frig sn [At: COD. VOR. 96/1 / V: (pop; 521) ~ura sf / Pl: (521) ~uri (ivp) ~ure / E: ml frigus oris] 1 Temperatura scazuta a mediului ambiant care da senzatzia de rece. 2 Senzatzie de rece provocata de temperatura scazuta a mediului. 3 (Ie) A nui face nici (sau a nui tzine nici de) cald nici (de) ~ Ai fi indiferent. 4 (Fig; is) ~ul mortzii sau frig de moarte Emotzie violenta (insotzita de fiori) prin care trece cineva in fatza unui pericol mare. 5 (Pop; lpl) Temperatura ridicata a unui bolnav Si: febra (1) (pop) fierebintzeala (6). 6 (Mpp; lpl) Frisoane. 7 (Mpp; lpl) Malarie. 8 (Pop; pex; lpl) Orice boala insotzita de febra mare shi frisoane Si: (ivp) miatza. 9 (Mpp; is) ~uri de cap Meningita. 10 (Mpp; is) ~uri de creshtere Febra provenita din creshterea prea accelerata a copiilor. 11 (Mpp) ~uri de lapte Febra temporara a lauzelor. 12 (Mpp) ~uri de stomac Febra gastrica. 13 (Mpp) ~uri gabene Boala infectzioasa caracterizata prin ingalbenirea pielii. 14 (Mpp) ~uri porceshti Numele unei boli cu febra nedefinita mai indeaprope. 15 (Mpp) ~uri putredesau friguri rele Impaludism. 16 (Mpp) ~uri tifoide Febra tifoida. 17 (Fig; lpl) Pasiune violenta Si: patima. 18 (Fig; lpl) Stare de nelinishte de agitatzie puternica. 19 (Fig; lpl) Emotzie. 20 (Pfm; ie) A baga (pe cineva) in ~ A se rasti la cineva. 21 (Iae) A amenintza pe cineva.

FRIG (2) friguri s. n. 1. Temperatura joasa a aerului care da senzatzia de rece. Batrina simtzi frigul cum o invaluise din cap pinan picioare. CAMILAR TEM. 13. SHi zau paici ashai de frig Cit crapan trei shin opt cojocul Se face bradul tot covrig SHingheatza flacara shi focul! COSHBUC P. II 231. Frigul ud ma patrundea simtzeam cami ingheatza pulpele shi bratzele. CARAGIALE P. 37. Striga cit il lua gura k moare de frig. CREANGA P. 239. SHi de frig la piept shincheie tremurind halatul vechi. EMINESCU O. I 132. ♦ Senzatzie de rece provocata de temperatura joasa a mediului. (Fig.) Moartea cea trecut asha deaproape Mia lasat un frig in suflet shi o ceatza pe pleoape. DAVILA V. V. 50. ◊ (Construit cu verbul «a fi» shi cu subiectul logic in dativ) Ne era frig numai la nas. BENIUC V. 24. TZie nu tzii frig fatumeu? ALECSANDRI T. I 328. 2. (Numai la pl.) Temperatura ridicata a unui bolnav (v. febra); tremur cauzat de senzatzia de rece care precede uneori o stare febrila; (adesea in constructzie cu verbele «a capata» «a scutura» «a apuca» uneori determinat prin «de balta») boala cauzata de un agent patogen shi transmisa prin intermediul unei specii de tzintzar (v. malarie). Miinile mierau reci gura amara shi uscata k de friguri. VLAHUTZA O. A. 150. Sint totzi bolnavi shi el shi femeia shi copilul frigurile de balta. CARAGIALE O. I 284. Nici tu junghi nici tu friguri nici o alta boala nu sa lipit de noi. CREANGA A. 28. El e singurul localnic care na capatat friguri. NEGRUZZI S. I 318. ◊ Friguri galbene v. galben. ♦ Fig. Stare de nelinishte agitatzie puternica; emotzie. Domitzian coprins de frigurile examenului vedea in el mai mult un sprijin o imbarbatare. BASSARABESCU V. 10.

1) frig n. (lat. frigus). Lipsa de caldura temperatura rece: frigu e intre racoare shi ger. Sensatziunea neplacuta cauzata de aceasta temperatura rece: mĭe frig. Pl. Frigurĭ febra o boala microbiana care te face satzĭ fie cind frig cind foarte cald shi care o expulseaza chinina. Fig. Agitatziune: frigurile politiciĭ.

mararashdefriguri s. v. PADUCHERNITZA.