INDREPTÁ indrépt shi indreptez vb. I. I. 1. Tranz. A face drept ceea ce era indoit sau strimb a dezdoi a aduce in pozitzie normala dreapta. Cum mergea prin codru da peste un om care nu facea alta decit copacii ce erau dreptzi i strimba iar pe cei strimbi i indrepta. SHEZ. II 201. ♦ Refl. (Despre persoane) Ashi corecta pozitzia corpului a lua o tzinuta dreapta. Se indreapta din shale. 2. Refl. (Despre persoane) A se intrema dupa o boala a capata infatzishare buna a arata mai bine a se inviora. Parca mai crescuse se mai indreptase se mai luminase la fatza. DUMITRIU V. L. 83. Nu trecu mult shi el baga de seama k masa nu se indrepteaza ci... se topeshte de pe picioare. ISPIRESCU L. 128. De ma voi indrepta pre multzi am sa popesc shi eu. NEGRUZZI S. I 161. ◊ Fig. (Despre semanaturi) Dupa ploi griul se indreptase destul de bine. SADOVEANU M. C. 188. ◊ Tranz. Il lua la masa la el k sal mai indrepte. DELAVRANCEA H. T. 18. ♦ (Despre vreme) A se schimba din rea in buna (in special) a deveni din ploioasa senina. Ieshi copile cu parul balan afara... doar sa indrepta vremea. CREANGA A. 34. ♦ Tranz. A imbunatatzi. Totzi au ramas cu ideea k Toderica shia indreptat starea. NEGRUZZI S. I 85. 3. Refl. A reveni asupra unei gresheli ashi corecta purtarile a se lepada de naravuri a se corecta. Nici socoti k sa indrepta; calul batrin nu mai invatza a juca. NEGRUZZI S. I 250. ◊ Tranz. Eu am facut gresheala tot eu trebuie so indreptez. CARAGIALE O. III 83. Parindumi stilul lor indestul de deosebit de cele de mai nainte alcatuiri ale mele... mam apucat sa le indreptez. NEGRUZZI S. II 169. ◊ (Absol.) [Filimon] critica k sa indrepteze iar nu pentru k sa descurajeze. GHICA S. A. 80. II. (Urmat de determinari locale de obicei introduse prin prep. «spre» «catre» mai rar «la» «pe» sau «in») 1. Refl. (Despre persoane) A se duce a porni a se pune in mishcare intro directzie anumita; a apuca pe un drum. Se indrepteaza... Spre clavirul cei zimbeshte. MACEDONSKI O. I 86. Se indreptara spre Pipirig. CREANGA A. 20. Nu uita sa te indreptezi tocmai in fundul Forului roman. ODOBESCU S. III 70. El la tirg se indrepta. ALECSANDRI P. P. 137. ◊ Fig. Sufletul tinar al copilei se indrepta spre lumina tineretzii shi spre viitor. SADOVEANU O. I 96. Iorgu... so indreptat pe calea adevarului. ALECSANDRI T. 1052. ◊ (Despre lucruri) Ape... SHerpuind prin vai adinci... SHindreptinduse in cale La biserica din vale. ALECSANDRI P. II 34. Mergind pe o carare ce se indrepta spre locul balului am inceput a gindi cu parere de rau. NEGRUZZI S. I 104. 2. Tranz. (Cu privire la persoane) A scoate pe drumul bun a indruma a conduce in directzia potrivita. A intrebat de pravalia lui d. Nae Girimea shi baiatul la indreptat aici. CARAGIALE O. I 195. A indreptato la sorasa cea mai mare. CREANGA P. 91. Nai putea dta sa ne indreptzi spre tzara zmeului? ALECSANDRI T. I 429. ◊ (Cu privire la animale la vehicule la ambarcatzii) Bade calul mi loi indrepta iar la dta. RETEGANUL P. II 11. Capitanul indata au indreptat corabia catra acea parte. DRAGHICI R. 25. ◊ Expr. Ashi indrepta pasul (sau pashii) sau a indrepta pashii cuiva = a pashi sau a face pe cineva sa pasheasca spre... a calauzi a conduce. Mia indreptat pashii catre acest loc. ISPIRESCU L. 56. Din umbra falnicelor boltzi Ea pasul shil indreapta Linga fereastra unden coltz Luceafarul ashteapta. EMINESCU O. I 167. Omul ishi indreapta pasul catra desul stejarish Unde umbra cu lumina se alunga sub frunzish. ALECSANDRI P. A. 122. A(shi) indrepta ochii (privirile sau gindul) asupra cuiva (sau a ceva) = a se uita la cineva sau la ceva a i se duce cuiva gindul la cineva sau la ceva. Spre Moscova se indreapta privirile tuturor popoarelor care nau izbutit sa scuture inca de pe umerii lor jugul robiei capitaliste. STANCU U.R.S.S. 101. Ochishorii... La sorusai indrepta. JARNÍKBIRSEANU D. 494. ♦ (Cu privire la arme de foc) A atzinti asupra cuiva sau a ceva a da o anumita directzie. Indreptatzi tunurile spre cetate. ALECSANDRI T. II 17. Bun meterez cashi facea Flintan Bica candrepta. SHEZ. II 77. ◊ Fig. In tzarile capitalului shtiintza shi tehnica sint indreptate impotriva clasei muncitoare. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 9 43. ♦ (Cu privire la hirtii oficiale) A trimite sau a adresa cuiva. A indrepta o petitzie catre autoritatea competenta.