ÁTZA atze s. f. 1. Fir subtzire (de bumbac de in de canepa etc.) folosit la cusut la fabricarea tzesaturilor etc. ◊ Expr. Cusut cu atza alba se spune despre ceva evident fals mincinos. A intinde atza = a depashi (prin comportare) limita ingaduita. A se tzine sau a sta (numai) in atza sau intrun (ori de un) fir de atza = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi in mare primejdie; (despre viatza) a fi aproape de sfarshit. Al trage atza (la ceva) = a fi manat de un imbold irezistibil (spre o tzinta). Mai multa atza decat fatza se spune despre un obiect zdrentzuit. Nici un cap(at) de atza = absolut nimic. Panantrun cap(at) sau pana la un cap de atza = absolut tot. ♦ (La pl.) Imbracaminte zdrentzuita. 2. Fir care seamana cu atza (1) sau care are intrebuintzarile ei. ◊ Atza zidarului = bucata de sfoara cu plumb la capat servind k indicator al directziei verticale. ♦ Fibra extrasa din tulpina anumitor plante (textile). ♦ Fibra care se desprinde de pastaia unor plante leguminoase (fasole mazare). ♦ (Adverbial) Fara sa se abata din drum drept direct la... Merge atza. ♦ (Pop.) Atza limbii = membrana care uneshte fatza inferioara a limbii cu mucoasa gurii. 3. Fashie de metal subtzire formata in urma ascutzirii pe tocila a unor unelte. 4. Compus: atzademare = a) planta acvatica cu tulpina scurta shi foarte ramificata shi cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peshtishor marin cu corpul filiform cu o singura inotatoare (Nerophis ophidion). Lat. acia.

atza sf [At: PRAV. GOV. ap. TDRG / Pl: atze / E: ml acia] 1 Fir subtzire shi lung rasucit (de in de canepa de bumbac etc.) pentru cusut. 2 (Pex) Mosor sau ghem de atza (1). 3 (Ie) Cusut cu ~ alba Evident fals. 4 (Iae) Care sare in ochi de care itzi dai seama imediat. 5 (Ie) A nu intinde atza (sa nu se rupa) A nu intrece masura (caci nu tzi se va permite). 6 (Ie) A se tzine numai intrun fir de (sau numai intro) ~ A fi gata sa se rupa. 7 (Iae) A fi in mare primejdie. 8 (D. viatza; iae) A fi aproape de sfarshit. 9 (Ie) (Nici) un fir (sau un capat) de ~ Fara valoare. 10 (Ie) A fi cu sherpar de ~ A fi foarte sarac. 11 (Ie) Panantrun (sau la un) capat de ~ Pana la cel mai mic rest. 12 (Ie) A spune (sau a povesti) din fir panan ~ A povesti cu toate amanuntele. 13 (Ie) Nu face atza cat fatza Folos putzin shi truda multa. 14 (D. haine; ie) Mai mult ~ decat fatza Ros de i se vede urzeala stofei. 15 (Ie) Mai scumpa atza decat fatza E mai scumpa executzia decat materia prima. 16 (Ie) Al trage (pe cineva) atza spre (sau la) ceva A fi atras irezistibil k de o fortza a destinului. 17 (Ivp; ie) A ramane cu atza mamaligii A ramane sarac lipit. 18 (Pop; ic) Atza vietzii Viatza. 19 (Ie) A i se taia atza vietzii A muri. 20 (Inv; is) Ofitzer de ~ Ofitzer de administratzie sau intendentza care avea tresa alba pe epolet Si: (inv) atzist. 21 (Inv) SHir de margele. 22 (Lpl) Feluri (sau culori) diferite de atza (2). 23 (Lpl) Zdrentze. 24 (Pan) Fir de paianjen. 25 (Pan) Fibra din tulpina unei plante. 26 (Pan) Fir format la pastaia plantelor leguminoase cand se maturizeaza. 27 (Pan) Fibra din came. 28 (Pop; is) Atza limbii Membrana care uneshte partea inferioara a limbii cu gura Si: (pop) fraul limbii. 29 (Is) Atza buricului Cordon ombilical. 30 (Inv; is) Atza cutzitului Fir de metal care se desprinde prin continua ascutzire. 31 (Pex; inv) Franghie. 32 (Irg; is) Atzele itzelor Sfori de scripetzi la razboiul de tzesut. 33 (TZes; irg) O parte a urzitoarei. 34 (TZes; irg) O parte a sucalei. 35 (Inv) Nojitza. 36 (inv) Funie cu care se trage clopotul. 37 (Inv; pex) Bataie de clopot. 38 (Inv; is) Atza zidarului Fir cu plumb. 39 (Inv; ie) K pe ~ in linie perfect dreapta. 40 (Inv; iae) Foarte bine. 41 (Inv; ilav) ~ la... Drept la... 42 (Inv; ie) A merge ~ A merge direct fara ocolishuri. 43 (Irg) Fitil. 44 (Bot; reg; ic) Atzaapei Mushchi din familia batramiaceelor inalt de 10 cm de culoare verdegalbui ce creshte in tufe dese pe malul apelor (Philonitis fontana). 45 (Bot; reg; iae) Mushchiul Minium fontanum. 46 (Bot; reg; iae) Mataseabroashtei. 47 (Bot; reg; ic) ~demare Planta acvatica cu tulpina shi frunze filiforme shi flori verzui care creshte in ape limpezi sarate (Ruppia rostellata). 48 (Iht; iac) Peshtishorul marin Nerophis ophidion teres cu corpul filiform.

ATZA atze s. f. 1. Fir subtzire (de bumbac de in de canepa etc.) folosit la cusut la fabricat tzesaturi etc. ◊ Expr. Cusut cu atza alba se spune despre ceva evident fals mincinos. A intinde atza = a depashi (prin comparare) limita ingaduita. A se tzine sau a sta (numai) in atza sau intrun (ori de un) fir de atza = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi in mare primejdie; (despre viatza) a fi apoape de sfarshit. Al trage atza (la ceva) = a fi manat de un imbold irezistibil (spre o tzinta). Mai multa atza decat fatza se spune despre un obiect zdrentzuit. Nici un cap(at) de atza = absolut tot. Viatza cusuta cu atza = viatza plina de lipsuri materiale. ♦ (La pl.) Imbracaminte zdrentzuita. 2. Fir care seamana cu atza (1) sau care are intrebuintzarile ei. ◊ Atza zidarului = bucata de sfoara cu plumb la capat servind k indicator al directziei verticale. ♦ Fibra extrasa din tulpina anumitor plante (textile). ♦ Fibra care se desprinde de pastaia unor plante leguminoase (fasole mazare). ♦ (Adverbial) Fara sa se abata din drum drept direct la... Merge atza. ♦ (Pop.) Atza limbii = membrana care uneshte fatza inferioara a limbii cu mucoasa gurii. 3. Fashie de metal subtzire formata in urma ascutzirii pe tocila a unor unelte. 4. Compus: atzademare = a) planta acvatica cu tulpina scurta shi foarte ramificata shi cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peshtishor marin cu corpul filiform cu o singura inotatoare (Nerophis ophidion). Lat. acia.

ÁTZA (2 3) atze s. f. 1. (Numai la sg.) Fir (de bumbac de in sau de cinepa) rasucit subtzire cu care se coase. O gospodina cumpara un mosorel cu atza. PAS L. I 136. Parcal vad pe astronomul cu al negurii repaos Cum ushor k din cutie scoate lumile din chaos SHi cum neagra veshnicie neo intinde shi nenvatza K epocele senshira k margelele pe atza. EMINESCU O. I 140. ◊ Expr. Cusut atza alba = evident fals mincinos. Povestea aceasta e cusuta cu atza alba. ▭ Acest «unde eshti?» prea e cusut cu atza alba. DELAVRANCEA H. TUD. 74. A intinde atza = a intrece orice masura. Nu intinde atza sa se rupa. NEGRUZZI S. I 251. A se tzine sau a sta (numai) intrun fir de atza= a fi aproape de pierzanie a se mai tzine abia abia. Al trage (pe cineva) atza la ceva= a fi minat de un imbold irezistibil inspre o tzinta (de obicei primejdioasa neprielnica). Dute baiete daca te trage atza la moarte. ISPIRESCU L. 193. Gazda se sili in toate chipurile sal opreasca de la aceasta hotarire... Fu peste putintza. Il tragea atza la rele. ISPIRESCU L. 280. Undel trage pe el atza K sashi petreaca viatza. PANN P. V. I 71. Nici un capat (sau fir) de atza = nimic nici cel mai mic lucru. Numai varumeu... fecior de gospodar cinstit nu luase nici un capat de atza. CREANGA A. 99. Pinantrun cap (sau capat) de atza= tot pina la cel din urma lucru. Au luat tot pinantrun capat de atza. A spune din fir pinan atza = a spune tot de la inceput pina la sfirshit din fir in par. Iaca iaca ce mi sa intimplat. SHii spuse tot din fir pinan atza. ISPIRESCU L. 106. (Despre o imbracaminte veche) Mai mult atza decit fatza = asha de ros incit i se vede atza din urzeala stofei; jerpelit. Din calciie pina la cap haina lui mai mult atza decit fatza. PANN la HEM. Nu face fatza cit atza = costa mai mult confectzionarea unui obiect de imbracaminte decit stofa; fig. truda multa shi folos putzin mai mare daraua decit ocaua. Mai scumpa atza decit fatza = este mai scumpa executarea sau reparatzia unui lucru decit valoarea lui. (Popular) A ramine cu (sau a gasi in punga) atza mamaligii = a ramine sarac lipit a nu mai avea nimic. Bagai minan punga chingii Gasii atza mamaligii. TEODORESCU P. P. 333. Viatza Cusuta cu atza = viatza grea plina de necazuri. ◊ (La pl.) Capete resturi de fire ramase de la lucru; (peiorativ) zdrentze. Care de care mai chipos shi mai imbracat de se tiriiau atzele shi curgeau oghelele dupa dinshii. CREANGA P. 249. 2. Orice fir care seamana cu atza (1) sau are aceleashi intrebuintzari. Scotzind o piele de porc salbatec... shi croind citeo pareche de opinci... lea ingruzit frumos shi a petrecut citeo pareche de atza neagra de par de cal prin cele nojitze. CREANGA A. 25. ◊ Fig. Mushtele cele moarte shi spinzurate pe atzele paianjenilor. SHEZ. VI 7. Atzele itzelor = sforile cu care se leaga itzele de scripetzi. Atza zidarului = sfoara cu un plumb la capat care serveshte de indicator al directziei verticale. ♦ (Adverbial dupa un verb de mishcate) Fara sa se abata din drum drept direct la... Merge dracul cel mai istetz atza la minastirea sfintului parinte. RETEGANUL P. II 65. Acea maiestrita shosea care din gradina de la capul podului Mogoshoaiei sentinde atza pina la bariera Ploieshtilor. ODOBESCU S. I 375. ♦ Fibra extrasa din tulpina anumitor plante. [Robii] tirau in picioare opinci ori zdrentze legate cu atze de tei. SADOVEANU Z. C. 232. ♦ (La pl.) Fibrele care se desprind de pastaia plantelor leguminoase (fasole mazare) cind incep sa imbatrineasca. Fasole cu atze. ♦ Firul (foarte subtzire) de otzel care se desface de pe ascutzishul unui obiect de taiat dupa prima parte a operatziei de ascutzire. Atza cutzitului. Atza coasei.. 3. Fig. Dira subtzire. Singele i se adunase in sprinceana shi o atza i se scursese spre coltzul gurii. DUMITRIU F. 53. Pe alocuri de sub ierburi aromate se prelingea o atza transparenta de apa. C. PETRESCU S. 220. Inlauntrul cafenelei atze de fum se ridicau in tavanul murdar. DUNAREANU CH. 47. Prin usha veche shi crapata deslushii citeva atze de lumina in odaia alaturata. DUNAREANU CH. 119. ◊ (Popular) Atza limbii = membrana care uneshte fatza inferioara a limbii cu mucoasa gurii shi care opreshte unele mishcari ale limbii. ♦ (La pl.) Dire baloase care Ie prezinta uneori zeama de varza.

ÁTZA atze s. f. 1. Fir (de bumbac de in sau de canepa) rasucit subtzire folosit la cusut la fabricat tzesaturi etc. ◊ Expr. Cusut cu atza alba = evident fals mincinos. A intinde atza = a intrece orice masura. Se tzine (numai) intrun fir de atza = abia se mai tzine; fig. a fi in mare primejdie. Al trage atza la ceva = a fi manat de un imbold irezistibil spre o tzinta. A spune din fir panan atza = a spune tot de la inceput pana la sfarshit. Mai multa atza decat fatza = jerpelit. Mai scumpa atza decat fatza sau nu face fatza cat atza = costa mai scump executarea sau reparatzia unui lucru decat valoarea lui; fig. truda multa shi folos putzin. Nici un capat de atza = nimic. Panantrun cap(at) de atza = tot. Viatza cusuta cu atza = viatza grea. ♦ (La pl.) Zdrentze. 2. Orice fir care seamana cu atza (1) sau are intrebuintzarile ei. ◊ Atza zidarului = sfoara cu plumb la capat servind k indicator al directziei verticale. ♦ (Adverbial) Direct la... fara sa se abata din drum. Acea maiestrita shosea... sentinde atza pana la bariera Ploieshtilor (ODOBESCU). ♦ (Pop.) Atza limbii = membrana care uneshte fatza inferioara a limbii cu mucoasa gurii. 3. Fig. Dara subtzire. ♦ (La pl.) Dare baloase care le prezinta uneori zeama de varza. 4. Compus: atzademare = a) planta acvatica cu tulpina scurta shi foarte ramificata shi cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peshtishor marin cu corpul filiform (Nerophis ophidiontares). Lat. acia.

ÁTZA ~e f. 1) Fir textil subtzire folosit la cusut shi la tzesut. ~ de bumbac. ◊ Cusut cu ~ alba care nu corespunde adevarului; fals. Din fir pana in ~ de la inceput pana la sfarshit; complet; in intregime. Nici un capat de ~ absolut nimic. Viatza cusuta cu ~ viatza grea. A intinde ~a a intrece masura. 2): ~demare a) planta acvatica cu tulpina foarte ramificata shi cu flori verzui; b) peshte marin cu corpul subtzire shi coada transformata intrun organ apucator. [G.D. atzei] /<lat. acia

atza f. 1. fir de cusut (v. fir); 2. firul prin care se deosebeshte numaraturile urzelii; 3. fire in carne legume fibra; 4. firul de otzel ce se desface prin ascutzirea cutzitului; 5. fig. ursita: dute daca te trage atza la moarte ISP. [Lat. ACIA; sensul 5 se raporta la credintza populara in Ursitoare cari torc firul vietzii]. ║ adv. in linie dreapta: merge atza intr’acolo.

átza f. pl. e (lat. acia shi acies „fir de atza” shi „ascutzish front”). Fir de cusut orĭ de legat: a viri atza’n ac atza alba saŭ neagra. Undeĭ atza suptzire acolo se rupe undeĭ saracie acolo vin maĭ multe nevoĭ. A fi cusut cu atza alba a se observa bine (o minciuna). A te trage atza a te mina soarta (firu vietziĭ). Fam. Front linie: escadronu’n atza. Fibra in carne orĭ in plante. Taish de cutzit orĭ de bricĭ. Adv. Dea dreptu: a merge atza acolo. (V. struna ciripie). Fam. Ofitzer de atza ofitzer de administratziune pesmetzar.

átza s. f. g.d. art. átzei; pl. átze

átza s. f. g.d. art. átzei; pl. átze

ÁTZA s. adv. 1. s. (pl.) v. zdrentze. 2. adv. v. direct.

ÁTZA s. v. franghie funie sfoara.

ATZA s. adv. 1. s. (la pl.) petice (pl.) zdrentze (pl.). (Haina e numai ~.) 2. adv. direct drept neocolit sfoara (pop.) oblu. (Merge ~ spre casa.)

atza s. v. FRINGHIE. FUNIE. SFOARA.

átza (átze) s. f. 1. Fir. 2. Fibra filament. 3. (adv.) Direct fara oprire. 4. (Fam.) Intendentza militara. Lat. acia (Pushcariu 158; REW 102; DAR); cf. it. accia (calabr. azza ven. lom. atssa mil. asa engad. atša). Sensul 4 este o interpretare umoristica a cuvintului administratzie care inainte se prescurta de obicei sub forma atzie. Der. atzica s. f. (firicel; fir de bumbac pentru urzeala facut din doua fire rasucite); atzist s. m. (ofitzer de intendentza); atzos adj. (care are atze; necioplit infumurat nesuferit). Din rom. provine bg. acŭ (Capidan Raporturile 220).

a fi mai scumpa atza decat fatza expr. (d. un lucru) a fi obtzinut cu un efort mai mare decat merita.

a ramane cu atza mamaligii / cu buzele umflate expr. (pop.) a ramane cu paguba a fi pagubit.

a rupe atza (cuiva) expr. (d. femei) a dezvirgina un flacau.

a se tzine intrun fir de atza / de par expr. (shi fig.) a fi in pragul prabushirii / al colapsului; a fi shubred / firav / gata sa cada.

al trage atza (la ceva) expr. a se simtzi atras (de ceva).

cusut cu atza alba expr. neconvingator vizibil fals.