) Incordare. Incorda + suf. atura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incordatura sf [At: LM / Pl: ~ri / E: incorda + (a)tura] 19 (Inv) Incordare (1 9). 10 (Reg) Cotitura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCORDATÚRA incordaturi s. f. (Invechit) Incordare intindere. Vinatoarea lupta cu fiarele alergarile cu caii shi incordatura arcului erau visele de aur eu rare se desfatau ei. ODOBESCU S. III 108.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incordatura f. contractziune spasm: incordaturi dureroase OP.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incordatúra f. Rezultatu incordariĭ. Contractziune spazm.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incordatúra (inv.) s. f. g.d. art. incordatúrii; pl. incordatúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incordatúra s. f. g.d. art. incordatúrii; pl. incordatúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCORDATÚRA s. v. incordare instrunare intindere strunire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incordatura s. v. INCORDARE. INSTRUNARE. INTINDERE. STRUNIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
incordatúra incordaturi s.f. (reg.; inv.) Cotitura sherpuire de drum: „Cucule cu pene suri / Nu canta lancordaturi” (Papahagi 1925: 192; Sacel). Din incorda (< in + coarda) + suf. atura (DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incordatúra i s.f. Cotitura sherpuire de drum. In + coarda „fir elastic; funie; struna; arc” (< lat. chorda) + tura.
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incordatura, incordaturisubstantiv feminin
- 1. Strunire, incordare, instrunare, intindere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: strunire incordare instrunare intindere
- Vinatoarea lupta cu fiarele alergarile cu caii shi incordatura arcului erau visele de aur cu care se desfatau ei. ODOBESCU S. III 108. DLRLC
-
etimologie:
- Incorda + sufix atura. DEX '98 DEX '09