arshitza sf [At: N. COSTIN L. I 294/35 / V: (inv) arsheta / A: (Ban; Trs; inv) arshitza / Pl: ~tze / E: ml *arsicia] 1 Caldura arzatoare a soarelui Si: dogoare dogoreala zapushala zaduf (pop) arsoare (inv) arsura (7) friptoare pacla prigoare pripeala strapatz zapuc vipie. 2 (Mol) Febra. 3 (Pop shi fig) Senzatzie de caldura mare shi de sete care o are omul bolnav. 4 (Pop) Parte a muntelui dinspre soare Si: arsura (14) 5 (Pop) Loc pietros sau nisipos ars de soare care nu creshte nici o planta Si: arsura (15). 6 (Pop) Loc de fanatz sau pashune in mijlocul unei paduri sau pe un deal mereu insorit Si: arsura mutare parloaga. 7 (Trs) TZantzarul Culex annulatus a carui mushcatura e dureroasa usturatoare. 8 (Trs; def; ila) Rea k o ~ Foarte rea. 9 (Pop) Un fel de bashici care apar din cauza temperaturii. 10 (Pop) Herpes. 11 (Pop) Constipatzie.

ÁRSHITZA arshitze s. f. 1. Caldura mare shi dogoritoare a soarelui de vara; dogoare zaduf zapusheala canicula. Abia ne tragem sufletul de arshitza shi pulbere. SADOVEANU M. C. 192. O adiere ushoara trecea prin foile de porumb rasucite de arshitza shi strabatea tot lanul infiorindul. SANDUALDEA D. P. 19. Dur bine spinule de ce te apuci? Nu vezi k pe aici e mate lipsa de apa? SHi pe arshitza asta o sa ne uscam de sete? CREANGA P. 204. In arshitza cea dogoritoare a zilei vazu... un tzintzari zvircolindusa in nisipul cel fierbinte. EMINESCU N. 19. ◊ Fig. [Balcescu:] O cuvint fara seaman «frate» cum cazi tu in urechea mea in muntzii aceshtia dincolo shi dincolo de altzi muntzi... Cita racoare aduci tu in arshitza pribegiei mele. CAMIL PETRESCU B. 183. 2.(Popular) Temperatura ridicata a corpului fierbintzeala calduri friguri febra. Da ce are mititelul? Ce sa aiba? Ia arshitza k te dogoreshti de el. CONTEMPORANUL VI 291. Fig. Gore Dada... sa pus sashi stinga arshitza care o avea in el. SADOVEANU F. J. 522. Ciobanul care tzinea calul de friu nushi mai putu stapini inimai cea plina de arshitza rushinii a dudei shi a dorului de razbunare. GALACTION O. I 288. Accentuat shi: (regional) arshítza.

ÁRSHITZA arshitze s. f. 1. Caldura mare shi dogoritoare a soarelui; dogoare zaduf canicula. 2. (Pop.; adesea fig.) Febra. 3. Specie de tzantzar cu puncte cafenii pe aripi (Culex annulatus). [Acc. shi: arshítza] Lat. [calor] *arsicia „care arde”.

ÁRSHITZA ~e f. 1) Caldura puternica specifica zilelor de vara; canicula. 2) pop. Temperatura ridicata la un bolnav; febra. [G.D. arshitzei] /<lat. arsicia

arshitza f. 1. caldura zilelor de vara; 2. arderea soarelui; 3. coasta unui deal expus soarelui. [Formatziune romaneasca din ars k ramashitza din ramas].

arshítza (Munt. Trans.) shi árshitza (Mold. Olt.) f. pl. e (lat. arsicia d. arsus ars). Mare caldura a soareluĭ saŭ a foculuĭ dogoare zapusheala. Loc batut de soare (de ex. o coasta de deal). Trans. Buc. Un fel de tzintzar (culex anulatus).

árshitza s. f. g.d. art. árshitzei; pl. árshitze

árshitza s. f. g.d. art. árshitzei; pl. árshitze

arshitza pl. arshitze

arshitza tze.

ÁRSHITZA s. 1. v. canicula. 2. v. dogoare.

ÁRSHITZA s. v. calduri febra fierbintzeala friguri temperatura.

arshitza s. v. CALDURI. FEBRA. FIERBINTZEALA. FRIGURI. TEMPERATURA.

ARSHITZA s. 1. canicula calduri (pl.) dogoare dogoreala fierbintzeala nabusheala naduf nadusheala pirjol pojar toropeala zaduf zapusheala (livr.) torpoare (pop.) arsura vipie (reg.) buhoare cocat crapat naplaiala picla prepat prigoare puhaiala zapuc (prin Ban.) arsoare (Ban. shi Transilv.) friptoare (prin Olt.) japsa (Ban.) pripeala (inv.) ars pripec (fig.) cuptor jar. (~ zilelor de vara.) 2. dogoare dogoreala fierbintzeala para vapaie. (~ focului.)

arshítza (tze) s. f. 1. Zaduf caldura mare dogoare. 2. Coasta a unui munte expusa la soare sau de care sau ars copacii pentru a face teren de pashune. 3. TZintzar (Culex annulatus). Lat. *arsicia de la ardēre (Pushcariu 129; CandreaDens. 80; DAR); cf. it. arsicciare „a usca la soare” arsiccio „loc ars arsura”. Cf. arde.

arshítza arshitze s.n. Teren (deal coasta de munte) unde sau defrishat copacii prin incendiere pentru a se amenaja pashune fanatze sau teren agricol. ♦ Arshitza toponim (in Cupsheni Magureni Dragomireshti Glod Rozavlea); Arshitza sat atestat in 1909 azi contopit cu Visheu de Sus (Tomi 2005: 259). Lat. (calor) *arsicia „care arde” de la ardere (Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA). Cuv. rom. > ucr. arsyca (Macrea 1970).

arshítza e s.n. 1. Teren deal coasta de munte unde sau defrishat copacii prin incendiere pentru a se amenaja pashune fanatze sau teren agricol. Toponim atestat in Cupsheni Magureni Dragomireshti Glod Rozavlea. 2. Arshitza sat atestat in 1909 azi contopit cu Visheu de Sus (Tomi 2005: 259). Lat. *arsicia (de la ardere > arshitza „loc ars de soare”); Cuvant rom. preluat in ucr. (arsyca) (Macrea 1970).

a avea arshitza in gat expr. 1. ai fi sete. 2. a dori sa consume bauturi alcoolice