VIÁTZA vietzi s. f. 1. Sinteza a proceselor biologice fizice chimice mecanice care caracterizeaza organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu. ◊ Loc. adj. Plin de viatza sau cu viatza = energic viguros vioi; vesel. Fara (pic de) viatza = fara vlaga fara vigoare. De viatza = vesel sociabil; caruia i place sa petreaca. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe viatza shi pe moarte = in chip deznadajduit; cu invershunare din toate puterile cu riscul vietzii. ◊ Loc. adv. Cu viatza = a) in mod vioi avantat viu; b) viu teafar. Cu pretzul vietzii = cu orice risc. ◊ Expr. A fi in viatza = a trai. A trece (sau a se trece) din viatza = a muri. A aduce (pe cineva) la viatza = a face (pe cineva) sashi recapete cunoshtintza sanatatea; a insanatoshi. A fi intre viatza shi moarte = a fi in pericol sa moara. A mantui (cuiva) viatza = a scapa (pe cineva) dintro mare primejdie a salva de la moarte. Ashi pune viatza in primejdie (sau la mijloc) = a face ceva cu riscul vietzii a risca foarte mult. A lua (sau a capata) viatza = a lua fiintza a se nashte; a se produce. ♦ Epitet dat unei fiintze iubite care reprezinta totul in existentza cuiva. ♦ Existentza umana petrecere a omului pe Pamant. ◊ Expr. Cand tzie viatza mai draga = cand nici nu te ashteptzi cand nici nu te gandeshti. ♦ Ansamblul fenomenelor biologice (creshtere metabolism reproducere etc.) care le prezinta organismele animale sau vegetale de la nashtere pana la moarte. ♦ Fig. Vietate fiintza; spec. om. 2. (In conceptziile religioase; determinat prin „de apoi” „de veci” etc.) Existentza de dincolo de moarte. 3. Mod fel ansamblu de conditzii materiale shi morale ori mediu in care se desfashoara existentza unei fiintze sau a unei colectivitatzi; totalitatea actelor savarshite de cineva in timpul existentzei sale. ♦ Ceea ce este necesar pentru existentza zilnica a cuiva; trai (zilnic). 4. Timp cuprins intre nashterea shi moartea cuiva; shirul evenimentelor intamplate in acest timp. Loc. adj. shi adv. Pe viatza = (care este) pentru tot timpul cat traieshte cineva. Din viatza = (care este) din timpul cand traieshte (cineva) cand este inca viu. ◊ Loc. adv. In viatza mea (sau ta lui etc.) = (in constructzii negative) niciodata. ◊ Expr. O viatza de om = vreme foarte indelungata. ♦ Biografie (relatata oral sau in scris). Lat. *vivitia (<vivus).

viatza sf [At: PSALT. HUR. 51^v/18 / P: via~ / S shi: (inv) vii~ / Pl: vietzi / E: ml *vivitia (<vivus) sau viu + eatza] 1 Proprietate esentziala a fiintzelor care evolueaza de la nashtere pana la moarte Si: suflet suflare trai traire (inv) cust (1) custare (1) vietzuire (1) (ivr) viare (3) vietate (3). 2 (Is) Asigurare pe ~ Tip de politza de asigurare in care se prevede plata unei sume de bani stabilite prin contract in cazul accidentarii sau al decesului asiguratului. 3 (Ivr; is) Certarea (sau pedeapsa) vietzii Pedeapsa capitala. 4 (Ivr; is) Cumpana de ~ Pericol de moarte. 5 (Ila) In (sau inv cu) ~ Care este (inca) viu. 6 (Ila) Fara ~ Mort. 7 (Ila) De ~ shi de moarte Capital³ (1). 8 (Ial) Absolut (1). 910 (Iljv) Pe ~ shi pe moarte (Intrun mod) desperat. 1112 (Ial) Din toate puterile shi fara a tzine cont de riscuri. 13 (Ilav) Cu pretzul vietzii Cu orice risc. 14 (Ie) A fi (sau a se afla a ramane) in (sau inv cu) ~ A trai. 15 (Iae) A supravietzui. 16 (Ie) A da ~ (cuiva sau la ceva) sau a da cuiva ~tza A face sa ia fiintza. 17 (Iae) A nashte. 18 (Ie) A da ~ (cuiva sau la ceva) A invia. 19 (Fig; iae) A reinvia. 20 (Fig; iae) A face sa apara sa se manifeste. 21 (Fig; iae) A face sa prinda substantza. 22 (Fig; iae) A insufletzi. 23 (Ie) A lua (sau a capata) ~ A lua fiintza. 24 (Ie) A (se) tzine in (sau cu) ~ sau (inv) a tzine (cuiva) ~tza A (se) mentzine viu. 25 (Ie) A lasa (ori a crutza a ierta cuiva) ~tza sau a darui (cuiva) ~tza (ori pop ~) a lasa (pe cineva) in (sau cu) ~ (inv) a ierta (pe cineva) cu ~ Ai permite (cuiva) sa (mai) traiasca (dupa ce i fusese hotarata moartea). 26 (Ie) A scapa cu ~ A se salva de la moarte. 27 (Fig; ie) A i se tzine (sau ai sta ai atarna) ~tza intro atza (sau intrun fir de atza de par¹ de pai) A fi (mereu) intro situatzie nesigura. 28 (Fig; iae) A fi in mare primejdie. 29 (Ie) A inceta (sau a se stinge a se savarshi inv a conteni) din ~ ori ashi sfarshi (sau inv ashi savarshi ashi mantui) ~tza a i se sfarshi (sau ivp a i se stinge a i se savarshi) ~tza (cuiva) A muri¹. 30 (Ils) Incetarea (sau stingerea rar savarshirea) din ~ (inv) incetarea vietzii Moartea. 31 (Ie) Ai lua (sau ivp ai rapi inv ai stinge ai sfarshi reg ai strange cuiva) ~tza ori (pop) a gati (sau inv a lipsi) (pe cineva) de ~ A ucide. 32 (Ie) Ashi lua (sau inv ashi rapi) ~tza A se sinucide. 33 (Ie) Ashi da ~tza A se jertfi (din devotament fatza de o persoana pentru o cauza etc.). 34 (Reg; iae) A prefera moartea. 35 (Ie) Ashi pune ~tza in joc (sau pop la mijloc) sau a se juca cu ~tza A risca foarte mult. 36 (Fam; ie) Pe ~tza mea sau sa nam parte de ~tza mea! Formula de juramant pentru a intari o afirmatzie. 37 (Fig) Impresie de viatza (1) care o creeaza artistul in opera sa prin mijloace specifice. 38 (Fig; mai ales in legatura cu verbul „a fi”; adesea urmat de un aps) Ceea ce constituie pentru cineva ratziunea de a trai. 39 (Fig; mai ales in legatura cu verbul „a fi”; adesea urmat de un aps) Obiect al iubirii al admiratziei neconditzionate shi exclusive a cuiva. 40 (Inv; fam; dov; adesea urmat de un aps) Termen cu care se dezmiarda o persoana draga. 41 (Ccr) Tot ceea ce are viatza (1) Si: fiintza (18). 42 (Spc) Om. 43 (Spc) Persoana. 44 (Spc) Suflet. 45 Fortza vitala. 46 (D. oameni sau partzi ale corpului lor; ila) Fara (de) ~ sau fara (un) pic de ~ Cu functziile vitale partzial pierdute Si: inert. 47 (Iae) Lipsit de energie Si: apatic (2). 48 (D. ochi; ial) Cu privirea fixa fara tzinta. 49 (D. obiecte sau d. abstracte; ial) Artificial (4). 50 (D. abstracte; ial) Neviabil. 51 (Ie) A aduce (sau inv a intoarce a trezi pe cineva) la ~ A face (pe cineva) sashi revina in simtziri. 52 (Iae) A insanatoshi (pe cineva). 53 (Ie) A avea shapte vietzi A avea o mare rezistentza fizica (shi morala). 54 (Iae) A trai mult. 55 Vivacitate (1). 56 Exuberantza (4). 57 (D. oameni; ila) Plin de ~ Viguros (1). 58 (D. oameni; ial) Energic (3). 59 (D. oameni; ial) Exuberant (4). 60 (D. oameni; ila) De ~ Caruia i place sa petreaca. 61 (D. oameni; ial) Sociabil. 62 (Ilav) Cu ~ Cu putere. 63 (Pan) Insufletzire. 64 (Pan) Forfota (1). 65 (Blg) Ansamblul fenomenelor biologice (creshtere reproducere autoreglare etc.) care le prezinta toate organismele vegetale shi animale de la nashtere pana la moarte. 66 (Bot; reg; ic) ~tzaomului Gheatza (Begonia semperflorens). 67 (Bot; reg; iac) Craciun (Begonia metallica). 68 Existentza umana. 69 Curs al lucrurilor pamanteshti. 70 (Ie) Cand tzie ~tza mai draga Cand nici nu te gandeshti. 71 (Ie) A izbuti (sau a razbi) in ~ A reushi sa ajunga intro situatzie materiala sau sociala buna (in ciuda vicisitudinilor a greutatzilor inerente). 72 (D. oameni; ie) A intra (sau a pashi) in ~ A incepe sa se confrunte cu realitatea. 73 (Rar; ie) A intra in ~ A incepe sa functzioneze. 74 (Ie) A (se) trece (sau a se petrece ivp a se muta a se stramuta a ieshi pop a se duce) din (sau de la aceasta) ~ A muri¹. 75 (Ivr; ie) A muta (sau a izgoni) (pe cineva) din (aceasta) ~ A omori (pe cineva). 76 (Ivr; ils) Mutare dintru aceasta ~ Moarte. 77 (Ioc imaginar ireal) Realitate obiectiva. 78 (Flz; ioc nefiintza) Existentza obiectiva. 79 (Bis; shis ~tza veshnica ~tza de veci (inv) ~tza de veac ~tza veacului ~tza vecilor ~tza de vecie sau urmat de determinari k „fericita” „cereasca” „fara de sfarshit”) Fericirea veshnica de care se vor bucura dreptcredincioshii. 80 (Bis; shi ias) Starea de mantuire. 81 (Bis; is) ~tza de apoi (sau viitoare cealalta) Existentza de dupa moarte Si: lumea cealalta vremea de apoi. 82 Existentza care o duce cineva Si: trai traire (1) (inv) cust (2). 83 Mod in care traieshte cineva. 84 Conditzii in care se desfashoara existentza unei persoane sau a unei colectivitatzi. 85 (Ie) Ashi ingropa (sau ashi inchide) ~tza (undeva) A duce o existentza lipsita de satisfactzii. 86 (Ie) Ashi reface ~tza A se recasatori. 87 (Pop; is) ~ cusuta (sau legata carpita) cu atza Existentza grea plina de necazuri shi lipsuri. 88 (Is) ~ de caine Existentza grea plina de umilintze. 89 (Fam; ie) Un trai shio ~ Se spune despre cineva care se bucura de o existentza imbelshugata fara munca shi fara griji. 90 (Fam; ie) Alta ~ ! Se spune cand intervine o schimbare benefica in existentza cuiva. 91 (Rar; d. femei; ie) Ashi face ~tza A duce o existentza imorala. 92 (Trs) ~ buna Formula de salut. 93 (Udp „de”) Maniera de existentza. 94 (Inv; de obicei urmat de determinari k „buna” „rea” „dreapta” „pacatoasa” etc.) Comportament (1). 95 (Irg) Temperament. 96 (Irg) Caracter (7). 97 (Reg; ie) TZinetzi ~tza! Pastreazatzi calmul! 98 (Reg; d. oameni; ila) Lasat de ~ Nelegiuit. 99 Convietzuire (intre sotzi). 100 (Pop; ie) Ashi petrece (sau ashi trai ashi duce ashi trece reg ashi face ashi manca) ~tza cu … ori (inv) ashi avea ~ intre … A convietzui. 101 (Ivr; ie) A se da in ~ cu… A face voia (cuiva). 102 (Pfm; iae) A stabili relatzii intime cu… 103 (Ivp; ie) A avea (sau a trai) ~ buna (sau dulce) (cu…) A se intzelege bine (cu…). 104 (Rar; d. sotzi; ie) Ashi desface ~tza A se despartzi. 105 Mod de existentza proprie unei persoane sau unui grup de persoane care se caracterizeza printrun ansamblu de conditzii sociale economice culturale etc. sau prin ocupatzii activitatzi ori preocupari specifice. 106 Totalitatea activitatzilor specifice unei persoane unei colectivitatzi unui domeniu. 107 Forma de manifestare a existentzei umane. 108 Subzistentza. 109 (Ccr) Ceea ce este necesar (hrana imbracaminte etc.) pentru existentza zilnica a cuiva. 110 (Ie) Ashi tzine (sau ivr ashi sprijini) ~tza (cu…) A face fatza cheltuielilor necesare traiului Si: a se intretzine (cu…). 111 (Pop; ie) Ashi tzine ~tza de azi pe maine A fi foarte sarac traind la limita subzistentzei. 112 Perioada de timp cuprinsa intre nashterea shi moartea cuiva. 113 Durata a existentzei cuiva Si: (inv) vreme (49). 114 (Prin exagerare; in legatura cu verbe k „a consacra” „a inchina” etc.) Parte considerabila a vietzii (112) cuiva. 115 (Ilav) In (sau din) ~ Inca din timpul cand traieshte (cineva). 116 (Ilav) In ~ Niciodata (pe parcursul vietzii). 117 (Icn; ilav) In (toata) ~tza mea (sau ta lui etc.) Niciodata. 118 (Icn; ial) Nicidecum. 119 (Inv; ilav) Dupa ~tza (cuiva) Dupa moartea (cuiva). 120 (Ie) Ai taia (sau ai curma cuiva) firul (ori atza) vietzii sau ai taia (ori ai curma ai ciunti) (cuiva) ~tza a pune capat vietzii (cuiva) A ucide (pe cineva). 121 (Ie) A i se rupe (sau a i se frange) ~tza A muri¹. 122 (Ie) Ashi pune capat vietzii sau ashi curma ~tza A se sinucide. 123 (Ivr; ie) A(shi) implini zilele vietzii sau ashi plini ~tza A ajunge la sfarshitul vietzii. 124 (Pop; ie) TZi sa implinit cu ~tza Formula prin care cineva este amenintzat cu moartea. 125 (Ilav) Deo ~ sau (de) o ~ de om (De) foarte mult timp. 126 (Pan) Timp de functzionare in bune conditzii a unei unelte a unui aparat a unei mashini etc. 127 (Pex) Existentza istorica. 128 (Determinat prin „toata” sau „intreaga”; adesea precedat de pp „in” „pe” „pentru”) Timpul care ramane de trait cuiva (incepand dintrun moment determinat) pana la moarte. 129130 (Iljv) Pe ~ (Care dureaza) pana la moartea cuiva. 131 (Ie) Pe ~ (shi) pe moarte Pentru totdeauna. 132 (SHir de) fapte intamplari evenimente etc. traite de cineva. 133 Totalitatea actziunilor savarshite de cineva in timpul vietzii (112) sale. 134 (In credintza creshtina; is) Cartea (sau rar cartzile) vietzii Carte in care sunt inscrise numele shi faptele aleshilor lui Dumnezeu. 135 (In credintza creshtina; ias) Carte in care sunt inscrise faptele (rele) dupa care vor fi judecatzi mortzii la ziua de apoi. 136 (Ie) A(i) fi scris (cuiva) in cartea vietzii A(i) fi sortit (cuiva). 137 (Ie) A shterge (pe cineva) din cartea vietzii A scoate din randul celor vii. 138 (Spc) Gen de scriere care are k obiect descrierea faptelor a evenimentelor traite sau a actziunilor savarshite de cineva Si: biografie. 139 (Inv) Loc in care ishi duce cineva existentza. 140 (Inv) Locuintza a cuiva.

viatza s.f. 1 Forma superioara de mishcare a materiei care apare pe o anumita treapta a dezvoltarii acesteia shi care reprezinta o sinteza a proceselor biologice fizice chimice mecanice care au loc in organism; faptul de a fi viu; starea a ceea ce este viu. Ma face sa fiu in stare ami jartfi viatza pentru tine (EMIN.). ◊ Loc.adj. Fara (pic de) viatza = a) care este lipsit de vlaga shi de vointza fara vigoare; slabanog neputincios; b) care este mort. Mama nu mai era frumoasa fara viatza... arata mai batrina cu zece ani (PRED.). De viatza shi (de) moarte = capital crucial; absolut total. ◊ Loc.adj. adv. Pe viatza shi (sau ori) pe moarte = (in chip) deznadajduit aprig; cu invershunare din toate puterile cu riscul vietzii. Tecla se indragise de Stoica pe viatza shi pe moarte (GAL.). ◊ Loc.adv. Cu viatza = a) in mod energic hotarit; b) viu teafar. Cu pretzul vietzii = cu orice risc. ◊ Expr. A fi in viatza = a trai. Mai erau in viatza inca vreo zece (SADOV.). A da viatza = a) a crea a nashte a aduce pe lume. Aceshti oameni... miau dat viatza shi odata cu ea cite o parte din temperamentul lor (CAL.); b) a readuce la viatza a reinvia. Din inimai pamintul la mortzi sa deie viatza (EMIN.); c) fig. a face sa apara sa se produca sa se manifeste. Luna tu stapina marii pe a lumii bolta luneci SHi gindirilor dind viatza suferintzele intuneci (EMIN.); d) fig. a anima a insufletzi. Soarele rasare Dind viatza luminoasa cuo calda sarutare (ALECS.). A aduce (pe cineva) la viatza = a face (pe cineva) sashi recapete cunoshtintza sanatatea; a insanatoshi. A (se) trece din viatza = a muri. Ashi da viatza = a se jertfi din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). SHiar da viatza k sa apere femeia iubita (K. PETR.). (A fi) intre viatza shi moarte = (a fi) in pericol sa moara (a fi) in pragul mortzii. A mintui (cuiva) viatza = a scapa (pe cineva) dintro mare primejdie a salva de la moarte. Ashi pune viatza in primejdie (sau la mijloc) ori ashi risca viatza = a face ceva cu riscul vietzii a risca foarte mult. A lua (sau a capata) viatza = a lua fiintza a se nashte; a se infiintza a se ivi; a se produce. A lasa (ori a crutza) viatza sau a darui viatza a lasa (pe cineva) in viatza = a lasa pe cineva in viatza (dupa cei fusese hotarita moartea). Crutzami viatza Aleodor (ISP.). A scapa cu viatza = a se salva de la moarte. Inca ma mir cum am scapat cu viatza (CR.). A inceta (sau a se stinge a se savirshi a conteni) din viatza ori ashi sfirshi viatza a i se sfirshi viatza (cuiva) = a muri. Descrise imprejurarile in care poetul se savirshise din viatza (STANCU). A se juca cu viatza v. juca. Ai lua (cuiva) sau ashi lua viatza v. lua. A(shi) pierde viatza v. pierde. A plati cu viatza v. plati. A prinde viatza v. prinde. A reveni la viatza v. reveni. A da semn (sau semne) de viatza v. semn. A o sfirshi cu viatza v. sfirshi. Ashi incheia socotelile cu viatza v. socoteala. Ashi vinde scump viatza v. vinde. ♦ Epitet pentru o fiintza iubita care reprezinta totul in existentza cuiva. Viatza mea era Alta (K. PETR.). ♦ Fig. Vietate fiintza; spec. om. Cite vietzi cite inimi cite suflete nar fi putut gasi mormintul lor (HOG.). ♦ Putere energie vlaga. Bautura il invinetzise parca ai fi zis k vinul alunga viatza din el in loc so biciuie (PRED.). ◊ Expr. Ashi stoarce viatza v. stoarce. 2 Vivacitate vioiciune; veselie buna dispozitzie exuberantza. Privireai stralucea de viatza (PRED.). ◊ Loc.adj. Plin de viatza sau cu viatza = energic viguros vioi; vesel. Ea il revedea adolescent plin de viatza (G. M. ZAMF.). De viatza = (despre oameni) care este vesel exuberant sociabil; caruia i place sa petreaca. Era un om de viatza i placea sa se distreze cu prietenii. ◊ Expr. A prinde viatza sau a prinde la viatza v. prinde. 3 (biol.) Ansamblul fenomenelor biologice (creshtere metabolism reproducere etc.) care le prezinta organismele animale sau vegetale de la nashtere pina la moarte. Apa e elementul in care sa produs shocul primordial al nashterii vietzii (PRED.). 4 Existentza umana petrecere a omului pe pamint Dupa ce descoperim k viatza nare nici un intzeles nu ne ramine altceva de facut decit sai dam un intzeles (BLA.). ◊ Expr. Cind tzie viatza mai draga = cind nici nu te ashteptzi cind nici nu te gindeshti. A izbuti (sau a razbi) in viatza = a reushi sa ajunga intro situatzie materiala sau sociala buna. Voi munci voi razbi in viatza dar cu tine shi pentru tine (CAL.). A intra in viatza = a) (despre oameni) a incepe sa se confrunte cu realitatea; b) a incepe sa activeze sa functzioneze. A minca cuiva (sau ashi minca cu cineva sau cu ceva) viatza v. minca. A i se uri cu viatza v. uri. Valurile vietzii v. val. ♦ Realitate lume obiectiva. Arta cere in fizicul actorului tot atita variatzie cita a creat viatza (K. PETR.). ◊ Expr. A traduce in viatza v. traduce. 5 (relig.; determ. prin „de apoi” „de dincolo” „cealalta” etc.) Existentza de dincolo de moarte traire in lumea de apoi. Eu o lacrima deaicea nu miash dao pentru toata nesfirshita fericire din viatza de apoi (VLAH.). ♦ (shi viatza veshnica viatza de veci) Fericirea veshnica de care se vor bucura dreptcredincioshii. A trecut de la desharticiune la viatza veshnica unde nu mai este nici intristare nici suspinare (AGAR.). ◊ (k atribut al lui Iisus Hristos) Eu sint Calea Adevarul shi Viatza (BIBL.). 6 Mod in care traieshte cineva; conditzii mediu in care se desfashoara existentza unei persoane sau a unei colectivitatzi. De ce sashi amarasca el viatza de dragul ei? (SLAV.). ◊ Expr. Ashi ingropa viatza (undeva) = a duce o existentza lipsita de satisfactzii de impliniri. Ashi reface viatza = a se recasatori. A duce o viatza buna v. bun. Viatza de ciine v. ciine. Ashi cirpi viatza v. cirpi. Ashi face (sau ashi gasi ashi croi) (un) drum (nou) in viatza v. drum. A (se) lupta cu viatza v. lupta. ♦ Convietzuire trai. Cinci ani de viatza cu un om istovit... ; in urma vaduva (CAR.). ◊ Tovarash (sau tovarasha) de viatza v. tovarash. ◊ Expr. A duce viatza comuna cu cineva v. comun. A(shi) lega viatza de cineva sau de viatza cuiva v. lega. 7 Mod de existentza sau maniera de a trai proprie unei persoane sau unui grup de persoane care se caracterizeaza printrun ansamblu de conditzii sociale economice culturale etc. sau prin activitatzi ori preocupari specifice; totalitatea activitatzilor specifice unei persoane unei colectivitatzi unui domeniu. Viatza monahala nu mar speria (D. ZAMF.). ◊ Viatza contemplativa v. contemplativ. Viatza publica v. public. 8 Faptul de a subzista; concr. ceea ce este necesar pentru existentza zilnica a cuiva (hrana imbracaminte etc.); trai (zilnic). Trebuie sa ne cishtigam cu amar viatza intre ceilaltzi oameni (SADOV.). 9 Perioada de timp cuprinsa intre nashterea shi moartea cuiva; totalitatea evenimentelor petrecute in acest timp; durata vietzii cuiva. Am avut parte in viatza mea de odihna vintului shi de linishtea valurilor (SADOV.). ◊ Asigurare pe viatza = mod de asigurare care garanteaza contractantului sau unei persoane desemnate de acesta o suma de bani sau o renta in cazul decesului asiguratului sau in cazul atingerii de catre acesta a termenului stabilit prin contractul de asigurare. ◊ Loc.adj. adv. Pe viatza = (care este) pentru tot timpul cit traieshte cineva. Δ Inchisoare pe viatza v. inchisoare. Din viatza = (care este) din timpul cind traieshte (cineva) cind este inca viu. Oamenii eminentzi sint onoratzi sarbatoritzi in viatza shi dupa moarte (RALEA). ◊ Loc.adv. In viatza mea (sau a ta a lui etc.) = (in constr. neg.) niciodata. In viatza mea nam vazut ceva mai ingrozitor (VLAH.). Deo viatza = (de) foarte mult timp. Apoi eu deo viatza traiesc intre munteni (SADOV.). ◊ Expr. O viatza de om = vreme foarte indelungata mult timp. ♦ Timpul care ramine de trait cuiva (incepind dintrun moment determinat) pina la moarte. Nu gindesc o fericire mai deplina... decit sa te shtiu... aparata de mine pentru toata viatza (K. PETR.). ◊ Amurgul vietzii v. amurg. ◊ Expr. Pe viatza (shi) pe moarte = pentru totdeauna pentru tot restul vietzii pina la moarte. Ashi incheia viatza (undeva) v. incheia. 10 Totalitatea actelor intimplarilor evenimente etc. traite de cineva in timpul existentzei sale. Este lunga shi nu prea vesela istoria vietzii lui Zibal (CAR.). ♦ SHir de actziuni fapte savirshite de cineva in timpul vietzii sau al unei perioade din viatza. Nui place sa vorbeasca despre viatza lui din tineretze. ♦ Spec. Gen de scriere care are k obiect descrierea faptelor a evenimentelor etc. traite sau a actziunilor savirshite de cineva; biografie. Dosoftei a tradus „Vietzile sfintzilor”. 11 (fiz.) Viatza medie = media aritmetica a duratelor de existentza a particulelor instabile de acelashi fel. • pl. vietzi. /lat. *vivitiam < vīvus a um.

VIÁTZA vietzi s. f. 1. Sinteza a proceselor biologice fizice chimice mecanice care caracterizeaza organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu. ◊ Loc. adj. Plin de viatza sau cu viatza = energic viguros vioi; vesel. Fara (pic de) viatza = fara vlaga fara vigoare. De viatza = vesel sociabil; caruia i place sa petreaca. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe viatza shi pe moarte = in chip deznadajduit; cu invershunare din toate puterile cu riscul vietzii. ◊ Loc. adv. Cu viatza = a) in mod vioi avantat viu; b) viu teafar. Cu pretzul vietzii = cu orice risc. ◊ Expr. A fi in viatza = a trai. A trece (sau a se trece) din viatza = a muri. A aduce (pe cineva) la viatza = a face (pe cineva) sashi recapete cunoshtintza sanatatea; a insanatoshi. A fi intre viatza shi moarte = a fi in pericol sa moara. A mantui (cuiva) viatza = a scapa (pe cineva) dintro mare primejdie a salva de la moarte. Ashi pune viatza in primejdie (sau la mijloc) = a face ceva cu riscul vietzii a risca foarte mult. A lua (sau a capata) viatza = a lua fiintza a se nashte; a se produce. ♦ Epitet dat unei fiintze iubite care reprezinta totul in existentza cuiva. ♦ Existentza umana petrecere a omului pe pamant. ◊ Expr. Cand tzie viatza mai draga = cand nici nu te ashteptzi cand nici nu te gandeshti. ♦ Ansamblul fenomenelor biologice (creshtere metabolism reproducere etc.) care le prezinta organismele animale sau vegetale de la nashtere pana la moarte. ♦ Fig. Vietate fiintza; spec. om. 2. (In credintzele religioase; determinat prin „de apoi” „de veci” etc.) Existentza de dincolo de moarte. 3. Mod fel ansamblu de conditzii materiale shi morale ori mediu in care se desfashoara existentza unei fiintze sau a unei colectivitatzi; totalitatea actelor savarshite de cineva in timpul existentzei sale. ♦ Ceea ce este necesar pentru existentza zilnica a cuiva; trai (zilnic). 4. Timp cuprins intre nashterea shi moartea cuiva; shirul evenimentelor intamplate in acest timp. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe viatza = (care este) pentru tot timpul cat traieshte cineva. Din viatza = (care este) din timpul cand traieshte (cineva) cand este inca viu. ◊ Loc. adv. In viatza mea (sau ta lui etc.) = (in constructzii negative) niciodata. ◊ Expr. O viatza de om = vreme foarte indelungata. ♦ Biografie (relatata oral sau in scris). Lat. *vivitia (< vivus).

VIÁTZA vietzi s. f. 1. (In opozitzie cu moarte) Forma speciala de mishcare a materiei care apare pe o anumita treapta a dezvoltarii acesteia shi care este reprezentata printrun numar infinit de organisme de la cele mai simple pina la cele superior organizate; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu fiintza vie. Peste moarte a biruit pretutindeni viatza. STANCU U.R.S.S. 84. Care om nu tzine la viatza inainte de toate? CREANGA P. 206. Pe cind totul era lipsa de viatza shi vointza. EMINESCU O. I 132. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe viatza shi (sau ori) pe moarte = in chip deznadajduit; cu invershunare din toate puterile cu riscul vietzii. Tecla se indragi de Stoicea pe viatza shi pe moarte. GALACTION O. I 51. E o lupta pe viatza shi pe moarte. Sa nu raminem nimenea deoparte. D. BOTEZ F. S. 12. Hotaritzi cum mergeam pe viatza shi pe moarte simtzeam pentru intiia data in noi o tainica mindrie. GANE N. II 102. ◊ Loc. adv. Cu viatza = viu teafar. Ano mama bine k dumnezeu ma tzinut cu viatza k sami vad dreptatea la lumina. BASSARABESCU S. N. 158. Rareori bolnavul ajungea cu viatza la cimpul ciumatzilor. GHICA S. A. 55. Cu pretzul vietzii = cu orice risc. Intre viatza shi moarte (mai rar intre moarte shi viatza) = in agonie pe moarte aproape de moarte; fig. intro situatzie grea penibila. Simt k sint intre moarte shi viatza. CAMIL PETRESCU U. N. 216. Lau lasat luptinduse intre moarte shi viatza. DRAGHICI R. 11. ◊ Loc. adj. Plin de viatza = plin de energie cu activitate intensa vioi sanatos robust; vesel. (Fig.) Uzina a regasito mai plina de viatza. SAHIA N. 35. Fara (pic de) viatza = fara vlaga fara vigoare. Pelitza ei samana. cu batista subtzire fara pic de viatza. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Expr. A fi in viatza = a fi viu a trai. Dase ordin k... in toate zilele sa se puie talerul ei la masa k shi cind ar fi fost inca in viatza. BOLINTINEANU O. 370. A fi om de viatza = a fi om vesel exuberant dornic de petreceri. A prinde (la) viatza v. prinde (VI 2). Ashi da viatza v. da³ (I 7). A da viatza v. da³ (I 11). Ashi lua (sau a lua cuiva) viatza (sau zilele) v. lua (II 3). A trece (sau a se trece) din viatza = a muri. Au capatat oftica tzi sau trecut din viatza. DRAGHICI R. 3. A reveni la viatza v. reveni² (2). A aduce (pe cineva) la viatza = a face (pe cineva) sanatos a vindeca de o boala grea. A mintui (cuiva) viatza = a scapa (pe cineva) dintro mare primejdie a salva de la moarte. Ce cine? Acel ce au mintuit viatza a doi oameni. DRAGHICI R. 103. A lungi (sau a scurta) viatza cuiva = a crutza (sau a ucide) pe cineva a lasa (sau a nu lasa) pe cineva viu. Domnule mariata Mai lungeshtemi viatza. JARNÍKBIRSEANU D. 497. Ashi pierde viatza v. pierde. A inceta din viatza v. inceta. A(shi) minca viatza v. minca. A ridica viatza v. ridica (I 2). Ashi pune viatza in primejdie sau ashi pune viatza la mijloc = a face ceva cu riscul vietzii a risca foarte mult. Nime nar fi cutezat sa treaca pe vreo ulitza fara k satzi puie viatza la mijloc. MARIAN T. 265. Dragul mamei drag! Nutzi pune viatza in primejdie. CREANGA P. 79. A avea noua vietzi v. noua. A lua (sau a capata) viatza = a lua fiintza a se nashte a se produce. Ceea ce a spus Lenin a capatat viatza a devenit realitate. CONTEMPORANUL S. II 1950 nr. 185 2/1. SHoaptele adinci murmure ce iau viatza in pustii. ALEXANDRESCU M. 20. ♦ Fig. Fiintza iubita care reprezinta totul in existentza cuiva. Tu eshti viatza mea tzi fericirea vietzii mele. ALECSANDRI T. I 436. ♦ Existentza umana petrecerea omului pe pamint. Cindva un semen al nostru va pomeni de trecerea noastra shi din veacul vietzii va zimbi umbrelor noastre trecute pe alt tarim. SADOVEANU D. P. 176. Al vietzii vis de aur k un fulger k o clipai. EMINESCU O. I 82. ◊ Expr. Cind tzii viatza mai draga = cind nu teashteptzi cind nici nu te gindeshti. ♦ Fig. Vietate; om. Ce utzor este sa dai in schimbul unei vietzi o jucarie. SAHIA N. 60. Izvor etzti de vietzi SHi datator de moarte. EMINESCU O. I 177. 2. In credintzele religioase determinat prin «de apoi» «de veci» «veshnic» «viitor» etc.) Existentza dincolo de moarte. Eu o lacrima deaicea nu miatz dao pentru toata Nesfirshita fericire din viatza de apoi. VLAHUTZA O. A. I 44. 3. Mod fel conditzii materiale shi morale mediu in care se desfashoara existentza unei persoane sau a unei colectivitatzi; totalitatea actelor savirshite de cineva in timpul existentzei sale. Vai de viatza lui daca aceea care o iubeshte nici nu vrea sa se uite la dinsul. SADOVEANU O. I 464. Un pictor italian se instalase pe puntea de sus k sa schitzeze citeva scene din viatza de bord. BART S. M. 32. Vegheazan noi porniri de viatza noua. IOSIF P. 15. Toate gindurile lui se abatura asupra acestei vietzi curate pentru care lumea nu era inca decit vis shi lumina. VLAHUTZA O. A. III 36. ◊ Expr. (Familiar) Viatza cusuta cu atza v. atza (1). A duce viatza comuna cu cineva v. comun. ♦ Ceea ce este necesar (hrana imbracaminte etc.) pentru existentza zilnica a cuiva; trai (zilnic). Retributzia... nu iar fi ajuns nici la intretzinerea vietzii. BOLINTINEANU O. 414. Costul vietzii v. cost. ♦ Experientza (cishtigata prin contactul cu fenomenele). Viatza ne invatza k experientza conducatorilor poate da cele mai bune rezultate atunci cind se bazeaza pe experientza maselor a poporului. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 77. 4. Timpul care trece de la nashterea pina la moartea cuiva; shirul evenimentelor intimplate in acest timp. Cind neam sculat am avut in fatza noastra una din acele privelishti care rareori in viatza ai prilejul de a le intilni. BART S. M. 53. In o clipa mi se paru k am trait o viatza intreaga. HOGASH M. N. 25. Vedea intreaga ei viatza Un cimp pustiu prin care ea Cu multa plingereshi ducea Durerea timpului de fatza. COSHBUC P. II 260. Nam patzit eu asta numai o data in viatza mea. CREANGA P. 124. Cu intemeierea acestor state evolutziile istorice ale rominilor se fac mai lamurite viatza lor ne este mai bine cunoscuta. BALCESCU O. II 12. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe viatza = pentru tot timpul cit traieshte cineva. A fost amestecat intrun complot... Asta ia adus arestarea judecarea shi osindirea la temnitza pe viatza. SADOVEANU E. 49. Insuratoarea nui mar sal mushti shi de nu tzio place sal zvirli cii pe trai shi viatza. SEVASTOS N. 53. Titlurile nau fost decit pe viatza fara a lasa drept la urmashi. BALCESCU O. II 14. ◊ Loc. adv. Din viatza = din timpul cind traieshte cineva cind este inca viu. Ia dat din viatza partea lui de moshtenire. (In constructzii negative) In viatza mea = niciodata. ◊ Expr. O viatza de om = vreme indelungata. Nui revazusem de 22 ani! o viatza de om! NEGRUZZI S. I 67. Primavara vietzii v. primavara. ♦ Povestire a faptelor shi a intimplarilor din timpul cit a trait cineva; biografie. Deschid vietzile sfintzilor shi vad atitea shi atitea. CREANGA A. 22. 5. (Bot.in expr.) Arborele vietzii v. arbore.

VIÁTZA vietzi f. 1) Ansamblu de fenomene (dezvoltare metabolism reproducere) caracteristice unui organism viu; faptul de a vietzui de a fi viu. ◊ Cu ~ vioi. Plin de ~ energic; vioi. Fara (pic de) ~ fara fortza fizica; neputincios. Cu pretzul vietzii punandushi viatza in pericol. Pe ~ shi pe moarte cu invershunare; cu riscul vietzii. A fi om de ~ a fi vesel. A aduce pe cineva la ~ a trata pe cineva de o boala grea. A fi in ~ a trai; a fi viu. A da ~ a nashte. A capata ~ a lua fiintza. A inceta (sau a se trece) din ~ (sau ashi pierde ~a) a muri. A scurta (sau a lua) cuiva ~a a ucide pe cineva. A avea noua vietzi a trai mult. Ashi pune ~a in primejdie (sau in pericol) a se supune unei primejdii (sau unui pericol). Ashi manca ~a cu cineva a trai rau; a nu se impaca cu cineva. ~ de apoi viatza de dupa moarte. 2) Existentza umana; trai. Nivel de ~. ◊ Cand tzii ~a mai draga (sau dulce) cand eshti mai fericit; cand te simtzi mai bine. 3) Durata de timp de la nashterea unei fiintze pana la moartea ei. ◊ O ~ de om un timp indelungat. 4) SHir de evenimente cuprinse in aceasta durata de timp. [G.D. vietzii; Sil. via] /viu + suf. ~eatza

vĭátza f. pl. vĭetzĭ (d. viŭ cu sufixu eatza care dupa vocala se preface in ĭatza. Intiĭ s’a zis viĭatza [greshit scris vieatza!] ĭar azĭ numaĭ vĭatza. V. viez). Functzionarea organizmuluĭ animal orĭ vegetal dupa a careĭ incetare animalu moare (ĭar planta se usuca) shi putrezeshte cu timpu: vĭatza e o ardere inceata in timpu careĭa inima bate perpetuŭ. Traĭ existentza modu de a trai: a duce o vĭatza linishtita. Ocupatziune temporara saŭ permanenta: vĭatza de student e frumoasa vĭatza de miner e grea. Biografie descriere a feluluĭ de traĭ: vĭetzile sfintzilor. Vioicĭune vigoare sanatate fortza energie vitala: copil stil plin de vĭatza. Subsistentza existentza mijloace de traĭ: vĭatza s’a scumpit. A lua cuĭva vĭatza al ucide.

tréna de viátza sint. s. Mod fel de a trai standard de viatza ◊ „[...] locuind in palat shi ducand o trena de viatza care putzini o puteau concura.” R.lit. 2127 VII 93 p. 14 (din fr. train de vie)

vieatza f. 1. starea fiintzelor organizate cari cresc sau se conserva: vieatza plantelor vieatza animalelor; 2. In special vieatza omului: a nu mai da semne de vieatza; 3. timp scurs dela nashtere pana la moarte; 4. mod de a trai de a se conduce: a avea o vieatza regulata; 5. ceea ce priveshte hrana substantza: vieatza costa scump in acest orash; 6. profesiune: vieatza religioasa; 7. biografie: vietzile sfintzilor; 8. fortza energie caldura: stil plin de vieatza. [Lat *VIVITIA (din VIVUS viu)].

viátza (via) s. f. g.d. art. viétzii (vie); pl. vietzi

viátza s. f. (sil. via) g.d. art. viétzii (sil. vie); pl. viétzi

viatza (2 sil.) gen. vietzii

VIÁTZA s. v. animatzie antren insufletzire vioiciune.

VIÁTZA s. 1. fiintza. (Pe cand nu era ~.) 2. (inv. fig.) cap. (Ii era ~ in primejdie.) 3. sange. (SHia dat ~ pentru patrie.) 4. trai (inv.) cust custare. (Au dus o ~ agitata.) 5. trai vietzuire (pop.) salashluire (inv.) salashluintza. (~ lui indelungata pe aceste locuri.) 6. v. existentza. 7. v. biografie.

VIATZA s. 1. fiintza. (Pe cind nu era ~.) 2. (inv. fig.) cap. (Ii era ~ in primejdie.) 3. singe. (SHia dat ~ pentru patrie.) 4. trai (inv.) cust custare. (Au dus o ~ agitata.) 5. trai vietzuire (pop.) salashluire (inv.) salashluintza. (~ lui indelungata pe aceste locuri.) 6. existentza trai zile (pl.) (inv. shi pop.) petrecere vietzuire (pop. shi fam.) veac (inv.) petrecanie. (~ lui se scurgea in linishte.) 7. biografie. (~ lui Macedonski.)

viatza s. v. ANIMATZIE. ANTREN. INSUFLETZIRE. VIOICIUNE.

Viatza ≠ moarte

viátza vietzi s. f. 1. Forma superioara de mishcare a materiei reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice fizice shi chimice care au loc intrun organism; starea a ceea ce este viu. 2. Viatza de apoi (viitoare sau veshnica) = viatza care in conceptziile religioase continua dupa moarte. 3. Mediul sau conditziile morale shi materiale in care o fiintza sau o colectivitate ishi desfashoara activitatea. 4. Timpul care trece de la nashterea pana la moartea cuiva. ◊ Vietzile sfintzilor = biografii ale sfintzilor existente in cele 12 mineie la ziua cand este sarbatorit fiecare shi in colectzii care cuprind viatza tuturor sfintzilor printre care: Vietzile sfintzilor de Dimitrie al Rostovului traduse de ierod. SHtefan de la mrea Neamtz (12 vol. 18071814) shi retiparite in 18341836 la mrea Caldurashani; Vietzile sfintzilor cari sunt praznuitzi de sfanta noastra Biserica Ortodoxa de Rasarit tiparite de un creshtin pios (12 vol. Buc. 19011906) cele aparute in diverse dictzionare (de ex. cel al lui Gherasim Timush Buc. 1898) sau in anumite colectzii talmacite care cuprind viatza anumitor sfintzi (de ex. Din vietzile sfintzilor de Mihail Sadoveanu shi D.D. Patrashcanu 2 vol. Buc. 19241926 Vietzile sfintzilor prelucrate de Al. LascarovMoldovanu 7 vol. Buc. 19391941) sh.a. Din lat. vivitia (< vivus).

„Vietzile sfintzilor” v. viatza.

AD VITAM AETERNAM (lat.) pentru viatza veshnica Pentru totdeauna pentru vecie.

ARS LONGA VITA BREVIS (lat.) arta e lunga viatza e scurta Varianta latina a primului aforism hipocratic: „Ho bios brachys e de techne macra” (O βιος βραχύς ἤ δέ τέχνη μαϰρά)

EIN UNNÜTZ LEBEN IST EIN FRÜHER TOD (germ.) o viatza nefolositoare e o moarte timpurie Goethe „Iphigenia in Aulis” I 2.

ET QUASI CURSORES VITAE LAMPADA TRADUNT (lat.) shi k alergatorii (oamenii) ishi trec din mana in mana faclia vietzii Lucretziu „De rerum natura” II 79. Viatza este o nesfarshita curgere a generatziilor.

HISTORIA MAGISTRA VITAE (lat.) istoria invatzatoarea vietzii Cicero „De Oratore” 19 36.

HONESTA MORS TURPI VITA POTIOR (lat.) o moarte demna este de preferat unei vietzi rushinoase Tacit „Agricola” 33.

IL VIVERE È UN CORRERE ALLA MORTE (it.) viatza este o cursa spre moarte Dante „Purgatoriul” XXXIII54. V. shi Atra cura.

NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (it.) la mijlocul drumului vietzii noastre Dante „Infernul” I 1. In simbolistica dantesca varsta de 35 de ani punctul cel mai inalt al arcului vietzii.

NIL SINE MAGNO VITA LABORE DEDIT MORTALIBUS (lat.) fara mare truda viatza na dat oamenilor nimic Horatziu „Satirae” I 9 60.

NON SCHOLAE SED VITAE DISCIMUS (lat.) nu invatzam pentru shcoala ci pentru viatza Seneca „Epistulae ad Lucillium” 106. Instruirea nu este un scop in sine. Ea are in vedere pregatirea omului pentru viatza sociala.

O VITAE PHILOSOPHIA DUX! (lat.) o filozofie calauza vietzii! Cicero „Tusculanae disputationes” V 2. In conceptzia anticilor filozofia reprezenta suma cunoshtintzelor despre Univers shi chintesentza intzelepciunii omeneshti.

PAUPERTAS ET SENECTUS GRAVISSIMA IN REBUS HUMANIS MALA SUNT (lat.) saracia shi batranetzea sunt cele mai mari necazuri in viatza omului Apuleius „Metamorphoses” 2 80.

SAPIENTIA ARS VITAE EST (lat.) intzelepciunea este shtiintza vietzii Seneca „Epistulae” 95 7.

SINE AMICITIA VITAM ESSE NULLAM (lat.) fara prietenie nar fi viatza Cicero „De amicitia” XXIII 86. Elogiu suprem adus prieteniei intre oameni.

TAEDIUM VITAE (lat.) dezgust de viatza Sentiment propriu mai ales oamenilor inactivi: urat plictis spleen.

VINDICTA BONUM VITA IUCUNDIUS IPSA (lat.) razbunarea e buna mai dulce chiar decat viatza Iuvenal „Satirae” XIII 180. Satirizare a spiritului vindicativ.

VITA SINE LITTERIS MORS EST (lat.) viatza fara invatzatura este moarte Maxima aducand elogiul instruirii shi cultivarii spiritului.

VITAM IMPENDERE VERO (lat.) ashi primejdui viatza de dragul adevarului Iuvenal „Satirae” IV 91: „Nec civis erat qui... vitam impendere vero” („SHi nu era cetatzean care... sashi fi primejduit viatza de dragul adevarului”). Reprosh adresat consulului Vibius Crispus care se temea de mania imparatului Domitzian. Vitam impendere vero a fost deviza lui J.J. Rousseau.

Ars longa vita brevis („Arta e lunga viatza e scurta”) este traducerea in latina a primului aforism al celebrului medic grec Hipocrat supranumit „parintele medicinei” (460377 i.e.n.) [...]. Mai raspindita shi mai intrebuintzata dea lungul vremii versiunea latina sa impus shi a ramas in locul celei greceshti din care sa nascut. E folosita k un sfat k un indemn cind vrei sa spui cuiva sa se grabeasca fiindca timpul e scurt shi sint multe de facut. O idee identica exprima Goethe in Faust (act. 1 sc. 1): „Ach Gott! Die Kunst ist lang / Und kurz ist unser Leben” (Ah Doamne! arta e lunga / shi scurtai viatza noastra). SHT.

Bread is the staff of life (engl. „Piinea este temelia vietzii”) o spune scriitorul englez Swift in Povestea unui poloboc. Prin aceste vorbe devenite proverb in patria lui shi citate in multe alte tzari autorul lui Gulliver lasa sa se intzeleaga k omul asigurindushi dintii hrana se poate apoi preocupa de problemele spirituale. Dar inca inainte cu doua mii de ani romanii spuneau: primum vivere deinde philosophari (vezi loc. cit.). LIT.

a avea shapte vietzi expr. a scapa viu shi nevatamat din multe situatzii critice

a otravi viatza / zilele (cuiva) expr. a pricinui (cuiva) incontinuu necazuri suparari etc.

in primavara vietzii expr. in tineretze.

plin de viatza expr. vioi ager.

Tel Aviv asha e viatza expr. parafraza ironica a dictonului frantzuzesc „C’est la vie!” (folosita in legatura cu emigrarea in Israel a unei mari partzi a evreilor romani).

viatza de caine expr. viatza foarte grea.