COÁDA cozi s. f. 1. Apendice terminal al partzii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de par sau de pene care acopera acest apendice sau care creshte in prelungirea lui. ◊ Expr. A da din coada = (despre oameni; fam.) a se lingushi pe langa cineva; a se bucura. Ashi vari (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nul privesc. Ishi vara (sau shia varat ishi baga shia bagat etc.) dracul coada (in ceva) se spune cand intro situatzie se ivesc neintzelegeri sau complicatzii (neashteptate). A calca (pe cineva) pe coada = a jigni a supara (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furish) a o shterge (lasand lucrurile nerezolvate). Cu coada intre picioare = (despre oameni) umilit rushinat; fara a fi reushit. (Pop.) Ashi face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage matza (sau pe dracul) de coada = a o duce greu din punct de vedere material a face cu greu fatza nevoilor minime de trai. (Getbeget) coada vacii = neaosh; vechi bashtinash; de origine rurala. (Fam.) A prinde prepelitza (sau purceaua) de coada = a se imbata. ♦ Partea dindarat mai ingusta a corpului unor animale (a peshtelui a sharpelui a racului etc.). 2. Par (de pe capul femeilor) crescut lung shi apoi impletit; cositza. 3. Parte a unei plante care leaga fructul frunza sau floarea de tulpina sau de creanga. V. peduncul. 4. Partea dinapoi (prelungita sau care se tarashte pe jos) a unor obiecte de imbracaminte (mai ales a celor purtate de femei); trena. ◊ Expr. A se tzine de coada cuiva sau a se tzine (sau a umbla) coada dupa cineva = a fi nedespartzit de cineva a se tzine cu insistentza shi pretutindeni de cineva. ♦ Prelungire luminoasa a cometelor. ♦ Fashie foarte ingusta din carpe (innodate) sau din hartie care se atarna de partea de jos a unui zmeu spre ai mentzine echilibrul in aer. 5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mana; maner. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba a incepe (ceva). Ashi vedea de coada maturii (sau tigaii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodareshti. Coada de topor = persoana care serveshte drept unealta in mana dushmanului. 6. Partea terminala a unui lucru sau p. gener. a unui fenomen a unei perioade de timp etc.; bucata de la capatul unui lucru; sfarshit extremitate. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = pe cel din urma loc sau printre ultimii (intro intrecere la shcoala etc.). De la coada = de la sfarshit spre inceput. ◊ Expr. A nu avea nici cap nici coada = a nu avea niciun plan nicio ordine; a fi fara intzeles confuz. ♦ Coada ochiului = marginea unghiul extern al ochiului. ♦ Partea unde se ingusteaza un lac un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintrun rau in heleshteu. 7. SHir (lung) de oameni care ishi ashteapta randul la ceva undeva. ◊ Expr. A face coada = a sta intrun shir (lung) de oameni ashteptand sai vina randul la ceva undeva. 8. Compuse: coadacalului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin doua tipuri de tulpini: una fertila shi alta sterila; barbaursului (Equisetum); b) planta erbacee acvatica cu frunze liniare shi cu flori mici verzui (Hippuris vulgaris); coadacocoshului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe intrebuintzate in medicina populara (Polygonatum); coadamielului = a) planta erbacee cu frunze lucitoare shi cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant cu flori de culoare albastrudeschis cu vinishoare mai intunecate (Veronica prostrata); coadamatzei = planta erbacee cu flori mici roz (Leonurus marrubiastrum); coadamatzeidebalta = nume dat mai multor specii de mushchi de culoare albagalbuie care cresc prin locurile umede shi contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coadaracului = planta erbacee cu flori mari de culoare galbena (Potentilla anserina); coadashoricelului = planta erbacee medicinala cu frunze penate paroase cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coadavacii = a) planta erbacee tzepoasa inalta cu frunze lanceolate shi cu flori albe dispuse in spice (Echium altissimum); b) planta erbacee cu flori violete sau roshietice (Salvia silvestris); coadavulpii = planta erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioara cu flori verzi dispuse in forma de spic folosita k furaj (Alopecurus pratensis); coadazmeului = planta veninoasa cu tulpina taratoare shi cu fructele in forma unor bobitze roshii care creshte prin mlashtini (Calla palustris); coadarandunicii = numele a doi fluturi mari frumos coloratzi care au cate o prelungire in partea posterioara a aripilor (Papilio machaon shi podalirius). [Pl. shi: (2) coade] Lat. coda (= cauda).

coada sf [At: PRAV. 49 / Pl: ~de cozi (inv) / E: ml coda] 1 Apendice terminal al coloanei vertebrale a corpului vertebratelor. 23 Smoc de par (sau de pene) care acopera coada (1). 45 Par (sau penaj) crescut in prelungirea cozii (1). 6 (Pop; pex; is) ~ de vita Vita (slaba). 7 (Ila) Cu ~ Codat. 89 (D. competitori; ilav) La (sau in) ~ Pe cel din urma loc sau printre ultimii. 10 (Ilav) De la ~ De la sfarshit spre inceput. 11 (Reg; is) ~ de caine^[1] Om de nimic. 12 (Rar; d. par sau mustatzi; ila) ~ ratzoiului Carliontzat. 13 (Pfm; ila) (Getbeget) (de) ~da vacii Neaosh. 14 (Pfm; d. caini sau alte animale; ie) A da din ~ A se gudura. 15 (Pfm; d. oameni; iae) A lingushi pe cineva. 16 (Ivp; ie) A fatzai ~da (k vulpea) A se comporta intrun mod care denota viclenie. 17 (Pfm; ie) Ashi vari (sau ashi baga) ~da ori a da cu ~da A se amesteca in chestiuni care nul privesc (provocand complicatzii). 18 (Pfm; ie) Ashi vari (sau ashi baga) dracul ~da A se ivi neintzelegeri sau complicatzii intro situatzie sau stare de lucruri. 19 (Pfm; iae) A (se) urzi o intriga. 20 (Pop; ie) A se apuca de ~ sau a incaleca pe (la) ~da calului A incepe ceva intrun mod greshit. 21 (Pfm; ie) A calca (pop sharpele sau pe cineva) pe ~ A supara. 2223 (Ivp; ie) Din opinca Exprima zadarnicia sau netemeinicia unei lucrari. 24 (Pfm; ie) A(i) lega (cuiva) o tinichea (sau tinicheaua reg bashica ori tigva) de ~ A(i) atribui cuiva (pe nedrept) fapte lucruri reprobabile spre al compromite. 25 (Pfm; inv; iae) A concedia (nejustificat). 26 (Pfm; ie) A pune ~da pe (sau la) spinare A o rupe la fuga. 27 (Pfm; ie) Ashi face ~da colac A se sustrage de la o raspundere. 28 (Pfm; ilav) Cu ~da intre picioare (sau reg intre vine) Rushinat. 29 (Pfm; ie) A scurta (sau a taia) cuiva din ~ A tempera pornirile cuiva. 30 (Pfm; ie) A scapa scurt din ~ A scapa dintro mare primejdie dificil shi cu pagube. 31 (Pfm; ie) A tzine (sau a ridica) ~da sus ori a shedea cu ~ imbarligata A se mandri (nejustificat). 32 (Pfm; ie) A nu avea nici cap nici ~ sau a fi fara cap shi ~ A nu avea nici o logica. 33 (Pfm; iae) A fi alcatuit fara ordine. 34 (Pfm; ie) A trage matza (sau dracul) de ~ A o duce greu material. 35 (Pfm; irn; ie) A umbla cainii cu covrigii (sau colacii) in ~ A te bucura de bunastare fara nici un efort. 36 (Reg; ie) ~dai grasa! Exprima credintza k cel mai important e finalul. 37 (Pfm; ie) A prinde prepelitza (sau purceaua) de ~ A se imbata. 38 (Pfm; ie) A (o) lua (ceva) de ~ A se pune pe treaba. 39 (Pfm; d. femei; ie) Ashi vedea de ~da maturii (sau tigaii) A se ocupa (numai) de treburile gospodareshti. 40 (Pfm; ie) A fi (sau a ramane) scurt in ~ A o patzi. 41 (Pfm; ie) Ai atarna (cuiva) de ~ A atribui cuiva o vina. 42 (Pfm; iae) A porecli. 43 (Pfm; ie) A strange matza de ~ A constrange^[2]. 44 (Pfm; ie) A innoda ~da la caini (sau cainii in ~) A fi viclean. 45 (Pfm; iae) A vagabonda. 46 (Pfm; iae) A sta degeaba. 47 (Pfm; ie) A trage la (sau sub) ~ A avea relatzii sexuale. 48 (irg; d. vaci ie) A sta in ~ A fi foarte slaba. 49 (Pfm; ie) A o da de ~n vale A eshua intro actziune. 50 (Pfm; iae) A saraci. 51 Partea unde se ingusteaza un lac un iaz etc. 52 Loc pe unde se scurge apa dintrun rau intrun iaz. 53 SHir (lung) de oameni care ishi ashteapta randul pentru a obtzine ceva. 54 (D. oameni ie) A face ~ A se asheza la rand ashteptand sa obtzina ceva. 55 Parte dinapoi mai ingusta a corpului unor animale. 56 Partea dinapoi (prelungita) a obiectelor de vestimentatzie (mai ales feminine) Si: trena. 57 (Pfm; ie) A se tzine de ~da cuiva sau rar a se tzine (sau a umbla) ~ dupa cineva A cauta cu insistentza compania cuiva. 58 Parul (femeilor) crescut shi impletit Si: (pop) cositza. 59 Prelugire luminoasa a cometelor. 60 Fashie ingusta din carpa sau hartie pusa la zmeu pentru al echilibra in aer. 61 (Rar) Mana. 62 (Fam; ie) ~ de topor Persoana folosita de dushman impotriva grupului din care ea face parte. 63 Parte terminala a unui obiect fenomen etc. 64 (Pfm; ie) Ai ieshi (cuiva) (sau a avea) venin la ~ Ashi arata (in final) rautatea. 65 (Ast; pop; ic) ~dacainelui^[3] sau ~dacarutzei Stea din Constelatzia Taurului. 66 (Pop; ic) ~daguzganului Boala care o fac la coada caii. 67 (Pfm; ie) A impleti ~ (sau cositza) alba A ramane sau a imbatrani nemaritata. 6869 (Pfm; ie) A avea ~ lunga minte scurta A nu fi (prea) inteligent. 70 (Pfm; ie) A ramane la ~da sapei A scapata. 71 (Pfm; d. copii sau tineri; iae) A nu continua studiile. 72 (Ie) A trage cu ~da ochiului A privi pe furish. 73 (Ie) A face cu ~da ochiului A face (cuiva) un semn discret din ochi. 74 (Fig) Persoana de rang inferior. 75 (Pfm; ie) A pune (sau a scoate) ~ (sau cozi) cuiva A barfi pe cineva. 76 (Pfm; iae) A batjocori pe cineva. 77 (Pop; is) ~da carului sau ~da trasurii Partea dinapoi a trasurii k o treapta care se sta Si: (pop) codirla shiregla. 78 (Inv; is) ~da oshtii (sau inv ~da obuzului ori taberii) Ariergarda. 79 (Is) ~daochiului Unghiul extern al ochiului. 80 (Is) ~da mesei Loc unde stau cei ce nu se bucura de onoruri. 81 (Inv; is) ~ de mare Golf. 82 (Inv; pex; ias) Ocean (1). 83 (Ivr; shie) ~ la gura Zabala. 84 (Inv; ie) ~ de matase Panglica pentru prins parul in coada (56). 85 (Fig; ie) Minciuna cu ~ Minciuna sfruntata. 86 (Ilav) La ~ Pe ultimul loc. 87 (Ioc de frunte; ila) De ~ Nu prea bun. 88 (Spc; ship) Pleava (resturi). 89 Parte a unei plante care leaga fructul frunza sau floarea de tulpina ori de creanga Vz peduncul. 90 (Bot; reg) Pipirig (Equisetum hiemale). 91 (Bot; reg; ic) ~daalordevant Bradishor (Lycopodium clavatum). 92 (Bot; reg; ic) ~daboului Comaci. 93 (Bot; reg; iae) Coadavacii. 94 (Bot; reg; ic) ~dabuhaiului Planta nedefinita mai indeaproape. 95 (Reg; ic) ~dacalului (sau ~goala ~daiepei ~damanzului ~dashoparlei) Planta erbacee din familia equisetaceelor care creshte prin fanetze shi campuri umede cu doua feluri de tulpini una fertila galbuie terminata intrun spic shi o alta sterila verde ramificata Si: (reg) barbasasului barbaursului botacalului botacucului bradac bradishor braduletz bradushtean codaie codaie iarbadecositor manzoaica nodatzica opintici parulporcului periaursului perieurseasca shirushlitza (Equisetum arvense). 96 (Bot; reg; iae; shic ~daiepei ~damanzului) Barbaursului (Equisetum silvaticum). 97 (Reg; iae) Planta erbacee din familia equisetacee care creshte prin locuri umede sau mlashtinoase cu tulpini fertile albroshietice shi tulpini sterile albe sau verzui Si: (reg) barbasasului barbaursului brad bradac bradishor codaiedeamare parulporcului (Equisetum telmateja). 98 (Reg; iae; shic ~damanzului) Planta acvatica din familia hippuridacee cu tulpina dreapta shi cu frunze lineare dispuse in verticile cu flori hermafrodite mici shi verzui Si: (reg) bradutzdeapa iarba sasuluiporob silha (Hippuris vulgaris). 99 (Bot; reg; iae) Briofita (Mnium affine). 100 (Bot; reg; ic) ~da caluluideraturi Luioane (Equisetum pratense). 101 (Bot; reg; ic) ~decaprioara Cupe (Gentiana acaulis). 102 (Reg; ic) ~dacainelui Planta Linaria intermedia. 103 (Reg; ic) ~dacocoshului Planta erbacee din familia liliaceelor cu frunze scurt petziolate ovale acoperite cu peri moi cu stamine glabre shi flori care creshte in paduri umbroase shi este intrebuintzata in medicina populara Si: (reg) cercelushi clopotzele cocoshi creastacocoshului iarbadedureri pecetealuiSolomon (Polygonatum latifolium). 104 (Reg; iae) Planta erbacee din familia liliaceelor cu frunze amplexicaule cu stamine paroase shi 35 flori care creshte in paduri umbroase Si: (reg) cercelushi clopotzele iarbadedureri pecetealuiSolomon (Polygonatum multiflorum). 105 (Reg; iae; shic ~daracului) Planta erbacee din familia liliaceelor cu frunze alterne ovale cu flori albe verzui dispuse cate trei shi fructe boabe albastruinchis care creshte in paduri umbroase Si: (reg) cercelushi clopotzele cocosh creastacocoshului iarbadedureri pecetealuiSolomon (Polygonatum odoratum). 106 (Reg; iae) Planta erbacee glabra din familia liliaceelor cu flori mici alb verzui cu periant alb roz shi fructele boabe roshii care creshte in paduri umbroase Si: (reg) cercelushi clopotzel (Polygonatum verticillatum). 107 (Bot; Buc; ic) ~dacucului Mushchi ce creshte in locuri umede in tufe verzi cu retzele de fire ruginii (Mnium affine). 108 (Bot; reg; ic) ~destea Iarba neagra (Calluna vulgaris). 109 (Bot; reg; ic) ~dagainii Iarbamoale. 110 (Bot; reg; ic) ~degaina Rocoina. 111 (Reg; ic) ~grasa Soi de strugure nedefinit mai indeaproape. 112 (Bot; reg; ic) ~da halor din vant Strutzishori (Selaginella helvetica). 113 (Bot; reg; ic; shic ~dalupului ~davacii) ~da hulpii Batranish (Erigeron canadensis). 114 (Reg; ic) ~daielelor Salnic (Glechoma hirsuta). 115 (Reg; ic) ~daiepurelui Planta erbacee paroasa din familia gramineelor care creshte in zone alpine shi subalpine cu foi rigide in partea superioara shi verzi in cea inferioara cu un spic verde (Sesleria heuffleriana). 116 (Reg; ic) ~daleului Planta erbacee din familia labiatelor care creshte in locuri necultivate cu tulpina ramificata cu frunzele inferioare in cinci lobi iar cele superioare trilobate cu flori mici roz in corola Si: talpagashtei (Leonurus cardiaca). 117 (Reg; ic) ~dalupului Planta erbacee din familia labiatelor care creshte in tufishuri shi pe marginea drumurilor cu tulpina ramificata frunzele triangularordiforme shi flori mici albastruiviolacee dispuse in verticile multiflore Si: urecheaporcului (Salvia austriaca). 118 (Bot; reg; iae; shic ~davacii) Lumanarica (Gentiana asclepicidaea). 119 (Bot; reg; ic) ~damatzei (~debalta). Specie de mushchi din familia sphagnaceelor care creshte prin locuri mlashtinoase shi prin turbarii albgalbui cu frunzele mici dese fara nervura Si: (reg) bungeac penitzabungeacului (Sphagnum acutifolium). 120 (Bot; reg; iae) Briofita (Sphagnum palustre). (Bot; reg; iae; shic ~da matzeidebalta) Briofita Sphagnum cuspidatum. 121 (Bot; reg; iae; shic ~daveveritzei) Bumbacaritza (Euriophorum vaginatum). 122 (Bot; reg; iae) Iarbaalba (Phalaris arundinacea). 123 (Bot; reg; iae; shic ~daveveritzei) Papanashi (Trifolium arvense). 124 (Bot; reg; ic) ~da matzeidebalta Briofita Sphagnum cymbifolium. 125 (Bot; reg; iae) Briofita Sphagnum fimbriatum. 126 (Reg; ic) ~dalupului vanata ~damielului Planta erbacee din familia scrofulariaceelor care creshte pe coline aride shi campii nisipoase cu frunze galbui crenate cu flori mari galbene dispuse intrun spic lung shi des Si: lumanarica lumanare (Verbascum phoeniceum). 127 (Reg; iae; shic ~damatzei) Planta erbacee din familia scrofulariaceelor care creshte prin fanetze nisipoase shi pashuni uscate cu tulpini sterile pe pamant shi florifere ascendente cu frunzele petziolate cu flori albastrudeschis dispuse in raceme axilare shi fructul capsula obovala Si: (reg) bobolnic bobornic coadamatzei shoparlitza ventricea ventrilica (Veronica prostata). 128 (Bot; reg) Planta nedefinita mai indeaproape. 129 (Bot; reg; ic) ~daoii Hrenitza (Lepidium campestre). 130 (Reg; iae) Soi de strugure nedefinit mai indeaproape. 131 (Reg; ic) ~dapaunului Planta nedefinita mai indeaproape. 132 (Bot; reg; ic) ~dapisicii Traistaciobanului (Capsella bursapastoris). 133 (Bot; reg; ic) ~dapopii Spanz (Helleborus purpurascens). 134 (Bot; reg; ic) ~dapriculicilor Barbapopii (Aruncus vulgaris). 135 (Reg; ic) ~dadracului ~daracului Planta erbacee din familia rozaceelor care creshte prin locuri umede cu frunze intreruptpenatifide foliole lunguietze dintzate verdeargintii shi flori solitare mari galbene Si: argentina argindeana argintzica argintzel buboasa buruiana forostoi iarbagashtii iarbasclintiturii iolut sclintita prititoare scrintea scrintee scrintitoaredebalta scranteala scrintitoare scrintitura troscot vintricea zolotnic (Potentilla anserina). 136 (Bot; reg; iae) Turitza mare (Agrimonia eupatoria). 137 (Bot; reg; iae) Ochiul boului (Chrysanthemum leucantheum). 138 (Bot; reg; iae) Dretze (Lysimachia nummularia). 139 (Bot; reg; ic) ~daraiului Pelinitza (Artemisia annua). 140 (Reg; ic) ~darandunicii Planta erbacee din familia marcantiaceelor care creshte prin locuri umede pe ziduri shi prin pietrish cu talul carnos verde poros pe a carui suprafatza se vad organele de reproductzie asexuata formate in lame verzi shi organele de reproductzie sexuata reprezentate de pedunculele laterale Si: (reg) calbeaza fierea pamantului mushchi de balta mushchi de fantana mushchi de mlashtina (Marchantia polymorpha). 141 (Bot; reg; iae) Nemtzishori (Consolida regalis). 142 (Pop; iae) Fluture mare frumos colorat cu o prelungire in partea posterioara a aripilor (Papilio machaon shi Papilio podalirius). 143 (Bot; reg; ic) ~daschimbarii Umbra iepurelui (Asparagus tenuifolius). 144 (Reg; ic) ~solzoasa Planta Aegilops incurvata. 145 (Bot; reg; ic) ~dashoparlei Barba ursului de bahne (Equisetumpalustre). 146 (Bot; reg; iae) SHoparlitza (Veronica orchidaea). 147 (Reg; ic) ~dashoricelului Planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina paroasa frunzele penate shi paroase cu flori albe sau roztrandafirii in corimb Si: (reg) sorocina shereshina tormacalb (Achillea collinci). 148 (Bot; reg; iae; shic ~dashoarecelui ~da harcelui ~da hartzului Ban ~dasorocinii) Bradatzel (Achillea millefolium). 149 (Reg; iae) Planta din familia compozitelor Achillea neilreichii. 150 (Bot; reg; iae) PainealuiDumnezeu (Achillea pannonica). 151 (Bot; reg; iae) Sorocina (Achillea setacea). 152 (Bot; reg; iae) Rototzelealbe (Achillea ptarmica). 153 (Bot; reg; iae) Patlaginaingusta (Plantago lanceolata). 154 (Reg; ic) ~dashoriceluluidemunte Planta erbacee din familia compozitelor care creshte prin pashunile pietroase din zonele subalpine cu tulpina paroasa frunze auriculare shi florile albe (Achillea distans). 155 (Reg; iae) Planta erbacee din familia compozitelor care creshte in regiunile montane cu tulpina paroasa frunze sesile auriculate shi florile roshietice mai rar albe in capitule (Achillea tanacetifolia). 156 (Reg; ic) ~davacii Planta erbacee tzeposparoasa din familia boraginaceelor care creshte prin pashuni campuri shi fanetze uscate cu tulpina ramificata erecta frunze lanceolate cu flori albe in spice geminate cu staminele mai lungi decat corola shi cu fructele nucule Si: capulsharpelui ursoaica (Echium altissimum). 157 (Reg; iae; shic ~daboului ~dalupului ~damielului) Planta erbacee din familia scrofuliaceelor care creshte pe coline aride sau campii nisipoase cu frunze crenate flori mari galbene shi cu doua stamine glabre paroase Si: captalandecelgalben corobatica corovatic corovatica cucuruzgalben cucuruzoi lipan lipean lumanareaDomnului luminea lumanare lumanarica lumanaricaDomnului pur ranzishoara (Verbascum phlomoides). 158 (Reg; iae; shic ~daboului ~dalupului) Planta erbacee din familia scrofuliaceelor care creshte prin locuri uscate la marginea padurilor cu frunze mari shi flori galbene fara miros dispuse intrun racem terminal simplu Si: lipan pur (Verbascum thapsiforme). 159 (Reg; iae; shic ~dalupului) Planta erbacee din familia scrofuliaceelor care creshte prin locuri umede din zonele montane cu tulpina inalta frunze bogate cu flori mari albastre sau albgalbui solitare Si: ciucurica corobatica corovatic lemnulDomnului lipan luminare luminea lumanareaDomnului lumanaricaDomnului pur (Verbascum thapsus). 160 (Reg; iae) Planta Verbascum chaixii. 161 (Bot; reg; iae) Praz (Allium porum). 162 (Bot; reg; iae) Pur (Allium rotundum). 163 (Bot; reg; iae) Jaledecamp (Salvia nemorosa). 164 (Bot; reg; iae) Jale² (Salvia pratensis). 165 (Bot; reg; iae) Lumanaricapeshtilor (Verbascum nigrum). 166 (Bot; reg; ic) ~davanatorului Saschiu (Vinca minor). 167 (Reg; shic) ~dashoarecelui ~davulpii Planta erbacee din familia graminaceelor care creshte prin livezi shi fanetzuri cu rizom tarator tulpina erecta frunzele superioare alungite shi florile verzi dispuse in spicule uniflore ovale (Alopecurus geniculatus). 168 (Reg; iae) Planta erbacee din familia graminaceelor (Alopercus lagurifomis). 169 (Reg; iae) Planta erbacee din familia graminaceelor (Alopecurus pratensis). 170 (Bot; reg; iae) SHtir (Phleum paniculatum). 171 (Bot; reg; iae) SHtir roshu (Amaranthuspaniculatus). 172 (Reg; ic) ~dazmeului Mica planta erbacee veninoasa din familia araceelor care creshte prin mlashtini cu rizom gros tarator cu frunze glabre lucitoare cordiforme shi fructe bace roshii Si: (reg) iarbasharpelui scalcele scalciutze tamaitza (Calla palustris). 173 (Bot; reg; ic) Cincicoade Caldarusha (Aqulegia vulgaris). 174 (Orn; pop; is) ~faloasa Codobatura. 175 (Orn; pop; ic) ~roshie (sau rosha) Codrosh. 176 (Ic) ~ de randunica Cep la capatul^[4] unei barne sau al unei scanduri taiat in forma cozii de randunica. 177 (Iae) Forma de incheiere a lemnelor de constructzie. 178 (Ic) ~deshoarece Ferastrau ascutzit pentru facut gauri shi taiat cercuri. 179 (Ic) ~devulpe Ferastrau care taie partzile lemnului ce nu pot fi taiate cu ferastraul incordat. 180 (Reg) Chishitza. 181 (Irg) Teren din apropierea unui izvor. 182 (Irg) Terenul de unde incepe o vale o rapa etc. 183 (Irg) Teren ce se intinde intre un izvor shi un deal. 184 (Ivp; ic) ~da veacului Sfarshitul lumii. 185186 (Fig) Partea (sau persoana) cea mai putzin importanta. 187 (Pfm; la oameni shi cai) Penis. 188 (Ivp; ilav) De cand nemtzii cu ~ De demult. 189 (Ivp; ie) A se tzine de ~da albiei A se chinui sa fie in randul lumii. 190 (Ivp; ie) A pune (sau a scoate) ~ (ori cozi) A batjocori. corectata

COÁDA cozi s. f. 1. Apendice terminal al partzii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de par sau de pene care acopera acest apendice sau care creshte in prelungirea lui. ◊ Expr. A da din coada = (despre oameni; fam.) a se lingushi pe langa cineva; a se bucura. Ashi vari (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nul privesc. Ishi vara (sau shia varat ishi baga shia bagat etc.) dracul coada (in ceva) se spune cand intro situatzie se ivesc neintzelegeri sau complicatzii (neashteptate). A calca (pe cineva) pe coada = a jigni a supara (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furish) a o shterge (lasand lucrurile nerezolvate). Cu coada intre picioare = (despre oameni) umilit rushinat; fara a fi reushit. (Pop.) Ashi face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage matza (sau pe dracul) de coada = a o duce greu din punct de vedere material a face cu greu fatza nevoilor minime de trai. (Getbeget) coada vacii = neaosh; vechi bashtinash; de origine rurala. (Fam.) A prinde prepelitza (sau purceaua) de coada = a se imbata. ♦ Partea dindarat mai ingusta a corpului unor animale (a peshtelui a sharpelui a racului etc.). 2. Par (de pe capul femeilor) crescut lung shi apoi impletit; cositza. 3. Parte a unei plante care leaga fructul frunza sau floarea de tulpina sau de creanga. V. peduncul. 4. Partea dinapoi (prelungita sau care se tarashte pe jos) a unor obiecte de imbracaminte (mai ales a celor purtate de femei); trena. ◊ Expr. A se tzine de coada cuiva sau a se tzine (sau a umbla) coada dupa cineva = a fi nedespartzit de cineva a se tzine cu insistentza shi pretutindeni de cineva. ♦ Prelungire luminoasa a cometelor. ♦ Fashie foarte ingusta din carpe (innodate) sau din hartie care se atarna de partea de jos a unui zmeu spre ai mentzine echilibrul in aer. 5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mana; maner. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba a incepe (ceva). Ashi vedea de coada maturii (sau tigaii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodareshti. Coada de topor = persoana care serveshte drept unealta in mana dushmanului. 6. Partea terminala a unui lucru sau p. gener. a unui fenomen a unei perioade de timp etc.; bucata de la capatul unui lucru; sfarshit extremitate. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = pe cel din urma loc sau printre ultimii (intro intrecere la shcoala etc.). De la coada = de la sfarshit spre inceput. ◊ Expr. A nu avea nici cap nici coada = a nu avea nici un plan nici o ordine; a fi fara intzeles confuz. ♦ Coada ochiului = marginea unghiul extern al ochiului. ♦ Partea unde se ingusteaza un lac un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintrun rau in heleshteu. 7. SHir (lung) de oameni care ishi ashteapta randul la ceva undeva. ◊ Expr. A face coada = a sta intrun shir (lung) de oameni ashteptand sai vina randul la ceva undeva. 8. Compuse: coadacalului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin doua tipuri de tulpini: una fertila shi alta sterila; barbaursului (Equisetum); b) planta erbacee acvatica cu frunze liniare shi cu flori mici verzui (Hippuris vulgaris); coadacocoshului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe intrebuintzate in medicina populara (Polygonatum); coadamielului = a) planta erbacee cu frunze lucitoare shi cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant cu flori de culoare albastrudeschis cu vinishoare mai intunecate (Veronica prostrata); coadamatzei = planta erbacee cu flori mici roz (Leonurus marrubiastrum); coadamatzeidebalta = nume dat mai multor specii de mushchi de culoare albagalbuie care cresc prin locurile umede shi contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coadaracului = planta erbacee cu flori mari de culoare galbena (Potentilla anserina); coadashoricelului = planta erbacee medicinala cu frunze penate paroase cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coadavacii = a) planta erbacee tzepoasa inalta cu frunze lanceolate shi cu flori albe dispuse in spice (Echium altissimum); b) planta erbacee cu flori violete sau roshietice (Salvia silvestris); coadavulpii = planta erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioara cu flori verzi dispuse in forma de spic folosita k furaj (Alopecurus pratensis); coadazmeului = planta veninoasa cu tulpina taratoare shi cu fructele in forma unor bobitze roshii care creshte prin mlashtini (Calla palustris); coadarandunicii = numele a doi fluturi mari frumos coloratzi care au cate o prelungire in partea posterioara a aripilor (Papilio machaon shi podalirius). [Pl. shi: (2) coade] Lat. coda (= cauda).

COÁDA cozi (2 4 shi) coade s. f. 1. Apendice terminal al partzii posterioare a corpului animalelor avind scheletul formar din prelungirea coloanei vertebrale; paru! care acopera acest apendice. Castor i sarea cu labele pe piept clatinindushi bucuros coada stufoasa. C. PETRESCU S.172. Coada lui Chirica se umfla dintro data k un maturoi. SADOVEANU N. F. 34. Purcelushi cu coada sfredel shi cu betzen loc de laba. Cum mai bine i se shede unui purcelush de treaba. EMINESCU O. I 84. Ciuda mii shi rau imi pare Cam iubita shi nui mare. Am nadejde co mai creshte. Cind o prinde mitza peshte SHi coada la urs o creshte! JARNÍKBIRSEANU D. 431. ◊ Expr. A da din coada = (mai ales despre ciini) a mishca coada incoace shi incolo; fig. (despre oameni) a se lingushi pe linga cineva. Ashi viri (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nul privesc ashi viri (sau baga) nashul unde nui fierbe oala v. nas. Ishi vira (sau shia virit) dracul coada (undeva) se spune cind intro situatzie se ivesc neintzelegeri intrigi motive de discordie. Diavolul vrajbei nu cuteza sashi vire coada intre ei. ISPIRESCU L. 389. A calca (pe cineva) pe coada = a atinge pe cineva undel doare al supara. A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca lasind totul balta a o shterge. A pleca (sau a fugi a ieshi a se duce a se intoarce etc.) cu coada intre picioare (sau intre vin ) = a pleca (sau a fugi a se intoarce etc.) umilit rushinat fara izbinda. Bogatashul ieshi cu coada intre picioare. ISPIRESCU L. 178. A atirna (cuiva ceva) de coada = ai pune in spate o vina o gresheala al acuza de ceva. Nu era asha cascaund flacaul acesta shi pe nedrept i atirnau de coada acest ponos ceilaltzi argatzi din sat. ISPIRESCU L. 230. A trage mitza (sau pe dracul) de coada = a trai greu a nu avea nici strictul necesar a duce o viatza plina de lipsuri shi de privatziuni. Vorbea cu dispretz... tzatza Niculina despre cutare k trage pe dracu de coada. PAS Z. I 85. (Getbeget) coada vacii = neaosh vechi bashtinash. Nu e numai un ciine scurt de coada v. ciine. (Ironic) Umbla ciinii cu covrigi (sau colaci) in coada v. ciine. ◊ Compuse: coadashoricelului = planta erbacee ale carei flori albe sau trandafirii se intrebuintzeaza (sub forma de infuzie) contra tusei (Achillea millefolium). Femeileshi tzineau calea vorbind de leacurile cu cuvintul ori cu buruiana. Socul macul salcimul shi coadashoricelului sint pentru tuse. DELAVRANCEA S. 265; CoadaCalului = planta erbacee caracterizata prin doua tipuri de tulpini (simultane sau succesive) una fertila simpla sau cu ramuri reduse alta sterila prevazuta cu noduri din care pornesc ramuri verzi (Equisetum arvense). ◊ Partea dindarat ingustata a corpului unor animale (a peshtelui a sharpelui etc.). SHi indata [shtiuca] lovind din coada facu pe Aleodor un cosacel. ISPIRESCU L. 45. ♦ Pene lungi crescute pe regiunea terminala a coloanei vertebrale a pasarilor. Ochii ei erau pui de lostun... stateau putzin piezish cu cozile spre timple. SADOVEANU D. P. 30. Ciocanitoarea voi so zbugheasca afara dar veveritza o prinse de coada. GIRLEANU L. 14. Baba se duce in poiata gabuieshte gaina o apuca de coada shi o ia la bataie. CREANGA P. 69. ◊ Expr. (Familiar) A prinde prepelitza de coada = a se imbata. Inca o dushca Bujorash draga... SHi cele multe inainte... (in parte) Incepe a prinde prepelitza de coada. ALECSANDRI T. 239. 2. Parul sau o parte din parul capului omenesc (azi numai al femeilor) crescut lung shi apoi impletit; cositza. Era un om mare shi plin cu ochii mititei foarte patrunzatori. Parul carunt i era strins pieptanat shi impletit in coada la ceafa. SADOVEANU B. 38. Parul ei de aur era impletit in cozi lasate pe spate. EMINESCU N. 8. Flacai groshi in ceafa Voinici far’ de leafa Cu chivere nalte Cu cozile late Lasate pe spate. ALECSANDRI P. P. 63. ◊ Expr. (Despre femei) A impleti coada alba = a imbatrini nemaritata. Eshti k floarea cea de nalba Dar impletishi coada alba. ALECSANDRI P. P. 340. (In trecut cind femeile erau desconsiderate) Coada lunga minte scurta se spunea pentru a lua in deridere inferioritatea intelectuala atribuita in mod tendentzios femeilor. Apoi mai este inca shi o vorba romineasca: Coada lunga minte scurta! zicatoare nesocotita a poporului care adesea o da de minciuna shi femeia cu lungi plete shi vulpea cea lungcodata. ODOBESCU S. III 44. De cind nemtzii cu coada (aluzie la timpul cind se purta peruca cu coada) = de demult din moshistramoshi. 3. Partea care leaga fructul frunza sau floarea de lujer sau de creanga; peduncul. Ceai de cozi de cireshe. 4. Partea dinapoi care se tirashte pe jos a veshmintelor lungi mai ales a celor purtate de femei; trena. V. poale pulpana. Nu indrazneau sa le invite [la dans] teminduse sa nu calce pe coadele rochiei lor. NEGRUZZI S. I 105. ♦ Prelungire in partea dindarat a unor piese de imbracaminte. Frac cu coada. ♦ Prelungirea luminoasa in forma de trena a cometelor. ♦ Fishia de cirpe (innodate) sau de hirtie care atirna de partea de jos a unui zmeu spre al face sa se inaltze shi sa se mentzina in aer. Nu mai vorbeshte decit de zbirniitori cumpana coada zmeie. C. PETRESCU I. II 57. ◊ Expr. A se tzine de coada cuiva sau a se tzine (sau a umbla) coada dupa cuiva = a fi nedespartzit de cineva a nu se departa de el a se tzine scai de cineva. Ce te tzii coada dupa mine? 5. Partea unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mina; miner. V. toarta cotor. Ia buzduganul de coada shi cind il zvirle... nu se mai vede. CREANGA P. 56. Trebuie sa shtitzi insa shi pot sa dau dovada K pe vremea aceea toporul navea coada. ALEXANDRESCU P. 131. Eu pui coada la maciuca SHi mie gindul tot la duca. TEODORESCU P. P. 290. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba a incepe ceva. Neom intoarce iar la Magura k sa luam de coada toate citeam lasat. SADOVEANU B. 290. (In trecut cind femeile erau desconsiderate) A vedea de coada maturii (sau tigaii) = ashi vedea de treburile gospodareshti. SHezi acasa... de vezi de coada maturii shi de zarzavaturile de la bucatarie. ISPIRESCU L. 14. Coada de topor = persoana care serveshte de unealta in mina dushmanului ducind o activitate daunatoare colectivitatzii in care sa strecurat; tradator. Soldatzii au izgonit cozile de topor shi au pus in locule oameni in care aveau incredere. PAS Z. III 261. 6. Partea de jos sau de dinapoi cu care se termina ceva; bucata de la sfirshitul unui lucru. V. sfirshit capat extremitate. SHcolarul o spune catzelului [poezia] cu glas sarbatoresc... pina cind ajungea la coada poeziei. GALACTION O. I 306. Am gasit din norocire un vagon de clasa a doua la coada trenului. CARAGIALE M. 141. Colbul ridicat din cartetzi lo sufla din ochelari SHi teo stringen doua shiruri ashezindute la coada In vro nota prizarita sub o pagina neroada. EMINESCU O. I 134. E ushor a scrie versuri Cind nimic nu ai a spune Inshirind cuvinte geale Ce din coada au sa sune. EMINESCU O. I 226. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = la locul cel din urma cel mai dispretzuit. De la coada = de la sfirshit spre inceput. ◊ Expr. (Despre un activist de partid sau despre o organizatzie de partid sau de masa) A se tiri (sau a fi) in coada maselor (sau masei) = a cobori la nivelul paturilor inapoiate ale masei transforminduse intrun apendice al mishcarii muncitoreshti spontane shi negind rolul de conducere al partidului. V. codism. Lipsa de considerare pentru chestiuni marunte duce ushor la izolarea partidului de preocuparile zilnice ale masei shi de framintarile ei il face sau sa se tirasca in coada masei sau sa se departeze de ea luindo inainte. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 35. A nu avea nici cap nici coada = a nu avea nici o noima nici un intzeles nici un plan; a fi contra ratziunii contra bunului simtz contra ordinii fireshti a lucrurilor. Coada trasurii = partea dinapoi a trasurii in forma de treapta sau de capra. ♦ Coada ochiului = marginea (mai ales) unghiul extern al ochiului. Pe timple linga coada ochiului avea incretzituri marunte shi multe. DUMITRIU V. L. 7. Cu surisul in coada ochilor o porneam spre shosea in ceata deasa de cinci. DELAVRANCEA T. 7. ◊ Expr. A trage (sau a se uita a privi a urmari a cauta a zari) cu coada ochiului = a arunca o privire intro parte piezish pe furish pentru a observa ceva fara a fi vazut sau pentru a face semn cuiva (sa vina k eshti intzeles etc.). Batrinul a clipit shi a catat cu coada ochilor sa vada daca nul pindeshte careva. POPA V. 171. Din cind in cind cu coada ochiului se uita la Nadina care suridea. REBREANU R. I 51. Tragea cu coada ochiului spre a vedea daca o baga in seama cei de primprejur. ISPIRESCU U. 21. Din vreme in vreme fetele trageau cu coada ochiului shi aruncau flori sau noduri de peteala in partea flacailor. GHICA S. A. 59. ◊ (Rar) A face cu (sau din) coada ochiului =a face cu ochiul. V. ochi. Una intralta [fetele] se leganau facindushi din coada ochiului. DELAVRANCEA S. 45. ♦ (Urmat de determinari aratind obiectul) Partea unde se ingusteaza un lac sau un iaz; locul unde se scurge apa dintrun riu sau pirau in eleshteu. Apa ce trebuia la gradinile lor o pompau din coada lacului. SADOVEANU M. C. 110. Casa pascarului era in izbelishtea vintului la o coada de iaz inghetzat. SADOVEANU P. S. 36. ♦ (Rar) Poalele unui munte unui deal sau unei stinci. Era o scobitura facuta de la fire in coada unei stinci. STANOIU C. I. 154. ♦ Fig. Persoana care din cauza lipsei de sirguintza sau de pricepere ocupa ultimul loc intro colectivitate. Dar in razboaie la Vidin la Fagarash Cind era mai crunta lupta fostam coada sau fruntash? DAVILA V. V. 27. 7. SHir lung de oameni care ashteapta inaintea unui ghisheu intrun magazin etc. sa le vina rindul. (Mai ales in expr.) A face coada = a ashtepta sai vina rindul in fatza unui ghisheu intrun magazin etc. Domnishoara din dosul ghisheului parea k ignora cu desavirshire existentza celor zece oameni rezematzi de gratii facind coada. C. PETRESCU I. II 147.

COÁDA cozi f. 1) (la animale) Parte terminala a coloanei vertebrale. ◊ A da din ~ a se lingushi pe langa cineva. Ashi vari (sau ashi baga) ~a a) a se amesteca in treburile altora; b) a se strecura peste tot. A calca pe cineva pe ~ a trezi mania cuiva; a supara. A pune ~a pe spinare a fugi de raspundere; a pleca lasand toate in voia soartei. A pleca (sau a fugi sau a se duce) cu ~a intre picioare (sau intre vine) a pleca rushinat fara a obtzine nimic. A scapa scurt de ~ a ieshi dintro incurcatura cu urmari neplacute. Ai atarna cuiva ceva de ~ ai atribui cuiva o vina; al acuza (pe nedrept) de ceva. A trage matza de ~ a o duce greu; a trai in saracie. Minciuna cu ~ minciuna mare. A umbla (sau a se tzine) ~ dupa cineva a fi nedespartzit de cineva. 2) (la pasari) Smoc de pene de pe prelungirea coloanei vertebrale. ◊ A cauta ~a prepelitzei a cauta ceea ce nu exista. 3) (la peshti sherpi etc.) Partea posterioara a corpului. 4) Par lung shi des impletit; cositza. ◊ A impleti ~ (sau cositza) alba a ramane fata batrana nemaritata. 5) (la flori fructe sau frunze) Formatzie vegetala prin care floarea sau fructul se leaga de ramura; peduncul. ~ de cireasha. ◊ Cozi de ceapa varfurile tulpinii de ceapa verde. ~ashoricelului planta erbacee cu flori albe sau trandafirii intrebuintzate in medicina. 6) Partea alungita de la spatele unei rochii (care se tarashte); trena. 7) Parte a unui obiect de care se apuca cu mana. ~a sapei. ◊ ~ de topor om care serveshte drept unealta in mana dushmanului; tradator. 8) rar Partea cu care se termina ceva; bucata de la sfarshitul unui lucru; margine; capat; extremitate. ◊ ~a ochiului unghiul extern al ochiului. La (sau in) ~ pe ultimul loc. De la ~ de la sfarshit spre inceput. 9) SHir (lung) de oameni care ishi ashteapta randul la ceva sau undeva. 10) astr.: Stea cu ~ cometa. ~ de cometa prelungire luminoasa a cometei. /<lat. coda

coada f. 1. apendice ce termina pe dinapoi corpul unui mare numar de animale: a da din coada a se gudura a lingushi (vorbind de caine): cu coada intre picioare descurajat (metafore luate dela caini); 2. Bot. peduncul; 3. prin analogie tot ce are forma de coada: stea cu coada; 4. maner manusha toarta; 5. partea parului innodata pe dinapoi cu panglici: de cand cu Nemtzii cu coada (zicatoare ramasa dela ocuparea Olteniei de catre Austriaci); 6. partea unei haine sau rochii ce se tarashte; 7. margine: shezu la coada mesei; 8. fig. coada veacului ultimii ani ai secolului; coada oshtii ariergarda; 9. extremitatea shi mai ales unghiul extern al ochiului: i face cu coada ochiului; 10. Bot. nume de plante: coada boului (vacei) lumanarica; coada calului (manzului) planta a carei tulpina uscata shi pulverizata se intrebuintzeaza la lustruitul lemnelor shi metalelor (Equisetum arvense); coada cocoshului Tr. v. cocosh; coada lupului (mielului) planta cu frunze lucitoare shi florile inchis violete (Verbascum); coada racului scrintitoare; coada shoricelului planta cu frunze ramificate; infuziunea facuta cu inflorescentza ei o intrebuintzeaza poporul in contra tusei (Achillea millefolium); coada vacii v. codina; coada vulpii varietate de struguri. [Lat. CODA].

coáda f. pl. e shi cozĭ (lat. cauda shi côda it. coda pv. coza fr. queue cat. coa sp. cola). Prelungirea spinariĭ (a coloaneĭ vertebrale) la multe cŭadrupede. La pasarĭ penele cele marĭ din apoĭa corpuluĭ. La peshtĭ reptile shi insecte extremitatea din apoĭ opusa capuluĭ. La plante ceĭa ce sustzine frunzele florile shi fructele pe ramurĭ. Paru capuluĭ impletit cum poarta femeile Chinejiĭ preutziĭ ortodocshi de moda veche sh. a. Miner: coada toporuluĭ a lopetziĭ. Partea din urma a unuĭ lucru: coada ochĭuluĭ (spre timpla) coada armateĭ (ariergarda) coada coloaneĭ coada carutzeĭ coada rochiiĭ. SHir de persoane care ashteapta sa intre undeva pe rind in ordinea sosiriĭ. Stea cu coada cometa. Coada de topor (fig.) tradator (fiindca coada care e de lemn ajuta sa se taĭe lemnu). A face (subintz. semn) cu coada ochĭuluĭ a face semn din ochĭ fara sa observe altziĭ. A se pune la coada saŭ in coada a lua loc la urma. A lega cuĭva tinicheaŭa de coada al face sa fuga (k cinele cind i se leaga tinicheaŭa de coada cum obishnuĭesc uniĭ oamenĭ bárbarĭ). A trage mitza de coada (pe rogojina) saŭ (barb. fr.) al trage pe dracu de coada (Iron.) a’ndura mare saracie. Cu coada’ntre picĭoare umilit rushinat (k cinele batut). A’ncepe de la coada a’ncepe pe dos jidaneshte (k alfabetu lor). Atzĭ viri coada’n ceva a te amesteca k sa stricĭ k sa’ncurcĭ (cum crede poporu k face dracu). A scapa scurt de coada saŭ cu coada retezata a scapa cu perderĭ. A calca pe cineva pe coada al provoca: sharpele pina nul calcĭ pe coada nu se’ntoarce sa te mushte (Prov.). A pune coada pe spinare a o rupe de fuga k boiĭ speriatzĭ. Daca munceshtĭ nutzĭ cade coada nu perzi boĭeria nu te injoseshtĭ muncind. A lua litra (saŭ shi purcica) de coada a te face betziv (Fam.). A impleti coada alba a raminea nemaritata (impletindutzĭ paru care tzi s’a albit ashteptind maritishu). A pune coada cuĭva a scorni o mincĭuna despre el. A pune coada unuĭ lucru al amplifica cu mincĭunĭ. Mincĭuna cu coada mincĭuna gogonata (mare). Numele multor plante: coada bouluĭ saŭ a vaciĭ luminarica corovatica; coada caluluĭ saŭ a minzuluĭ o planta acŭatica (hippúris vulgaris) shi alta echisetacee numita shi barba Sasuluĭ (equisetum [arvense shi silvaticum]); fasole coada caluluĭ V. obedez; coada cocoshuluĭ o planta liliacee (polygonatum officinale); coada lupuluĭ saŭ a meluluĭ luminarica; coada raculuĭ scrintitoare; coada pricolicilor barba popiĭ o buruĭana rozacee care creshte pin padurile umbroase (spiraea aruncus orĭ aruncus silvester); coada shoriceluluĭ achilee; coada vaciĭ 1) luminarica 2) o planta boraginee (échium altissimum) shi 3) alta labiata (salvia silvestris); coada vulpiĭ codina o planta graminee foarte buna p. nutretz (alopecurus pratensis) shi o varietate de poama de strugurĭ; coada zmeuluĭ un fel de cactus cu florĭ roshiĭ shi cu tulpina tiritoare; cincĭ coade (Trans.) caldarusha.

coáda s. f. g.d. art. cózii; pl. cozi

coáda s. f. g.d. art. cózii; pl. cozi

coada pl. cozi

coada de.

COÁDA s. v. coarda matca matitza masea pipirig scandura.

COÁDA s. 1. cositza (reg.) gatza. (O fata care poarta cozi.) 2. maner (inv. shi reg.) manunchi (Transilv.) darjala (Transilv. shi Ban.) manei (prin Ban. shi sudul Transilv.) manel. (~ de secera de sapa.) 3. v. toarta. 4. cotor. (~ maturii.) 5. (reg.) coporaie toporishca toporaie toporashte (Mold. shi Bucov.) cosie. (~ coasei.) 6. v. batz. 7. v. peduncul. 8. v. pulpana. 9. v. trena. 10. (fam.) codarla. (Te rog sa te ashezi la ~!) 11. v. sfarshit. 12. (BOT.) coadacalului (Equisetum arvense) = barbaursului (reg.) bradishor codaie slabanog barbasasului coadaiepei coadamanzului iarbadecositor parulporcului (Transilv. shi Maram.) perie; coadacocoshului (Polygonatum) = (reg.) cercelush clopotzei (pl.) cocosh coadamielului coadavacii iarbadedureri pecetealuiSolomon; coadamatzei (Leonurus marrubiastrum) = (reg.) talpalupului; coadaracului (Potentilla anserina) = (pop.) scrantitoare (reg.) prescura sclintitza scrintee iarbagashtelor; coadashoricelului (Achillea millefolium) = (inv. shi reg.) prasnel (reg.) coadahartzului (Ban.) alunele (pl.) sorocina; coadavacii = a) (Salvia silvestris) jale (reg.) braileanca (art.) corovatic jalesh naduf salvie de padure; b) (Verbascum phlomoides) (reg.) ranzishoara; coadavulpii (Alopecurus pratensis) = (reg.) codina. 13. (ENTOM.) coadarandunicii (Papilio machaon shi podalirius) v. papilionida.

coada s. v. COARDA. MATCA. MATITZA. MASEA. PIPIRIG. SCINDURA.

COADA s. 1. cositza (reg.) gitza. (0 fata care poarta cozi.) 2. miner (inv shi reg.) manunchi (Transilv.) dirjala (Transilv. shi Ban.) minei (prin Ban. shi sudul Transilv.) minel. (~ de secera de sapa.) 3. miner toarta. (~ a unui obiect.) 4. cotor. (~ maturii.) 5. (reg.) coporiie toporishca toporiie toporishte (Mold. shi Bucov.) cosie. (~ coasei.) 6. batz nuia prajina varga (reg.) beldie palitza prashtina ruda sticiu. (~ la unditza.) 7. (BOT.) coditza peduncul. (~ a unui fruct.) 8. pulpana (~ fracului.) 9. trena (inv.) shlep (Rochie cu ~.) 10. (fam.) codirla. (Te rog sa te ashezi la ~. ) 11. fine sfirshit. (Poanta e plasata la ~.) 12. (BOT.) coadacalului (Equisetum arvense) = barbaursului (reg.) bradishor codiie slabanog barbasasului coadaiepei coadaminzului iarbadecositor parul porcului (Transilv. si Maram.) perie; coada cocoshului (Polygonatum) = (reg.) cercelush clopotzei (pl.) cocosh coadamielului coadavacii iarbadedureri pecetealuiSolomon; coada mitzei (Leonurus marrubiastrum) = (reg.) talpalupului coadaracului (Potentilla anserina) = (pop.) scrintitoare (reg.) prescura sclintitza scrintee iarbagishtelor; coada shoricelului (Achillea millefolium) = (inv. si reg.) prisnel (reg.) coadahirtzului (Ban.) alunele (pl.) sorocina; coadavacii = a) (Salvia silvestris) jale (reg.) braileanca (art.) corovatic jalesh naduf salvie de padure; b) (Verbascum phlomoides) (reg.) rinzishoara; coadavulpii (Alopecurus pratensis) = (reg.) codina.

coáda (ózi) s. f. 1. Apendice final al partzii posterioare a corpului animalelor. 2. Par impletit cositza. 3. Peduncul coditza petziol. 4. Partea de dinapoi a unor obiecte de imbracaminte trena. 5. Capat sfirshit extremitate. 6. Margine parte de dinapoi. 7. Rest ramashitza. 8. SHir de persoane care ashteapta rind. Mr. megl. coada istr. code. Lat. pop. cōda in loc de cauda (Pushcariu 384; CandreaDens. 374; REW 1774; DAR); cf. it. coda prov. cat. v. sp. coa v. fr. coe (fr. queue) sp. port. cola. Pentru expresia coada ochiului cf. it. la coda dell’occhio. Der. codat adj. (cu coada lunga; prelung); coadesh adj. (cu coada lunga); codos adj. (cu coada lunga); codash adj. (care ramine la urma; sarman mizer); codaci adj. (cu coada lunga; codash lash); codan adj. (cu coada lunga); codana s. f. (fata tinara fecioara) cf. godana; codau s. m. (nume de ciine); codea s. m. (porecla data diavolului); codatz s. m. (vierme); codirishte (var. codorishte codorishte codorishca codorie codolie etc.) s. f. (miner mai ales la bici shi la secure) a carui terminatzie pare a se datora unei contaminari cu toporishte sau toporishca „secure”; codirla (var. codirla) s. f. (partea de dinapoi a unei mashini a unui rind); codirlash adj. (cel de pe urma ticalos josnic); codi vb. ( a tunde lina primavara in jurul cozii oilor; a shovai a pregeta a ezita; a se sustrage; a fi indecis); codeala s. f. (indoiala ezitare); codelnic adj. (shovaielnic care o ia pe departe); codina s. f. (lina de calitate proasta care provine din partea de dinapoi a oii; griu de proasta calitate pleava); coditura s. f. (lina cazuta shi culeasa de pe jos; shovaire lipsa de hotarire); coditor adj. (oscilant). Din rom. provine rut. kodaš „cel de urma; sarac” (Candrea Elemente 407); cf. sb. kuda „coada” probabil din it. Codalat adj. (cu coada lunga) a fost considerat drept comp. cu adj. lat. (cf. Spitzer Cacor. V 332 shi REW 4934N) sau k der. de la un lat. *codella dim. de la coda (Draganu Dacor. IV 739; DAR). Mai curind este der. rom. de la coada unde suf. at pare sa fi fost alterat prin adaugarea unui l expresiv k in bucalat shi in creatziile spontane in li cf. morfoli. Comp. codalb (var. cudalb) adj. (cu coada alba; blond) comp. cu alb a carui comp. ar putea fi romanica (cf. sard. kodalbola Philippide Principii 98; CandreaDens. 376); codalbi vb. (ashi pierde culoarea a se ingalbeni; a ieshi prost ashi pierde capul a se apuca cu miinile de cap) la care sa plecat de la ideea cozii ochiului care devine alb; codalbitza s. f. (specie de shoim Lanius collurio); codalbiu adj. (blond); codrosh adj. (pasare pieptanush Ruticilla phoenicula) comp. cu rosh. Cf. codobatura.

COADA partea terminala a aeronavei cu rol important in schimbarea directziei aici fiind amplasate deriva shi profundorul (v.).

DESINIT IN PISCEM (lat.) termina in (coada de) peshte Horatziu „Ars poetica” 4: „Desinit in piscem mulier formosa superne” („Termina o femeie frumoasa in coada de peshte”). Horatziu compara opera de arta lipsita de coerentza stilistica sau de idei cu o astfel de reprezentare plastica.

IN CAUDA VENENUM (lat.) veninul (se afla) in coada Referire la o scrisoare sau la un discurs in care autorul shia concentrat virulentza la sfarshit asemenea scorpionului careshi poarta veninul in coada.

A fi (sau a ajunge) la aman Aman e un cuvint turcesc o exclamatzie care echivaleaza cu: „Indurare! Iertare!” folosita de turci indeosebi cind erau silitzi sa se predea intro batalie sau cind implorau gratzia de a li se crutza viatza. Din vremea acelor lupte a ramas in limba noastra expresia „a ajunge la aman” sau „a fi la aman” spre a desemna o situatzie in care te afli la mare strimtoare la mare nevoie. Exemple: „Hodja fara mila la strigat de aman / Rostea cu glas fanatic versete din coran” (Alecsandri). „Filosof deash fi simtzireami ar fi veshnic la aman” (Eminescu). IST.

coada cozi s. f. 1. agent de filaj; urmaritor. 2. pedeapsa restanta care in cazul recidivishtilor se adauga la condamnarea cea noua.

a da din coada expr. 1. a lingushi. 2. (d. femei) a face mishcari shi gesturi provocatoare pentru a capta atentzia barbatzilor.

a fi / a veni de la coada vacii expr. a fi / a veni de la tzara.

a lua ciocarlanul de coada expr. (pop.) a se imbata

a lua purceaua de coada expr. a se imbata.

a o calca pe coada expr. a se grabi a accelera.

a o lua sub coada expr. (obs. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat.

a o trage sub coada (cuiva) expr. (vulg. d. barbatzi) a avea un contact sexual (cu cineva).

a pica de la coada vacii expr. (d. orasheni) a proveni din mediul rural.

a prinde prepelitza / purceaua de coada expr. a se imbata.

a pune coada (cuiva) expr. a urmari (pe cineva) a se tzine scai (de cineva).

a pune sare pe coada (cuiva) expr. a nu mai putea prinde (pe cineva) a nu mai putea gasi (pe cineva).

a se termina in coada de peshte expr. (d. o actziune o naratziune etc.) a avea un sfarshit neconvingator / neclar; a se termina sub ashteptarile care le justifica inceputul.

a sta shin cap shin coada expr. (adol.) a incerca (sa faca) imposibilul.

a trage nadejde k ursul de coada expr. a nadajdui lucruri imposibil de realizat.

ai face cuiva matzele coada de zmeu expr. (intl.) a face pe cineva sa piarda intrun fel sau altul.

capcoada expr. de la inceput pana la sfarshit.

coada de maimutza expr. (glum.) simbolul utilizat in codificarea adreselor de email.^[1]

cometa cu coada expr. (er.) penis.

cu coada barzoi expr. (pop.) fudul ingamfat.

cu coada intre picioare expr. spashit pocait.

cu coada ochiului expr. pe furish discret.

de la coada vacii expr. (peior.) 1. de la tzara din mediul rural. 2. de conditzie sociala modesta.

de sta matzan coada expr. v. de spaima.

fara cap shi fara coada expr. dezlanat fara noima.

noua cu coadan sus expr. (shc.) nota shase.

parán coada expr. (la barbut) zaruri cashtigatoare.

panan coada expr. la urma urmei in final

Pulica Franaru’ (de la coada trenului) expr. 1. v. pulica (1). 2. persoana situata pe treapta cea mai de jos a ierarhiei dintrun grup / dintro comunitate individ neinsemnat.