DREPTÁTE dreptatzi s. f. Principiu moral shi juridic care cere sa se dea fiecaruia ceea ce i se cuvine shi sa i se respecte drepturile; echitate; faptul de a recunoashte drepturile fiecaruia shi de a acorda fiecaruia ceea ce i se cuvine. ◊ Loc. adv. Cu (sau dupa) dreptate = dupa lege cum se cuvine in mod just pe drept echitabil. Pe buna dreptate = pe drept cuvant in mod intemeiat. ◊ Expr. A face cuiva dreptate = a repara o nedreptate savarshita cuiva; a recunoashte dreptul cuiva intro chestiune oarecare. A avea dreptate = a fi intemeiat in ceea ce spune sau in ceea ce face. A da (cuiva) dreptate = a recunoashte k ceea ce spune sau face (cineva) este intemeiat indreptatzit just. ♦ (Pop.) Judecata. Drept + suf. atate.

dreptate sf [At: COD. VOR. 63/11 / V: (irg) der~ dereptata~ dir~ dreap~ / Pl: ~tatzi / E: drept + (at)ate] 1 Principiu moral shi juridic care cere sa se dea fiecaruia ceea ce i se cuvine shi sa i se respecte drepturile Si: echitate. 2 Justitzie. 3 Act de justitzie Si: (ivr) dreptatzie (3). 45 Caracterul a ceea ce este echitabil sau adevarat Si: (ivr) dreptatzie (45). 6 Ideal de conduita Si: (ivr) dreptatzie (6). 7 Corespondentza a faptelor cu principiile morale Si: (ivr) dreptatzie (7). 8 (Ilav) Cu (sau dupa in sau inv den irg p(r)e) ~ Pe drept cuvant. 9 (Ial) Legal. 10 (Ial) Cum se cuvine. 11 (Ial) Adevarat. 12 (Ial) Echitabil. 13 (Ilav) Fara ~ In mod nedrept. 14 (Ial) Ilegal. 15 (Ial) Neadevarat. 16 (Ial) Inechitabil. 17 (Ilav) Peste ~ Mai mult decat se cuvine. 18 (Ilav) Pe buna ~ Pe drept cuvant. 19 (Ial) In mod intemeiat. 20 (Ie) A face (sau a da) cuiva ~ sau inv a alege cuiva ~a A judeca favorabil pe cineva. 21 (Iae) A repara o nedreptate facuta cuiva. 22 (Iae) A recunoashte k ceea ce spune sau face cineva este just intemeiat. 23 (Iae) A recunoashte cuiva calitatzile. 24 Judecata oficiala a oamenilor legii Si: (ivr) dreptatzie (8). 25 (SHis ~ divina) Apreciere a faptelor oamenilor atribuita divinitatzii. 26 (Is) ~a leului Nedreptate facuta de cei puternici celor slabi. 27 (Bis; inv) Porunca dumnezeiasca Si: (ivr) dreptatzie (9). 28 Lege. 29 (Bis) Credintza. 30 Devotament. 31 Integritate morala. 32 Adevar. 33 Corespondentza a unor afirmatzii cu realitatea. 34 (Ilav) Cu sau (inv) p(r)e) ori in ~ Conform adevarului. 35 (Ial) Intradevar. 36 (Ial) Cu temei. 37 Cauza dreapta a cuiva Si: (ivr) dreptatzie (15). 38 Pretentzie intemeiata Si: (ivr) dreptatzie (16). 39 (Pop; ie) Ai ieshi (cuiva) ~tatzile A i se face (cuiva) dreptate. 40 (Inv; mpl) Privilegiu. 41 (Inv) Dovada. 42 (Inv) Justificare. 43 (Inv) Motiv. 44 (Inv; ie) A avea ~ A avea dovezi. 45 (Inv; iae) A avea o justificare acceptabila. 46 (Inv; iae) A avea motive de a face ceva. 47 (Inv; ccr; lpl) Acte justificative. 48 (Inv; arg) Politzie. 49 (Inv; arg) Vama. 50 (Pop) Judecata.

DREPTÁTE (rar) dreptatzi s. f. Principiu moral shi juridic care cere sa se dea fiecaruia ceea ce i se cuvine shi sa i se respecte drepturile; echitate; faptul de a recunoashte drepturile fiecaruia shi de a acorda fiecaruia ceea ce i se cuvine. ◊ Loc. adv. Cu (sau dupa) dreptate = dupa lege cum se cuvine in mod just pe drept echitabil. Pe buna dreptate = pe drept cuvant in mod intemeiat. ◊ Expr. A face cuiva dreptate = a repara o nedreptate savarshita cuiva; a recunoashte dreptul cuiva intro chestiune oarecare. A avea dreptate = a fi intemeiat in ceea ce spune sau in ceea ce face. A da (cuiva) dreptate = a recunoashte k ceea ce spune sau face (cineva) este intemeiat indreptatzit just. ♦ (Pop.) Judecata. Din dreptatáte (inv. „dreptate” < drept + suf. atate).

DREPTÁTE (3 4) dreptatzi s. f. 1. Principiu care cere sa se dea fiecaruia ceea ce i se cuvine shi sa se respecte drepturile fiecaruia; echitate; faptul de a recunoashte drepturile fiecaruia shi de ai acorda ceea ce i se cuvine in mod legitim. Act de dreptate. Simtzul dreptatzii. ▭ SHi inima noastra Sub arme cind bate E tot pentru pace SHi pentru dreptate. BANUSH B. 66. Sau ridicat cu totzii pentru dreptate. PAS Z. I 193. Nici sabia nici marirea nu pretzuiesc cit dreptatea. SADOVEANU D. P. 22. Care sa intors de la usha mea fara sa cishtige dreptate shi mingiiere? NEGRUZZI S. I 140. ◊ Loc. adv. Cu (sau dupa) dreptate = pe drept dupa lege cum se cuvine in mod just echitabil. [Bacii] ishi vor impartzi cu dreptate mana pamintului. CAMILAR T. 43. Neamurile mele au platit totdeauna cu dreptate. Au platit nu numai cu bani shi rod; au platit cu singe. SADOVEANU Z. C. 234. Pe buna dreptate = cu drept cuvint in mod intemeiat. Pe buna dreptate sa ashteptat sa fie rasplatit. ▭ Pe buna dreptate ar mai avea de luat iar nu de dat. VLAHUTZA la TDRG. ◊ Expr. A face dreptate (cuiva) = a repara o nedreptate (facuta cuiva) a face un act de justitzie; a recunoashte dreptul cuiva intro chestiune oarecare. Partidul a venit sa le faca shi lor dreptate. VINTILA O. 27. TZi se va face shi tzie dreptate... deplina dreptate. CAMIL PETRESCU T. III 39. Batava crucea ciocoi Deash mai scapa de la voi Sa ma trag la codru iara SHi sa fac dreptaten tzara. JARNÍKBIRSEANU D. 506. A avea dreptate = a fi intemeiat in ceea ce spune sau in ceea ce face. Grigoritza are dreptate shi sa gindit bine a inceput cuvint ascutzit gospodina. SADOVEANU N. F. 39. Pentru celelalte interese nutzi prea batzi capul shi ai dreptate. NEGRUZZI S. I 63. A da (sau a gasi) dreptate (cuiva) = a) a recunoashte k ceea ce spune sau face cineva este intemeiat indreptatzit just. Nu se putea sa nu dai dreptate obshteshtii pareri carel decretase nebun. M. I. CARAGIALE C. 47. El se intrista dar totdauna le da shi dreptate. MACEDONSKI O. III 51; b) (popular) a face dreptate (cuiva). Domnul Mircea greu ofta Pe batrina o scula Mina dreaptai saruta SHi pe loc dreptatei da. ALECSANDRI P. P. 199. ♦ Stabilire a justitziei; judecata. Ziua dreptatzii se apropie... toate popoarele sau mishcat... caci furtuna mintuirei au inceput. RUSSO S. 148. 2. (Numai in locutziunea) Cu dreptate = (loc. adv.) cu devotament cu cinste; (loc. adj.) devotat fidel cinstit. Nu putea pune panValerie pe de alta parte nemtzi sa prinda ori sa prade solul cunoscind noi prea bine pe panValerie k un shleahtic cu credintza shi dreptate. SADOVEANU Z. C. 83. SHi dacai apuca o data a te deprinde cu mine shtiu bine k nam sa pot scapa ushor de dta caci asha sint eu in feliul mieu shtiu una shi buna: sami slujesc stapinul cu dreptate. CREANGA P. 203. Team iubit cu dreptate Mai lasat cu strimbatate. JARNÍKBIRSEANU D. 262. 3. (La pl.) Drepturi³ (3). Buciuman mine toate rascoalele tzarii! Toate obidele razvratite Toate dreptatzile jecmanite. DESHLIU G. 23. Vecinii indeobshte colonizatzi aveau scutirile shi dreptatzile lor. EMINESCU N. 154. ◊ (La sg. invechit in expr.) A avea dreptate sa... = a avea dreptul sa faca ceva v. drept³ (3). Fieshtecare moldovan are dreptate sa calatoreasca undei place? KOGALNICEANU S. 190. 4. (La pl.; regional) Acte justificative. Eu is doftor shi anume care vindeca coarnele de la oameni vin la inaltzatul imparat sai arat dreptatzile. RETEGANUL P. II 78. Navushi macar un frate... Sa imble cu cartzile Satzi scoatza dreptatzile. ALECSANDRI P. P. 238.

DREPTÁTE ~atzi f. 1) Principiu moral shi juridic care cere respectarea drepturilor fiecaruia; echitate. Act de ~. ◊ A face (sau a da) ~ a indreptatzi. Pe buna ~ in mod intemeiat; pe drept cuvant. A avea ~ a fi intemeiat in ceea ce (se) spune sau in ceea ce (se) face. 2) la pl. Drepturi recunoscute prin lege. [Art. dreptatea; G.D. dreptatzii] /drept + suf. ~ate

dreptate f. 1. insushirea lucrului drept justitzie: a impartzi dreptatea: 2. cuvant temeiu: ai dreptate. [Notziunea de justitzie se rapoarta la cea de rectitudine (cf. din contra strambatate)].

dreptáte f. Justitzie: a cere a da dreptate. A avea dreptate a fi asha cum zicĭ tu. Aĭ dreptate bine zicĭ in adevar!

dereptate sf vz dreptate

dereptatate sf vz dreptate

dreaptate sf vz dreptate

dreptáte s. f. g.d. art. dreptắtzii; pl. dreptắtzi

dreptáte s. f. g.d. art. dreptatzii; pl. dreptatzi

DREPTÁTE s. 1. echitate justitzie (inv.) lege. (Lupta in numele dreptatzii.) 2. v. justetze.

DREPTÁTE s. v. actziune cauza judecata proces.

DREPTATE s. 1. echitate justitzie (inv.) lege. (A restabilit ~ cuiva.) 2. justetze temeinicie (inv.) rezon. (~ cauzei sale.)

dreptate s. v. ACTZIUNE. CAUZA. JUDECATA. PROCES.

Dreptate ≠ nedreptate neechitate

DREPTATE. Subst. Dreptate justetze echitate adevar egalitate. Impartzialitate obiectivitate nepartinire (pop.) justitzie. Probitate (livr.) cinste onestitate corectitudine cumsecadenie franchetze integritate. Moralitate morala virtute onoare. Simtzul dreptatzii. Inima dreapta om drept. Adj. Drept just echitabil. Obiectiv impartzial nepartinitor (pop.). Cinstit integru cumsecade onest franc corect indreptat (rar) prob (livr.) curat (fig.) nepatat (fig.). Moral virtuos cu simtzul dreptatzii. Vb. A fi drept a fi impartzial. A avea dreptate a avea drept. A face cuiva dreptate a face un act de dreptate a impartzi dreptate a face parte dreapta a judeca drept. A da dreptate (cuiva) a da drept (cuiva) a tzine balantza dreapta a impartzi ceva fratzeshte. Adv. (In mod) drept just echitabil. Cu dreptate fara partinire. V. adevar cinste lege moralitate omenie principialitate sinceritate.

DREPTATEA cotidian al Partidului Natzional TZaranesc. Apare la Bucureshti (19271938 19441947). Directori: Virgil Madgearu Constantin Gongopol Mihai Ralea Ion Livianu N. Carandino. Printre colaboratori: I. Vinea Sergiu Dan P. Pandrea P. Zarifopol P. Andrei SH. Cioculescu Vl. Streinu. In 1990 a reaparut k organ al P.N.TZ.C.D. cu intreruperi shi cu o periodicitate diferita.

FIAT IUSTITIA PEREAT MUNDUS! (lat.) sa se faca dreptate (chiar dear fi) sa piara lumea! Quintus Mucius Scaevola. Legea trebuie aplicata in orice conditzii dreptatea trebuie instaurata cu orice pretz.

LA RAISON DU PLUS FORT EST TOUJOURS LA MEILLEURE (fr.) dreptatea celui mai puternic este intotdeauna cea mai buna La Fontaine „Le Loup et l’agneau”.

LES ABSENTS ONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absentzi nu au niciodata dreptate Interesele celor care nu sunt de fatza sunt sacrificate.