SPÁRGE sparg vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) preface in bucatzi in cioburi; a face sa plesneasca sau a plesni a (se) crapa. ◊ Expr. (Refl.) A se sparge in capul cuiva se spune despre cineva obligat sa suporte consecintzele neplacute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ A (se) lovi la cap producand o rana (shi fractura osului). ♦ Refl. Fig. (Despre voce) A deveni ragushit a se altera. ♦ Tranz. A taia a despica lemne butuci etc. in mai multe bucatzi. 2. Tranz. A sfarama a distruge invelishul unui lucru pentru a extrage shi a folosi contzinutul. ♦ Intranz. shi refl. (Despre abcese) A se deschide. 3. Tranz. A distruge a narui a nimici. ◊ Expr. A sparge norma = a depashi norma. A sparge frontul = a patrunde fortzat in liniile inamicului. ♦ Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) gauri; a (se) uza. ◊ Expr. (Tranz.) Pe unde shia spart dracul opincile = prin locuri foarte departate la dracun praznic. 4. Tranz. A deschide prin fortzare o usha o incuietoare; p. ext. a jefui a prada. 5. Tranz. A impunge a strapunge cu un obiect ascutzit sau taios; p. ext. a ucide. ♦ Refl. (Fam.) A muri. ♦ Refl. Fig. A striga tare; a racni a zbiera. 6. Refl. Fig. (Despre concentrari de oameni shi despre actziuni la care participa aceshtia) A lua sfarshit a se termina; a se intrerupe (prin imprashtierea participantzilor). ♦ Tranz. A produce o disensiune; a dezbina. ◊ Expr. A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destramarea casniciei cuiva. 7. Tranz. Fig. (Inv.) A razletzi o oaste; a birui a infrange; a imprashtia. [Perf. s. sparsei part. spart] Lat. spargere.

sparge [At: PSALT. 147 / Pzi: sparg 4 shi: (reg) spargem / E: ml spargere] 12 A (se) desfiintza prin indepartarea elementelor componenete in directzii diferite Si: a (se) destrama (78) a (se) dispersa (1) a (se) dizolva (12) a (se) imprashtia a (se) rasfira a (se) raspandi a (se) razletzi a (se) spulbera (rar) a (se) razmetzi (pop) a (se) razni a (se) vantura (irg) a (se) rashchira a (se) spargalui (12) a (se) sparcui (inv) a (se) scociori a (se) scodoli (reg) a (se) varzui a (se) zburataci. 3 vr (Ivp; d. ashezari unitatzi teritorialadministative etc.) A se desfiintza (12). 45 vtr (Ivp; pex; d. ashezari unitatzi teritorialadministative etc.) A decadea (1). 67 vtrp (Ivp; fig; c. i. oshtiri grupuri de oameni inarmatzi) A (se) imprashtia. 89 vtrp (Ivp; fig; pex; c. i. oshtiri grupuri de oameni inarmatzi) A (se) infrange. 1011 vtr (D. adunari; pex d. petreceri jocuri etc.) A (se) incheia prin plecarea participantzilor Si: (pop) a (se) strica (reg) a (se) spargalui (6) a (se) spargui. 1213 vtri (Reg; c. i. gramezi de obiecte de acelashi fel) A (se) scoate o parte din... 1415 vtri (Reg; pex) A (se) umbla la... 1617 vtri (Reg; pex) A (se) incepe. 1819 vtr (D. corpuri solide) A (se) preface prin lovire presare etc in bucatzi. 2021 vtr (D. corpuri solide) A produce sau a capata prin lovire presare etc. crapaturi plesnituri care preceda sfaramarea Si: a (se) ciobi (2) a (se) ciocni (6) a (se) crapa (56) a (se) fisura (12) a (se) plesni a (se) pocni (rar) a (se) strivi (pop) a (se) strica. 22 vr (Ie) A se ~ in capul cuiva A suporta consecintzele neplacute ale unei fapte situatzii etc. de care nu este vinovat Si: (pfm) a trage ponoasele (cuiva) (pop) a trage pacatele (cuiva). 23 vr (Mol; fig; d. oameni) A racni¹. 2425 vtr (C. i. capul sau oase) A (se) lovi puternic producand fracturi Si: a fractura (34). 2627 vtr (Pex) A (se) desface in doua sau mai multe partzi Si: a (se) crapa (12) a (se) despica (12). 2829 vtr (D. fiintze sau partzi ale corpului lor) A (se) produce prin lovire prin intzepare etc. traumatisme sau rani adanci. 3031 vtrp (C. i. ziduri constructzii etc.) A (se) face o deschizatura. 3233 vtrp (Asr; pex; c. i. ziduri constructzii etc.) A (se) darama (3). 3435 vtrp (Pgn) A (se) distruge (12). 36 vt (Pfm; ie) A(i) ~ casa (sau casele liv menajul inv cascioara reg casnicia) (cuiva) A strica buna intzelegere dintro casnicie. 37 vt (Pfm; iae) A contribui efectiv la destramarea casnicie cuiva. 3839 vtr (Reg; d. zapada) A (se) topi. 40 vt (Inv) A incalca (legi conventzii angajamente etc.) 41 vt (Inv) A anula (legi conventzii angajamente etc.). 42 vt (Ie) A ~ norma A depashi cantitatea de lucru prevazuta pentru o unitate de timp. 43 vt (Ie) A ~ banca (sau inv bancul) A cashtiga dintro data totzi bani pushi in joc de bancher in cadrul jocurilor de noroc. 44 vr (Asr; d. proiectile bombe etc.) A exploda (1). 4546 vir (Inv; d. conflicte) A se declansha (12). 4748 vtr (C. i. semintze fructe alimente etc. cu invelish tare) A desface invelishul pentru a extrage contzinutul Si: (pop) a (se) strica (reg) a (se) zdrobi. 4950 vtri (Ivp) A (se) destzeleni terenuri livezi pashuni etc. 5152 vtri (Inv; pgn) A (se) ara⁴. 53 vt (Reg; ie) A ~ pamantul A controbai dupa ceva. 5455 vtrp (Pop; cu complemetul „pamantul”) A (se) sfarama (34). 5657 vtr (D. picaturi) A se desface shi a se imprashtia in cantitatzi mici prin caderea scurgerea etc. cu un zgomot specific pe o suprafatza tare. 5859 vtr (D. valuri) A se desface shi a se imprashtia in stropi prin izbirea cu un zgomot specific de tzarm de stanci de un obiect solid etc. 60 vr (D. nori) A se transforma in ploaie. 61 vr (D. ploaie) A incepe sa curga brusc shi cu putere. 62 vt (C. i. lemne taiate) A desface in bucatzi mai subtziri Si: a crapa (1) a despica (1) (reg) a zdrobi. 6364 vtrp (Inv; c. i. scrisori acte sau sigiliile lor) A (se) rupe. 6566 vtrp (Inv; pex; c. i. scrisori acte sau sigiliile lor) A (se) distruge (12). 6768 vtr (Ivp; d. imbracaminte tzesaturi hartii etc.) A (se) sfashia. 6970 vtr (Ivp; c. i. imbracaminte tzesaturi hartii etc.) A (se) gauri (3). 7172 vtr (Ivp; pex; d. imbracaminte shi incaltzaminte) A (se) uza. 73 vt (D. tzesaturi; ie) So (sau sal) ~rgi cu limba Foarte subtzire. 74 vt (Pop; ie) Pe unde shia spart dracul opincile Undeva foarte departe Si: (fam) la dracun praznic. 7576 vtr (C. i. legume fructe) A (se) desface in bucatzi prin apasare sau prin lovire puternica care modifica forma shi consistentza Si: a (se) bate a (se) lovi a (se) storci a (se) terciui a (se) zdrobi (reg) a (se) meci¹ a (se) storcoshi a (se) toroshti a (se) zdruci. 7778 vtri (Pfm; d. abcese bashici etc.) A se deschide (5960). 79 vr (Ie) A se ~ buba (sau buboiul) A se da totul pe fatza. 8081 vtr (Ivp; c. i. fiintze sau partzi ale corpului lor) A (se) spinteca (12). 8283 vtr (Ivp; pex; c. i. fiintze sau partzi ale corpului lor) A (se) rani¹. 84 vt (Ie) A(i) ~ urechile (sau timpanul timpanele rar timpanul urechilor capul) cuiva A produce zgomote stridente suparatoare. 85 vt (Iae) A vorbi foarte tare Si: a racni¹ a striga a tzipa a urla a vocifera a zbiera (reg) a toi⁴. 86 vt (Reg; d. alimente bauturi alcoolice sau fermentate; ie) A ~ gura (cuiva) A avea o concentratzie foarte mare. 87 vt (Reg; d. alimente; iae) A fi foarte condimentat. 8889 vtrp (Ivp; c. i. oameni sau vite) A (se) injunghia. 9091 vtrp (Ivp; c. i. oameni sau vite) A (se) sfashia. 9293 vtrp (Ivp; pex; c. i. oameni sau vite) A (se) omori. 94 vr (Ivp) A muri¹. 9596 vir (SHfg) A patrunde undeva croindushi drum printre... 9798 vir (SHfg) A trece cu greu prin... 99 vt (Ie) A ~ frontul A patrunde fortzat in liniile inamicului. 100 vr (Inv; ie) Ashi ~ drum (sau cale) Ashi face loc de trecere. 101 vt (Reg; fig) A purta pana la capat batalii razboaie etc. 102103 vtrp (C. i. ushi incuietori etc.) A deschide prin fortzare. 104105 vtrp (C. i. cladiri incaperi inchise) A (se) patrunde cu fortza pentru a face rau a fura etc. Si: a (se) fortza (3) a (se) viola (ivp) a (se) strica (inv) a (se) silnici. 106107 vtrp (Pex) A (se) fura prin efractzie. 108109 vtrp (Pgn) A (se) prada.

SPÁRGE sparg vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) preface in bucatzi in cioburi; a face sa plesneasca sau a plesni a (se) crapa. ◊ Expr. (Refl.) A se sparge in capul cuiva se spune despre cineva obligat sa suporte consecintzele neplacute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ Refl. Fig. (Despre voce) A deveni ragushit a se altera. ♦ Tranz. A taia a despica lemne butuci etc. in mai multe bucatzi. 2. Tranz. A sfarama a distruge invelishul unui lucru pentru a extrage shi a folosi contzinutul. ♦ Intranz. shi refl. (Despre abcese) A se deschide. 3. Tranz. A distruge a narui a nimici. ◊ Expr. A sparge norma = a depashi norma. A sparge frontul = a patrunde fortzat in liniile inamicului. ♦ Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) gauri; a (se) uza. ◊ Expr. (Tranz.) Pe unde shia spart dracul opincile = prin locuri foarte departate la dracun praznic. 4. Tranz. A deschide prin fortzare o usha o incuietoare; p. ext. a jefui a prada. 5. Tranz. A impinge a strapunge cu un obiect ascutzit sau taios; p. ext. a ucide. ♦ Refl. (Fam.) A muri. ♦ Refl. Fig. A striga tare; a racni a zbiera. 6. Refl. Fig. (Despre concentrari de oameni shi despre actziuni la care participa aceshtia) A lua sfarshit a se termina; a se intrerupe (prin imprashtierea participantzilor). ♦ Tranz. A produce o disensiune; a dezbina. ◊ Expr. A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destramarea casniciei cuiva. 7. Tranz. Fig. (Inv.) A razletzi o oaste; a birui a infrange; a imprashtia. [Perf. s. sparsei part. spart] Lat. spargere.

SPÁRGE sparg vb. III. I. Tranz. 1. A preface un obiect in bucatzi sau in cioburi prin lovire ciocnire apasare; (uneori fiind vorba de obiecte de sticla) a face sa plesneasca sa crape (fara a se imbucatatzi). In cancelarie se invirteau mai multzi spargind ce le cadea in cale shi razboinduse mai ales cu registrele in care erau insemnate invoielile shi datoriile oamenilor. REBREANU R. II 200. Purcelul atunci... a spart o fereastra. CREANGA P. 85. ◊ Fig. Era plin primavara de copii... care la inapoiere spargeau aerul cu zgomotul trompetelor de carton shi al huruitoarelor de lemn. PAS Z. I 18. Deodata un stol de vrabii a zburat din vishin spargind strident linishtea. SAHIA N. 61. Un chiot lung sparge tacerea amurgului. VLAHUTZA R. P. 10. ◊ Absol. Multe gospodarii noua altele largite; nici un semn nu mai ramasese k au spart pe aici obuzele. C. PETRESCU I. II 204. ◊ Refl. Ei acum te uitzi la cana K sa spart! Dar daon foc! COSHBUC P. I 237. Se sparse bomban doua. ALECSANDRI P. II 88. (Fig.) Ne zapaceshte zbuciumarea asta a valurilor care se izbesc sparginduse cu zguduituri groaznice. BART S. M. 19. O detunatura infioratoare vui shi se sparse de zidurile castelului. Totzi tresarira k shi cum glontzul ar fi trecut deodata prin toate inimile. VLAHUTZA N. 187. ◊ A se lovi (sau a lovi pe cineva) la cap producind o rana. Paci era sa moara de mihnire. SHi daca no tzineau surorile ishi shi spargea capul cazind. ISPIRESCU L. 51. Sarunce aici cu pietre k sa ne sparga capetele? ALECSANDRI T. I 59. ◊ Expr. Ashi sparge capul (cu ceva) = ashi framinta mintea pentru rezolvarea unei probleme. (Refl.) A se sparge in capul cuiva se spune cind cineva este silit sa suporte consecintzele neplacute ale unui lucru ale unei situatzii de care nu este vinovat. Oricum tot in capul meu o sa se sparga. DEMETRIUS C. 42. ♦ Refl. (Regional) A capata o gaura a se gauri. De sar sparge blidun fund Doarash scapa de urit; Da blidui de cositor Nu se sparge pina mor! JARNÍKBIRSEANU D. 167. ♦ Refl. Fig. (Despre voce) A deveni ragushit. Glasul i se sparsese de tot. DUMITRIU N. 107. 2. A taia a despica lemne butuci in mai multe partzi (pentru a pune pe foc). In loc sa sparga butuci pinor plesni golanii de argatzi imi umbla cu Isopii! CAMILAR N. II 381. Spargea un lemn pentru foc dadea la o parte zapada. Nici treburile astea nu le facuse Mitica pina atunci. PAS Z. IV 258. 3. A sfarima invelishul unui obiect pentru a extrage shi a folosi contzinutul. Anica taiase o gaina. Sparsese oua. Pregatise cina pentru oaspe. C. PETRESCU I. II 174. Argintarul i ducea grija fiindca ascultind pe la usha nauzea alt decit cum spargea la alune pe nicovala. ISPIRESCU L. 92. ◊ Refl. (Poetic) Iar dacun nor se sparge deasuprai citeodata Cu lacrimi lungi de singe e ploaiaamestecata. ALECSANDRI P. III 305. (Prin metonimie) Un potop de ploaie se sparse din culmea intunecimii. DELAVRANCEA V. V. 223. ♦ Intranz. (Despre abcese) A se deschide (lasind sa curga puroiul). Daca uima a spart e bine sa punem pe rana frunza de ciumafai. SHEZ. II 19. 4. A distruge a nimici. Sparge cazemata asta. CAMILAR N. I 427. Dintre sute de catarge Care lasa malurile Cite oare le vor sparge Vinturile valurile. EMINESCU O. IV 396. Craiul lor a poruncit saduca tunurile k sa sparga portzile. NEGRUZZI S. I 170. Gura omului sparge cetatzi. Cu capul nu spargi zidul. ◊ Expr. A sparge norma = a depashi norma dind un randament mai mare decit cel prevazut. A sparge banca (sau rar bancul) = a cishtiga banii celui care tzine banca la bacara. Joc... Sparg bancul... El atunci scoate ceasornicul... Il iau. BOLINTINEANU O. 368. 5. A fortza o usha o incuietoare (pentru a jefui); p. ext. a jefui a prada. Ar fi putut sa umble cineva... Doar daca sparge broasca. BARANGA I. 202. A ars repede curtea boiereasca. Am spart pivnitzele. STANCU D. 147. Maica maica soacra mea Nu shtii cam satzi spui ceva? Unul pimnitza nea spart Butzile k incercat. TEODORESCU P. P. 680. ◊ Refl. pas. Mare vilva se facu in orash cind se afla k sa spart visteria imparatului. ISPIRESCU L. 372. 6. (Rar) A ara a destzeleni. Boul... Va afla din ce pricina sparge tzarna hranitoare. CONACHI P. 261. ◊ Refl. pas. Cu aratura se sparge pamintul. I. IONESCU D. 244. ♦ A sapa. Te du in grajdul cailor shi sparge pamintul shi sapa acolo k vei afla nishte oase de cal. RETEGANUL P. III 14. 7. A impunge a strapunge cu un obiect ascutzit sau taios; p. ext. (cu privire la fiintze) a ucide. Un junghi ia ieshit din coasta parca lar fi spart cineva. PREDA I. 159. Vitele mari cornute mai ales cind turba... sint furioase impung pe alte vite le sparg cu coarnele shi se reped dupa oameni. SHEZ. III 205. Toate vitele mia spart. ALECSANDRI P. P. 361. ◊ Expr. Ai sparge (cuiva) urechile = a face zgomot mare dind celor de fatza impresia k shiau pierdut auzul. Deasupra ta intiia explozie itzi sparge urechile. CAMIL PETRESCU U. N. 359. Dute dincolo mama; spargi urechile dumnealui! CARAGIALE O. II 165. ♦ Refl. (Adesea prin exagerare) A crapa a plesni a muri. Brotaceii se sparg la cintec k nishte poetzi zgomotoshi shi fara minte. DELAVRANCEA T. 62. Ea de jale se spargea. VACARESCU P. 13. Patruzeci de calarashi Cu cai de se sparg de grashi. TEODORESCU P. P. 179. ♦ Refl. Fig. A striga tare a racni a zbiera. Ho!... Ce te spargi asha in calea boierilor! ALECSANDRI T. 141. 8. (Invechit shi popular) A gauri a rupe o tzesatura o incaltzaminte etc. Ashternutul era de nishte pinza alba... shi subtzire de so spargi cu limba. ISPIRESCU L. 251. Geaba vii geaba te duci Geaba spargi nishte papuci. PANN P. V. III 5. Camasha veche umbli sa o cirpeshti shi mai rau o spargi. ◊ Expr. Pe unde shia spart dracul opincile = prin locuri foarte departate; la dracun praznic. ◊ Refl. Multzumi inca o data de buna gazduire shi de povetzele cele folositoare shi dupa ce lepada o pereche de opinci care se sparsese incaltza altele. ISPIRESCU L. 56. Zi shi noapte au lucrat bietzii creshtini la cetate pina sau spart toate hainele de pe ei. ODOBESCU S. I 408. II. Fig. 1. Refl. (Despre concentrari de oameni shi despre actziuni la care participa aceshtia) A se termina a inceta (prin imprashtierea oamenilor). Putea sa adune catre seara cind se spargea tirgul paie k sashi umple prispa. CAMIL PETRESCU O. II 47. Gloata se trezi. Sau spart rindurile. SAHIA N. 93. Jocul se sparse shi toata lumea se ingramadi in jurul celui ce sosea cu intrebari cu strigate cu mirari. REBREANU R. I 137. Congresul se sparse intrast rind fara succes precum in urma shi cel ce sta sa se faca in curtea domneasca de la Bucureshti. ODOBESCU S. I 269. Cind vine vremea de a se sparge balul e mare parere de rau. ALECSANDRI O. P. 253. Satul sa spart shi abia a mai ramas 4 case din 58 ce erau la 1850. I. IONESCU P. 313. Pina cartea se citea Nunta mindra se spargea. TEODORESCU P. P. 623. ♦ Tranz. A produce prin actziunile sale o disensiune o desfacere o imprashtiere de oameni o rasturnare de situatzii. Totzi... fac gura larga Dragostea k sa neo sparga. ALECSANDRI P. P. 278. ◊ Fig. SHampania deshteapta bucuria shi sparge intristarea. BOLINTINEANU O. 396. ◊ Expr. A sparge (cuiva) casa = a strica casnicia cuiva a contribui la desfacerea casatoriei cuiva. Un ala un prapadit de amploiat nare chioara in punga shi se tzine dupa nevestele negustorilor sa le sparga casele domnule! CARAGIALE O. I 44. Mai frate batetzi nevasta Nu vezi k ne sparge casa? HODOSH P. P. 152. 2. Tranz. (Invechit) A risipi (o oaste inamica) a birui a infringe; a pune pe fuga. Ii povestira cum... oastea lui a spart oastea imparatziei. ISPIRESCU L. 111. Cum trecura ai noshtri riul dau indata navala asupra turcilor i bat i sparg i pun in goana shi i silesc a cauta scapare dupa shantzuri. BALCESCU O. II 74. Forme gramaticale: perf. s. sparsei part. spart.

spárge vb. I (inform.) A intra ilegal intro retzea de calculatoare ocolind masurile de securitate ◊ „[Calin Mateiash] a spart calculatoarele Pentagonului shi a fost dat in urmarire de FBI” Ev.z. 18 I 97 p. 3

A SPÁRGE sparg tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A face sa se sparga. * Ashi ~ capul (cu ceva) a se chinui cu rezolvarea unei chestiuni. ~ lemne (sau butuci) a despica lemne cu toporul. ~ linishtea (sau tacerea) a intrerupe linishtea (sau tacerea) producand un zgomot neashteptat. 2) (nuci alune samburi oua etc.) A curatza de invelishul exterior prin sfaramare (pentru a scoate contzinutul). 3) (incuietori) A descuia fortzat (cu ajutorul unor unelte speciale). 4) A strapunge cu un obiect ascutzit facand o gaura. ~ cu coarnele. ◊ Ai ~ cuiva urechile a asurzi producand zgomot puternic. 5) (oshti dushmane) A pune pe fuga; a imprashtia; a risipi. * ~ frontul a patrunde in liniile inamicului. 6) fig. (intarituri) A strica fortzand; a rupe. Apa a spart iezatura. ◊ ~ casa cuiva a strica casnicia cuiva. /<lat. spargere

A SE SPÁRGE ma sparg intranz. 1) (despre obiecte fragile sau casante) Ashi pierde integritatea (prin lovire ciocnire apasare etc.). * ~ (oalele) in capul cuiva a suporta consecintze neplacute fara a fi vinovat. 2) (despre obiecte de sticla faiantza portzelan) A forma despicaturi la suprafatza (fara a se preface in cioburi). 3) (despre obiecte sau despre materiale tari) Ashi pierde integritatea deterioranduse (prin actziunea unor factori externi). Acoperishul sa spart. 4) (despre adunari petreceri etc.) A ajunge pana la capat; a se incheia; a se mantui; a se sfarshi; a se termina. 5) (despre abcese buboaie rani etc.) A se deschide lasand sa curga puroiul; a incepe sa supureze. 6) fig. (despre glas voce) A deveni ragushit. /<lat. spargere

sparge v. (activ) 1. a risipi o adunare o armata: cand era sa se sparga nunta ISP. un soare splendid ce sparge deshii nori AL.; 2. Mold. fr. a sfashia (de haine sau Incaltzaminte): are mandra noua i trei sunt rupte patru sparte POP. sarmani in haine sparte prin cari intra gerul AL. opincai era sparta AL.; 3. a sfarama a face bucatzi: a sparge ghiatza a sparge nuci; 4. fig. a risipi a ruina: Dumnezeu nu sparge doua case PANN. ║ (neutru) a coace shi a se deschide: buboiul a spart. ║ (reciproc) 1. a se risipi: norii se sparsera; 2. a se sfarshi: s’a spart targul nunta; 3. a se rupe in bucatzi; geamul s’a spart. [ Vechiurom. sparge a risipi («sparse imparatziea» Moxa) = lat. SPARGERE a imprashtia: s’a restrans in limba moderna literara la notziunea de a farama vorbind de obiecte mai ales fragile].

sparg spart (rar spars) a spárge v. tr. (lat spárgere a imprashtia; it. spargere). Imprashtiĭ risipesc nimicesc (o adunare o societate): a sparge o imparatzie o cetate o casa (o casnicie) un cuĭb de hotzĭ; bilcĭu s’a spart. Prefac in hirburĭ in cĭoburĭ in tzandurĭ (sticla portzelanu): a sparge un pahar un geam o oglinda o oala. Sfarim (stric) k sa scot mezu: a sparge nucĭ. Gauresc bortelesc: sparg gheatza k sa fac o copca hotziĭ au spart zidu shi aŭ intrat in casa aŭ spart casa de banĭ (fig.) soarele sparge noriĭ. L. V. Rup sfishiĭ (o haĭna o hirtie un corp): boŭ spart de lupĭ. V. intr. Se zice despre o buba coapta cind ĭese puroĭu: buboĭu a spart. V. refl. Se zice ironic despre un copil cind plinge in gura mare saŭ despre unu care racneshte prea furios: ce te spargi asha la mine? Se sparge de gras (ce e) e foarte gras nu maĭ incape in pele. Toate se sparg in capu meŭ toate belelele altora cad asupra mea. A sparge cuĭva urechile al enerva pin huiet orĭ vorba multa. Prov. Joaca sparge cojoaca. V. cojoaca. Perf. sparseĭ vechĭ sparsh.

spárge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sparg 1 pl. spárgem 2 pl. spárgetzi perf. s. 1 sg. sparséi 1 pl. spárseram; part. spart

spárge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sparg 1 pl. spárgem 2 pl. spárgetzi perf. s. 1 sg. sparséi 1 pl. spárseram m. m. c. p. 3 sg. sparsése; part. spart

SPARGE vb. 1. a (se) ciobi a (se) ciocni a (se) crapa a (se) fisura a plesni a pocni. (Vasul sa ~ dea lungul.) 2. v. exploda. 3. v. despica. 4. a sfarama (reg.) a strica. (~ nuci; ~ alune.) 5. a (se) rupe. (Gheatza sa ~ sub el.) 6. a (se) gauri a (se) perfora. (Blidul sa ~ in fund.) 7. v. fortza. 8. v. jefui. 9. a (se) deschide. (Sa ~ abcesul.) 10. a se sfarama a se zdrobi. (Valurile se ~ de tzarm.) 11. a strapunge. (A ~ frontul.)

SPÁRGE vb. v. abate asasina bate birui calca contraveni croi deceda declansha dezlantzui disparea distruge duce isca izbucni imprashtia incalca inceta infrange intrece invinge lichida muri nesocoti nimici omori pieri porni prapadi rade racni raposa raspandi razletzi risipi rupe sfarama sfarshi sfashia spinteca stinge starni striga sucomba suprima taia topi trece tzipa ucide urla viola zbiera zdrobi.

SPARGE vb. 1. a (se) ciobi a (se) ciocni a (se) crapa a (se) fisura a plesni a pocni. (Vasul sa ~ dea lungul.) 2. a exploda. (Un proiectil sa ~ in aer.) 3. a crapa a despica a spinteca a taia (reg.) a sfarima. (A ~ lemne pentru foc.) 4. a sfarima (reg.) a strica. (~ nuci ~ alune.) 5. a (se) rupe. (Gheatza sa ~ sub el.) 6. a (se) gauri a (se) perfora. (Blidul sa ~ in fund.) 7. a fortza a strica a viola (inv.) a silnici. (A ~ incuietoarea ushii.) 8. a devasta a jefui a prada (livr.) a devaliza. (Banditzii au ~ banca.) 9. a (se) deschide. (Sa ~ abcesul.) 10. a se sfarima a se zdrobi. (Valurile se ~ de tzarm.) 11. a strapunge. (A ~ frontul.)

sparge vb. v. ABATE. ASASINA. BATE. BIRUI. CALCA. CONTRAVENI. CROI. DECEDA. DECLANSHA. DEZLANTZUI. DISPAREA. DISTRUGE. DUCE. ISCA. IZBUCNI. IMPRASHTIA. INCALCA. INCETA. INFRINGE. INTRECE. INVINGE. LICHIDA. MURI. NESOCOTI. NIMICI. OMORI. PIERI. PORNI. PRAPADI. RADE. RACNI. RAPOSA. RASPINDI. RAZLETZI. RISIPI. RUPE. SFARIMA. SFIRSHI. SFISHIA. SPINTECA. STINGE. STIRNI. STRIGA. SUCOMBA. SUPRIMA. TAIA. TOPI. TRECE. TZIPA. UCIDE. URLA. VIOLA. ZBIERA. ZDROBI.

spárge (g rt) vb. 1. A Imprashtia a risipi a dispersa. 2. A dizolva a lichida. 3. A rupe a distruge o armata. 4. A deschide a face o deschizatura. 5. A rupe a fringe a face bucatzi. 6. A desfiintza a distruge a sfishia. 7. A incalca a viola a nu respecta. 8. A se deschide a plesni un abces. 9. (Refl.) A se izbi a se deslantzui. Mr. (a)spargu (a)shparshu (a)spardzire megl. sparg(iri) istr. spǫrg spǫrt. Lat. spargĕre (Cihac I 259; SHeineanu Semasiol. 162; Pushcariu 1614; REW 8120) cf. it. spargere prov. esparzer cat. port. espargir sp. esparcir. Der. spargacios adj. (fragil casant); spargator adj. (care sparge; s. m. hotz prin efractzie; s. n. instrument de spart); spargalui vb. refl. (Olt. a se imprashtia a se risipi); spargere s. f. (actziunea de a sparge sau de a rupe; furt prin efractzie); spartura s. f. (ruptura crapatura; fragment bucata; inv. impunsatura gaura).

sparge sparg I. v. t. 1. a bate rau de tot. 2. a cheltui mult a risipi (o suma mare de bani). 3. a dezvirgina a deflora. II. v. r. (pol.) a marturisi.

a se sparge gashca expr. (d. un grup de prieteni o banda de hotzi etc.) a se imprashtia a se risipi a se dezmembra.

a sparge la buburuza expr. (obs.) a dezvirgina a deflora.

a sparge la nas expr. (intl.) a bate.

a sparge prapurele (cuiva) expr. (er. d. barbatzi) a dezvirgina a deflora.

ai sparge (cuiva) geamurile expr. (adol. sport. la fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului.

ai sparge (cuiva) ghiocul expr. (er. d. barbatzi) a avea un contact sexual brutal.