noua [At: CORESI EV. 101 / V: (ivp) noao nc / Pl: (rar) ~uri / E: ml novem] 12 nc a (Numar abstract) care in numaratoare are locul intre opt shi zece. 3 sn^[1] Semn grafic corespunzator lui noua (1). 4 a (Ie) A avea (sau ashi pune) ~ baieri la punga A fi foarte zgarcit. 5 a (Ie) A merge pe ~ carari A fi foarte beat. 6 a (Ie) A avea ~ suflete (sau vietzi) A fi foarte rezistent. 7 a (Iae) A fi foarte viteaz. 8 a (Ie) (Peste) ~ tzari shi ~ mari sau (peste) ~ mari shi ~ tzari peste ~ tzari shi mari peste ~ mari peste ~ tzari Foarte departe. 9 a (Ie) A manca din ~ cuptoare Se spune despre un om care a umblat mult shi care a vazut shi shtie multe. 10 a (Ic) ~ochi Peshte cu corpul cilindric cu ambii dintzi de pe placa superioara ascutzitzi shi departatzi unul de altul iar cu cei de pe placa inferioara apropiatzi Si: sugaci (Petromyzon fluviatilis). 1112 no a (Numar abstract) care arata pozitzia intre al optulea shi al zecelea intrun shir Volumul noua. 13 nd (Is) Cate ~ Arata gruparea unei multzimi in submultzimi cu noua (1) elemente. 14 na (Is) De ~ ori Arata repetarea unei actziuni de un numar de noua (1) ori. 15 sn Desen figura in forma de noua (3). 16 sn Nota de noua (1). 17 sn Nouar (2).

NÓUA num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre opt shi zece. Noua shi cu trei fac doisprezece. ◊ (Adjectival) Se duc peaici la Toroioaga Noua mineri cun compresor. DESHLIU M. 21. Cite fac la un loc: shese bucatzi shi cu noua bucatzi? Cincisprezece bucatzi domnule judecator. CREANGA O. A. 268. ◊ (Aratind un numar mare) De pe deal Se vede peste noua sate! IOSIF P. 68. Amindoi k vom cinsti... Vinishor de noua ai (= ani) Cum e mai bun pentru trai Noua ai shi noua luni Cum e bun pentru batrini. JARNÍKBIRSEANU D. 487. Cind itzi intra paraua in mina leago cu noua noduri ( = fii econom). Unde sint noua fratzi Coada sa nutzi bagi (= sa nu te bagi undeva nepoftit). ◊ Expr. (Popular shi familiar) Patru ochi shi noua mintzi = (despre shtiutorii de carte) capabil de a pricepe bine. A avea noua guri = a fi foarte pretentzios. A avea noua vietzi (sau suflete) = a fi foarte rezistent. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgircit. (Ducase dute etc. sau te duci etc.) opt (shi) cu a brinzei noua v. brinza. (Peste) noua mari shi noua tzari = foarte departe. SHi merg ei shi merg cale lunga sa leajunga trecind peste noua mari peste noua tzari. CREANGA P. 207. Vestea frumusetzii tale a trecut peste noua mari shi noua tzari. ALECSANDRI T. I 412. Om k badea nu se vede... Potzi sa cautzi noua mari Noua mari shi noua tzari! JARNÍKBIRSEANU D. 19. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Pagina noua. ▭ La noua ore bricul Mircea va parasi portul Sulina ieshind in larg. BART S. M. 13. ◊ (Substantivat) Un noua arab.

NÓUA¹ num. card. 1) Opt plus unu. ~ cartzi. ◊ Peste ~ mari shi ~ tzari foarte departe. A avea ~ vietzi (sau suflete) a fi foarte rezistent. 2) (cu valoare de num. ord.) Al noualea a noua. /<lat. novem

noua num. numar nepereche ce vine imediat dupa opt; nouazeci de noua ori zece. [Lat. NOVEM].

2) nóŭa num. cardinal (lat. nŏvem vgr. ennéa scr. navan germ. neun engl. nine; it. pg. nove pv. nou fr. neuf sp. nueve). Numar fara sotz intre opt shi zece. Al noŭalea: regimentu 9. S.m. Cifra noŭa: un noŭa doĭ noŭa saŭ doĭ de noŭa coada luĭ noŭa (9).

noao² nc vz noua

nóua¹ num.; 9/IX

nóua num.

nóua num. Numarul de dupa opt. Mr. noaua nao megl. noaua nou. Lat. nǒvĕm (Pushcariu 1193; CandreaDens. 1249; REW 5968) cf. it. port. nove prov. nou fr. neuf sp. nueve. Der. nouazeci num. (de noua ori zece).

noua cu coadan sus expr. (shc.) nota shase.

noua cu talpa expr. nota doi.

nouantors expr. (shc.) nota shase.