ÁTZA (2 3) atze s. f. 1. (Numai la sg.) Fir (de bumbac de in sau de cinepa) rasucit subtzire cu care se coase. O gospodina cumpara un mosorel cu atza. PAS L. I 136. Parcal vad pe astronomul cu al negurii repaos Cum ushor k din cutie scoate lumile din chaos SHi cum neagra veshnicie neo intinde shi nenvatza K epocele senshira k margelele pe atza. EMINESCU O. I 140. ◊ Expr. Cusut atza alba = evident fals mincinos. Povestea aceasta e cusuta cu atza alba. ▭ Acest «unde eshti?» prea e cusut cu atza alba. DELAVRANCEA H. TUD. 74. A intinde atza = a intrece orice masura. Nu intinde atza sa se rupa. NEGRUZZI S. I 251. A se tzine sau a sta (numai) intrun fir de atza= a fi aproape de pierzanie a se mai tzine abia abia. Al trage (pe cineva) atza la ceva= a fi minat de un imbold irezistibil inspre o tzinta (de obicei primejdioasa neprielnica). Dute baiete daca te trage atza la moarte. ISPIRESCU L. 193. Gazda se sili in toate chipurile sal opreasca de la aceasta hotarire... Fu peste putintza. Il tragea atza la rele. ISPIRESCU L. 280. Undel trage pe el atza K sashi petreaca viatza. PANN P. V. I 71. Nici un capat (sau fir) de atza = nimic nici cel mai mic lucru. Numai varumeu... fecior de gospodar cinstit nu luase nici un capat de atza. CREANGA A. 99. Pinantrun cap (sau capat) de atza= tot pina la cel din urma lucru. Au luat tot pinantrun capat de atza. A spune din fir pinan atza = a spune tot de la inceput pina la sfirshit din fir in par. Iaca iaca ce mi sa intimplat. SHii spuse tot din fir pinan atza. ISPIRESCU L. 106. (Despre o imbracaminte veche) Mai mult atza decit fatza = asha de ros incit i se vede atza din urzeala stofei; jerpelit. Din calciie pina la cap haina lui mai mult atza decit fatza. PANN la HEM. Nu face fatza cit atza = costa mai mult confectzionarea unui obiect de imbracaminte decit stofa; fig. truda multa shi folos putzin mai mare daraua decit ocaua. Mai scumpa atza decit fatza = este mai scumpa executarea sau reparatzia unui lucru decit valoarea lui. (Popular) A ramine cu (sau a gasi in punga) atza mamaligii = a ramine sarac lipit a nu mai avea nimic. Bagai minan punga chingii Gasii atza mamaligii. TEODORESCU P. P. 333. Viatza Cusuta cu atza = viatza grea plina de necazuri. ◊ (La pl.) Capete resturi de fire ramase de la lucru; (peiorativ) zdrentze. Care de care mai chipos shi mai imbracat de se tiriiau atzele shi curgeau oghelele dupa dinshii. CREANGA P. 249. 2. Orice fir care seamana cu atza (1) sau are aceleashi intrebuintzari. Scotzind o piele de porc salbatec... shi croind citeo pareche de opinci... lea ingruzit frumos shi a petrecut citeo pareche de atza neagra de par de cal prin cele nojitze. CREANGA A. 25. ◊ Fig. Mushtele cele moarte shi spinzurate pe atzele paianjenilor. SHEZ. VI 7. Atzele itzelor = sforile cu care se leaga itzele de scripetzi. Atza zidarului = sfoara cu un plumb la capat care serveshte de indicator al directziei verticale. ♦ (Adverbial dupa un verb de mishcate) Fara sa se abata din drum drept direct la... Merge dracul cel mai istetz atza la minastirea sfintului parinte. RETEGANUL P. II 65. Acea maiestrita shosea care din gradina de la capul podului Mogoshoaiei sentinde atza pina la bariera Ploieshtilor. ODOBESCU S. I 375. ♦ Fibra extrasa din tulpina anumitor plante. [Robii] tirau in picioare opinci ori zdrentze legate cu atze de tei. SADOVEANU Z. C. 232. ♦ (La pl.) Fibrele care se desprind de pastaia plantelor leguminoase (fasole mazare) cind incep sa imbatrineasca. Fasole cu atze. ♦ Firul (foarte subtzire) de otzel care se desface de pe ascutzishul unui obiect de taiat dupa prima parte a operatziei de ascutzire. Atza cutzitului. Atza coasei.. 3. Fig. Dira subtzire. Singele i se adunase in sprinceana shi o atza i se scursese spre coltzul gurii. DUMITRIU F. 53. Pe alocuri de sub ierburi aromate se prelingea o atza transparenta de apa. C. PETRESCU S. 220. Inlauntrul cafenelei atze de fum se ridicau in tavanul murdar. DUNAREANU CH. 47. Prin usha veche shi crapata deslushii citeva atze de lumina in odaia alaturata. DUNAREANU CH. 119. ◊ (Popular) Atza limbii = membrana care uneshte fatza inferioara a limbii cu mucoasa gurii shi care opreshte unele mishcari ale limbii. ♦ (La pl.) Dire baloase care Ie prezinta uneori zeama de varza.