indreptare sf [At: CORESI EV. 2/36 / V: (inv) ~dir~ / Pl: ~tari / E: indrepta] 1 Readucere a unui obiect in pozitzie dreapta intinsa Si: dezdoire indreptat¹ (1). 2 Corectare a tzinutei unei persoane aduse de spate Si: indreptat¹ (2). 3 (Fig) Batere a cuiva Si: indreptat¹ (3). 4 Schimbare din rau in bine Si: imbunatatzire indreptat¹. 5 Ameliorare a vremii Si: indreptat¹ (5). 6 (Spc; reg) Disparitzie a spatziilor dintre doagele butoiului prin umflare in apa Si: indreptat¹ (6). 7 Reorganizare a armatei Si: indreptat¹ (7). 8 intremare a cuiva dupa o boala Si: indreptat¹ (8). 9 Revenire la o infatzishare prospera Si: indreptat¹ (9). 10 Indepartare a efectelor betziei Si: indreptat¹ (10). 11 Corectare a purtarilor Si: indreptat¹ (11). 12 (Jur; inv) Dezvinovatzire. 13 (Inv) Mantuire. 14 Scuzare. 15 Calauzire a cuiva pe drumul bun Si: indreptat¹ (15) indrumare (1) indrumat¹ (1). 16 (Fig) Indrumare spre hotararea potrivita Si: indreptat¹ (16). 17 (Inv) Porunca. 18 (Iuz) Sentintza. 19 (Iuz) Rasplata. 20 (Ivp) Dreptate. 21 Pretext. 22 (Inv) Principiu conducator Si: indreptat¹ (22). 23 (Inv; lpl) Act justificativ Si: indreptat¹ (23). 24 Orientare a privirii intro anumita directzie Si: indreptat¹ (24). 25 Plecare spre o anumita tzinta Si: indreptat¹ (25). 26 Conducere a unui vehicul intro anumita directzie Si: indreptat¹ (26). 27 Schimbare a cursului unei ape intro alta directzie Si: indreptat¹ (27). 28 Adresare a unei rugamintzi catre cineva Si: indreptat¹ (28). 29 TZintire spre ceva cu o arma de foc Si: indreptat¹ (29). 30 (Spc; reg) Ciulire a urechilor la animale Si: indreptat¹ (30). 31 (Inv; ccr) Document oficial.

INDREPTÁRE indreptari s. f. Actziunea de a (se) indrepta shi rezultatul ei. 1. Imbunatatzire corectare. Un comunist nu trebuie sashi ascunda greshelile ci sa le recunoasca cinstit shi deschis sa caute caile pentru indreptarea lor shi sa le indrepte. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 43. Itzi alatur mai jos o mica indreptare in text. CARAGIALE O. VII 311. 2. (Invechit shi popular) Dreptate echitate indreptatzire. In loc sa faca alegere shi indreptare jeluitorilor fac mai rea nedreptate. GOLESCU I. 96. Acest om... Are multa indreptare Deci sa shtie orishicare K cu totul lam iertat K pun om nevinovat. TEODORESCU P. P. 119. ♦ (Concretizat) Act justificativ document oficial. Da cine eshti dumneata? striga vornicul. Satzi aratzi indreptarile. Ce ai a ma intreba? SADOVEANU P. S. 55. Ashteptau sa le dea indreptarile pentru drum. MIRONESCU S. A. 80. Numai k se infiintza tatamio cu alt seminarist tot cu indreptari in regula. HOGASH DR. II 150.

indreptare f. actziunea de a indrepta: 1. reparare rectificare; 2. (invechit) norma regula: indreptarea Legii codice tradus din greceshte shi tiparit in Targovishte la 1652.

indreptáre f. pl. arĭ. Actziunea de a indrepta reparare rectificare. Vechĭ indreptacĭúne.

indrepta [At: VARLAAM C. 374/1 / V: (irg) ~derep~ ~direp~ / Pzi: indrept shi ~tez / E: in + drept] 1 vt A face drept ceea ce era indoit sau stramb. 2 vr (D. oameni; shie a se ~ k un batz) A lua o tzinuta dreapta. 3 vt (Fig; ie) A ~ (cuiva) spatele A bate pe cineva. 45 vtr A (se) schimba din rau in bine Si: a (se) imbunatatzi a (se) ameliora. 6 vr (D. vreme) A se face frumoasa. 7 vr (Reg; d. interstitziile doagelor de la butoi) A disparea prin umflarea in apa. 8 vr (D. armata) A se reorganiza. 9 vr (D. oameni) A se intrema dupa o boala. 10 vr A capata o infatzishare prospera. 11 vr (Irn; d. alcoolici) A se drege dupa betzie. 1213 vtr A(shi) corecta purtarile. 14 vr (Jur) A se dezvinovatzi. 15 vr (Inv; ie) A se ~ de pacat A se mantui de pacate. 16 vt (Inv) A scuza. 17 vt A arata cuiva drumul bun. 18 vt (Fig) A indemna pe cineva spre hotararea potrivita. 19 vr (Ie) Ashi ~ ochii (sau privirile) asupra cuiva sau a ceva A se uita la cineva sau la ceva. 20 vr (SHie ashi ~ pashii) A porni intro anume directzie. 21 vtf (Rar) A face pe cineva sa mearga spre... 22 vt (D. vehicule) A conduce intro anumita directzie. 23 vt (D. cursul unei ape) A da o anume directzie. 2425 vtr (D. cereri rugamintzi etc.) A (se) adresa. 26 vr (Ie) Ashi ~ gandul asupra cuiva sau a ceva A se gandi la cineva sau la ceva. 27 vt A tzinti cu o arma de foc asupra cuiva sau a ceva. 28 vt (Reg; d. urechi) A ciuli.

INDREPTÁ indrépt shi indreptez vb. I. I. 1. Tranz. A face drept ceea ce era indoit sau strimb a dezdoi a aduce in pozitzie normala dreapta. Cum mergea prin codru da peste un om care nu facea alta decit copacii ce erau dreptzi i strimba iar pe cei strimbi i indrepta. SHEZ. II 201. ♦ Refl. (Despre persoane) Ashi corecta pozitzia corpului a lua o tzinuta dreapta. Se indreapta din shale. 2. Refl. (Despre persoane) A se intrema dupa o boala a capata infatzishare buna a arata mai bine a se inviora. Parca mai crescuse se mai indreptase se mai luminase la fatza. DUMITRIU V. L. 83. Nu trecu mult shi el baga de seama k masa nu se indrepteaza ci... se topeshte de pe picioare. ISPIRESCU L. 128. De ma voi indrepta pre multzi am sa popesc shi eu. NEGRUZZI S. I 161. ◊ Fig. (Despre semanaturi) Dupa ploi griul se indreptase destul de bine. SADOVEANU M. C. 188. ◊ Tranz. Il lua la masa la el k sal mai indrepte. DELAVRANCEA H. T. 18. ♦ (Despre vreme) A se schimba din rea in buna (in special) a deveni din ploioasa senina. Ieshi copile cu parul balan afara... doar sa indrepta vremea. CREANGA A. 34. ♦ Tranz. A imbunatatzi. Totzi au ramas cu ideea k Toderica shia indreptat starea. NEGRUZZI S. I 85. 3. Refl. A reveni asupra unei gresheli ashi corecta purtarile a se lepada de naravuri a se corecta. Nici socoti k sa indrepta; calul batrin nu mai invatza a juca. NEGRUZZI S. I 250. ◊ Tranz. Eu am facut gresheala tot eu trebuie so indreptez. CARAGIALE O. III 83. Parindumi stilul lor indestul de deosebit de cele de mai nainte alcatuiri ale mele... mam apucat sa le indreptez. NEGRUZZI S. II 169. ◊ (Absol.) [Filimon] critica k sa indrepteze iar nu pentru k sa descurajeze. GHICA S. A. 80. II. (Urmat de determinari locale de obicei introduse prin prep. «spre» «catre» mai rar «la» «pe» sau «in») 1. Refl. (Despre persoane) A se duce a porni a se pune in mishcare intro directzie anumita; a apuca pe un drum. Se indrepteaza... Spre clavirul cei zimbeshte. MACEDONSKI O. I 86. Se indreptara spre Pipirig. CREANGA A. 20. Nu uita sa te indreptezi tocmai in fundul Forului roman. ODOBESCU S. III 70. El la tirg se indrepta. ALECSANDRI P. P. 137. ◊ Fig. Sufletul tinar al copilei se indrepta spre lumina tineretzii shi spre viitor. SADOVEANU O. I 96. Iorgu... so indreptat pe calea adevarului. ALECSANDRI T. 1052. ◊ (Despre lucruri) Ape... SHerpuind prin vai adinci... SHindreptinduse in cale La biserica din vale. ALECSANDRI P. II 34. Mergind pe o carare ce se indrepta spre locul balului am inceput a gindi cu parere de rau. NEGRUZZI S. I 104. 2. Tranz. (Cu privire la persoane) A scoate pe drumul bun a indruma a conduce in directzia potrivita. A intrebat de pravalia lui d. Nae Girimea shi baiatul la indreptat aici. CARAGIALE O. I 195. A indreptato la sorasa cea mai mare. CREANGA P. 91. Nai putea dta sa ne indreptzi spre tzara zmeului? ALECSANDRI T. I 429. ◊ (Cu privire la animale la vehicule la ambarcatzii) Bade calul mi loi indrepta iar la dta. RETEGANUL P. II 11. Capitanul indata au indreptat corabia catra acea parte. DRAGHICI R. 25. ◊ Expr. Ashi indrepta pasul (sau pashii) sau a indrepta pashii cuiva = a pashi sau a face pe cineva sa pasheasca spre... a calauzi a conduce. Mia indreptat pashii catre acest loc. ISPIRESCU L. 56. Din umbra falnicelor boltzi Ea pasul shil indreapta Linga fereastra unden coltz Luceafarul ashteapta. EMINESCU O. I 167. Omul ishi indreapta pasul catra desul stejarish Unde umbra cu lumina se alunga sub frunzish. ALECSANDRI P. A. 122. A(shi) indrepta ochii (privirile sau gindul) asupra cuiva (sau a ceva) = a se uita la cineva sau la ceva a i se duce cuiva gindul la cineva sau la ceva. Spre Moscova se indreapta privirile tuturor popoarelor care nau izbutit sa scuture inca de pe umerii lor jugul robiei capitaliste. STANCU U.R.S.S. 101. Ochishorii... La sorusai indrepta. JARNÍKBIRSEANU D. 494. ♦ (Cu privire la arme de foc) A atzinti asupra cuiva sau a ceva a da o anumita directzie. Indreptatzi tunurile spre cetate. ALECSANDRI T. II 17. Bun meterez cashi facea Flintan Bica candrepta. SHEZ. II 77. ◊ Fig. In tzarile capitalului shtiintza shi tehnica sint indreptate impotriva clasei muncitoare. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 9 43. ♦ (Cu privire la hirtii oficiale) A trimite sau a adresa cuiva. A indrepta o petitzie catre autoritatea competenta.

A INDREPTÁ indrépt tranz. 1) (obiecte suprafetze etc.) A face sa devina drept; a netezi; a nivela; a aplana; a egala. ~ o sarma. ~ un teren. 2) shi fig. A orienta in directzia necesara; a indruma. ~ pe cineva spre centru. 3) A face sa se indrepte. ~ sanatatea. ~ o nedreptate. 4) A modifica in bine; a corecta; a corija. /in + drept

A SE INDREPTÁ ma indrépt intranz. 1) (despre persoane) A reveni la starea normala (dupa o boala); a deveni sanatos; a se vindeca; a se lecui; a se insanatoshi. 2) (despre timp) A se schimba in bine. 3) A lua directzia; a o apuca; a face. ~ spre padure. 4) A recapata forma sau pozitzia initziala; a se dezdoi; a se descovoia. Tulpina florii sa ~t. 5) A deveni mai bun; a reveni la calitatea de mai inainte; a se ameliora; a se imbunatatzi. Copilul shia ~t purtarea. /in + drept

indreptà v. (activ) 1. a face drept: a indrepta copacii cei strambi; 2. a drege a repara: indreapta gradina ISP.; 3. fig. a corija a rectifica: a indrepta o greshala; 4. a dirija: a indrepta un tun; 5. a arata cuiva calea: Dzeu tea indreptat la mine CR. ║ (reciproc) 1. a se face mai bine a deveni mai bun: vremea bolnavul a inceput sa se indrepte; 2. fig. a se corija a se justifica; 3. a se ridica in picioare: cand cade omul anevoie se indreapta PANN; 4. a apuca incotrova: se indreapta spre casa; 5. a se adresa catre cineva: s’a indreptat spre noi.

indrépt shi éz a á v. tr. (d. in shi drept. Indrept indreptzĭ indreapta; sa indrepte). Fac drept ceĭa ce era strimb: a indrepta o varga. Dirijez ashez orĭ mishc intr’o directziune: a indrepta tunu spre riŭ trupele spre dushman. Adresez: a indrepta o cerere spre (saŭ catre) cineva. Arat drumu: indreaptama pe unde sa ajung maĭ rapede acasa. Ameliorez: Dumnezeŭ indreapta timpu. Dreg repar: a indrepta o mashina. Corijez corectez rectific: a indrepta o gresheala. Vindec: a indrepta un bolnav lam indreptat de frigurĭ. V. refl. Ma fac drept din strimb: varga se indreapta. Ma dirijez ma ashez orĭ ma mishc intr’o directziune: ochiĭ mi se indreapta spre patrie. Ma adresez: ma indrept spre (saŭ catre) tine. Ma ameliorez: semanaturile s’aŭ indreptat dupa ploaĭe. Ma dreg ma repar: mashina s’a indreptat. Ma corijez ma rectific: greshelile s’aŭ indreptat. Ma vindec: bolnavu s’a indreptat de frigurĭ. Vechĭ: indreptez shi indireptez. Ma dereptez ma justific.

indreptáre s. f. g.d. art. indreptắrii; pl. indreptắri

indreptáre s. f. g.d. art. indreptarii; pl. indreptari

indreptá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. indrépt 3 indreápta

indreptá vb. ind. prez. 1 sg. indrépt 3 sg. shi pl. indreápta

indrept tare inf. s.

INDREPTÁRE s. I. v. nivelare. II. 1. imbunatatzire. 2. v. ameliorare. 3. v. corectare. 4. v. rectificare. 5. (concr.) corectiv corectura rectificare (rar) rectificatzie. (A adus unele ~ planului initzial.) 6. v. redresare. 7. v. intremare. 8. fortificare infiripare intarire intremare inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (~ cuiva dupa o boala.) III. v. indrumare orientare. (~ cuiva pe drumul cel bun.)

INDREPTARE s. I. netezire nivelare. (~ unei suprafetze neregulate.) II. 1. imbunatatzire remediere. (~ starii existente.) 2. ameliorare amelioratzie imbunatatzire. (~ vremii.) 3. corectare corijare rectificare (rar) rectificatzie. (~ unor erori.) 4. corectare corijare imbunatatzire rectificare remediere retush retushare (fig.) reparare. (~ dictziunii cuiva.) 5. corectiv corectura rectificare (rar) rectificatzie. (A adus unele ~ planului initzial.) 6. normalizare redresare refacere (inv. fig.) sculare sculatoare. (~ situatziei economice a unei intreprinderi.) 7. infiripare insanatoshire intremare inzdravenire lecuire refacere restabilire ridicare tamaduire vindecare (pop.) sculare tamaduiala (inv.) sanatoshare tamaduintza vracevanie. (~ completa a bolnavului.) 8. fortificare infiripare intarire intremare inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (~ cuiva dupa o boala.) III. calauzire conducere dirijare ghidare indrumare orientare. (~ cuiva pe drumul cel bun.)

Indreptare ≠ ghemuire

INDREPTÁ vb. I. 1. (inv.) a obli. (A ~ un cui.) 2. v. destinde. 3. v. nivela. 4. v. aranja. 5. a potrivi (prin Transilv.) a aiepta. (~ cuvertura.) II. 1. v. imbunatatzi. 2. v. ameliora. 3. v. corecta. 4. a corecta a corija a imbunatatzi a rectifica a retusha (fig.) a repara. (SHia ~ dictziunea.) 5. (fig.) a repara (pop. fig.) a drege. (A ~ o nedreptate.) 6. v. redresa. 7. v. intrema. 8. v. intrema. III. 1. v. apuca. 2. v. duce. 3. v. indruma. 4. v. dirija. 5. a intinde a intoarce a ochi a tzinti. (~ arma spre...)

INDREPTA vb. I. 1. (inv.) a obli. (A ~ un cui.) 2. a (se) destinde a (se) intinde. (SHia ~ corpul.) 3. a netezi a nivela. (~ zidul cu mortar.) 4. a aranja a asheza a netezi. (Ishi ~ parul.) 5. a potrivi (prin Transilv.) a aiepta. (~ cuvertura.) II. 1. a (se) imbunatatzi a (se) remedia. (Situatzia sa ~.) 2. a (se) ameliora a (se) imbunatatzi (pop. fam. shi fig.) a (se) razbuna. (Vremea sa mai ~.) 3. a (se) corecta a (se) corija a (se) rectifica. (Ishi ~ erorile.) 4. a corecta a corija a imbunatatzi a rectifica a retusha (fig.) a repara. (SHia ~ dictziunea.) 5. (fig.) a repara (pop. fig.) a drege. (A ~ o nedreptate.) 6. a (se) normaliza a (se) redresa a (se) reface (inv. shi reg. fig.) a (se) scula. (Situatzia intreprinderii sa ~ sub aspect economic.) 7. a (se) infiripa a (se) insanatoshi a (se) intrema a (se) inzdraveni a (se) lecui a (se) reface a (se) restabili a (se) ridica a (se) tamadui a (se) vindeca (latinism rar) a (se) sana (pop. shi fam.) a (se) drege a (se) doftori a (se) doftorici (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) sanatosha a (se) tocmi a (se) zdraveni (reg.) a (se) razbuna (Transilv.) a (se) citovi (Mold.) a (se) priboli (prin Olt. Ban. shi Transilv.) a (se) zvidui (inv.) a (se) remedia a (se) vraciui. (Sa ~ dupa o lunga boala.) 8. a (se) fortifica a (se) infiripa a (se) intari a (se) intrema a (se) inzdraveni a (se) reconforta a (se) reface a (se) restabili a (se) tonifica (inv. shi pop.) a (se) imputernici (pop. shi fam.) a (se) drege (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) zdraveni (reg.) a (se) vinjosha (Mold.) a (se) priboli. (Sa ~ putzin dupa o scarlalina.) III. 1. a apuca a o lua a merge a se orienta a pashi a pleca a porni (rar) a se indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (A se ~ spre casa.) 2. a duce a merge. (Acesta e drumul care se ~ spre...) 3. a calauzi a conduce a dirija a ghida a indruma a orienta (inv.) a tocmi. (Ia ~ pe drumul cel bun.) 4. a dirija (fig.) a canaliza. (A ~ discutzia in sensul dorit.) 5. a intinde a intoarce a ochi a tzinti. (~ arma spre...)

A (se) indrepta ≠ a (se) stramba a (se) inrautatzi a se pleca a se rasturna

A indrepta ≠ a deruta

A se indrepta ≠ a se ghebosha a se ghemui

indreptá (indrept indreptát) vb. 1. A face drept ceea ce era indoit sau strimb. 2. A rectifica a corija. 3. A reface a aranja a restabili. 4. A calauzi a indruma a indica directzia. 5. (Mold.) A arata a semnala. 6. (Refl.) A se justifica. 7. (Refl.) A imbunatatzi a ameliora. Var. (inv.) drepta inderepta indirepta. Mr. ndreptu ndreptare megl. andrept andriptari. De la drept inv. derept cu pref. factitiv in k drum › indruma semn › insemna etc. Der. directa de la un lat. *directāre sau *derectāre (CandreaDens. 515; DAR; Candrea) sau din lat. *indirectāre cf. alb. ndërtoń (Philippide II 645) este posibila fara sa para probabila. Directiāre apare la Virgilio Marón cf. *addirectiāre › fr. adresser. Sensul 7 apare shi in calabr. ndirizzari „a se ameliora (timpul)”. Exista tendintza de a conjuga eu indreptez. Der. indreptator adj. (care indreapta; calauzitor); indreptatura s. f. (inv. corectare; imbunatatzire).

indreptáre indreptari s. f. Actziunea de a (se) indrepta shi rezultatul ei; corectare. ♦ (Inv. shi pop.) Dreptate indreptatzire. ♦ (Inv.) Act justificativ document oficial. ♦ Inv.) Sentintza dreptate justitzie; dispozitzie pravila. ◊ „Indreptarea legii” („Pravila cea mare”) = culegere de legi (peste 800 p.) aparuta in 1652 la Targovishte pe timpul lui Matei Basarab. A fost tradusa din greceshte la indemnul mitropolitului SHtefan de catre Daniil Panoneanu originar din Transilvania ajutat de doi dascali greci. Cuprinde diferite prelucrari din legislatzia bizantina precum shi canoanele sfintzilor apostoli ale sinoadelor ecumenice shi ale sfintzilor parintzi. Din indrepta.

CASTIGAT RIDENDO MORES (lat.) moravurile se indreapta prin ras Deviza comediei data de poetul francez J. de Santeul. Reliefeaza fortza educativa a rasului.