COÁDA cozi (2 4 shi) coade s. f. 1. Apendice terminal al partzii posterioare a corpului animalelor avind scheletul formar din prelungirea coloanei vertebrale; paru! care acopera acest apendice. Castor i sarea cu labele pe piept clatinindushi bucuros coada stufoasa. C. PETRESCU S.172. Coada lui Chirica se umfla dintro data k un maturoi. SADOVEANU N. F. 34. Purcelushi cu coada sfredel shi cu betzen loc de laba. Cum mai bine i se shede unui purcelush de treaba. EMINESCU O. I 84. Ciuda mii shi rau imi pare Cam iubita shi nui mare. Am nadejde co mai creshte. Cind o prinde mitza peshte SHi coada la urs o creshte! JARNÍKBIRSEANU D. 431. ◊ Expr. A da din coada = (mai ales despre ciini) a mishca coada incoace shi incolo; fig. (despre oameni) a se lingushi pe linga cineva. Ashi viri (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nul privesc ashi viri (sau baga) nashul unde nui fierbe oala v. nas. Ishi vira (sau shia virit) dracul coada (undeva) se spune cind intro situatzie se ivesc neintzelegeri intrigi motive de discordie. Diavolul vrajbei nu cuteza sashi vire coada intre ei. ISPIRESCU L. 389. A calca (pe cineva) pe coada = a atinge pe cineva undel doare al supara. A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca lasind totul balta a o shterge. A pleca (sau a fugi a ieshi a se duce a se intoarce etc.) cu coada intre picioare (sau intre vin ) = a pleca (sau a fugi a se intoarce etc.) umilit rushinat fara izbinda. Bogatashul ieshi cu coada intre picioare. ISPIRESCU L. 178. A atirna (cuiva ceva) de coada = ai pune in spate o vina o gresheala al acuza de ceva. Nu era asha cascaund flacaul acesta shi pe nedrept i atirnau de coada acest ponos ceilaltzi argatzi din sat. ISPIRESCU L. 230. A trage mitza (sau pe dracul) de coada = a trai greu a nu avea nici strictul necesar a duce o viatza plina de lipsuri shi de privatziuni. Vorbea cu dispretz... tzatza Niculina despre cutare k trage pe dracu de coada. PAS Z. I 85. (Getbeget) coada vacii = neaosh vechi bashtinash. Nu e numai un ciine scurt de coada v. ciine. (Ironic) Umbla ciinii cu covrigi (sau colaci) in coada v. ciine. ◊ Compuse: coadashoricelului = planta erbacee ale carei flori albe sau trandafirii se intrebuintzeaza (sub forma de infuzie) contra tusei (Achillea millefolium). Femeileshi tzineau calea vorbind de leacurile cu cuvintul ori cu buruiana. Socul macul salcimul shi coadashoricelului sint pentru tuse. DELAVRANCEA S. 265; CoadaCalului = planta erbacee caracterizata prin doua tipuri de tulpini (simultane sau succesive) una fertila simpla sau cu ramuri reduse alta sterila prevazuta cu noduri din care pornesc ramuri verzi (Equisetum arvense). ◊ Partea dindarat ingustata a corpului unor animale (a peshtelui a sharpelui etc.). SHi indata [shtiuca] lovind din coada facu pe Aleodor un cosacel. ISPIRESCU L. 45. ♦ Pene lungi crescute pe regiunea terminala a coloanei vertebrale a pasarilor. Ochii ei erau pui de lostun... stateau putzin piezish cu cozile spre timple. SADOVEANU D. P. 30. Ciocanitoarea voi so zbugheasca afara dar veveritza o prinse de coada. GIRLEANU L. 14. Baba se duce in poiata gabuieshte gaina o apuca de coada shi o ia la bataie. CREANGA P. 69. ◊ Expr. (Familiar) A prinde prepelitza de coada = a se imbata. Inca o dushca Bujorash draga... SHi cele multe inainte... (in parte) Incepe a prinde prepelitza de coada. ALECSANDRI T. 239. 2. Parul sau o parte din parul capului omenesc (azi numai al femeilor) crescut lung shi apoi impletit; cositza. Era un om mare shi plin cu ochii mititei foarte patrunzatori. Parul carunt i era strins pieptanat shi impletit in coada la ceafa. SADOVEANU B. 38. Parul ei de aur era impletit in cozi lasate pe spate. EMINESCU N. 8. Flacai groshi in ceafa Voinici far’ de leafa Cu chivere nalte Cu cozile late Lasate pe spate. ALECSANDRI P. P. 63. ◊ Expr. (Despre femei) A impleti coada alba = a imbatrini nemaritata. Eshti k floarea cea de nalba Dar impletishi coada alba. ALECSANDRI P. P. 340. (In trecut cind femeile erau desconsiderate) Coada lunga minte scurta se spunea pentru a lua in deridere inferioritatea intelectuala atribuita in mod tendentzios femeilor. Apoi mai este inca shi o vorba romineasca: Coada lunga minte scurta! zicatoare nesocotita a poporului care adesea o da de minciuna shi femeia cu lungi plete shi vulpea cea lungcodata. ODOBESCU S. III 44. De cind nemtzii cu coada (aluzie la timpul cind se purta peruca cu coada) = de demult din moshistramoshi. 3. Partea care leaga fructul frunza sau floarea de lujer sau de creanga; peduncul. Ceai de cozi de cireshe. 4. Partea dinapoi care se tirashte pe jos a veshmintelor lungi mai ales a celor purtate de femei; trena. V. poale pulpana. Nu indrazneau sa le invite [la dans] teminduse sa nu calce pe coadele rochiei lor. NEGRUZZI S. I 105. ♦ Prelungire in partea dindarat a unor piese de imbracaminte. Frac cu coada. ♦ Prelungirea luminoasa in forma de trena a cometelor. ♦ Fishia de cirpe (innodate) sau de hirtie care atirna de partea de jos a unui zmeu spre al face sa se inaltze shi sa se mentzina in aer. Nu mai vorbeshte decit de zbirniitori cumpana coada zmeie. C. PETRESCU I. II 57. ◊ Expr. A se tzine de coada cuiva sau a se tzine (sau a umbla) coada dupa cuiva = a fi nedespartzit de cineva a nu se departa de el a se tzine scai de cineva. Ce te tzii coada dupa mine? 5. Partea unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mina; miner. V. toarta cotor. Ia buzduganul de coada shi cind il zvirle... nu se mai vede. CREANGA P. 56. Trebuie sa shtitzi insa shi pot sa dau dovada K pe vremea aceea toporul navea coada. ALEXANDRESCU P. 131. Eu pui coada la maciuca SHi mie gindul tot la duca. TEODORESCU P. P. 290. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba a incepe ceva. Neom intoarce iar la Magura k sa luam de coada toate citeam lasat. SADOVEANU B. 290. (In trecut cind femeile erau desconsiderate) A vedea de coada maturii (sau tigaii) = ashi vedea de treburile gospodareshti. SHezi acasa... de vezi de coada maturii shi de zarzavaturile de la bucatarie. ISPIRESCU L. 14. Coada de topor = persoana care serveshte de unealta in mina dushmanului ducind o activitate daunatoare colectivitatzii in care sa strecurat; tradator. Soldatzii au izgonit cozile de topor shi au pus in locule oameni in care aveau incredere. PAS Z. III 261. 6. Partea de jos sau de dinapoi cu care se termina ceva; bucata de la sfirshitul unui lucru. V. sfirshit capat extremitate. SHcolarul o spune catzelului [poezia] cu glas sarbatoresc... pina cind ajungea la coada poeziei. GALACTION O. I 306. Am gasit din norocire un vagon de clasa a doua la coada trenului. CARAGIALE M. 141. Colbul ridicat din cartetzi lo sufla din ochelari SHi teo stringen doua shiruri ashezindute la coada In vro nota prizarita sub o pagina neroada. EMINESCU O. I 134. E ushor a scrie versuri Cind nimic nu ai a spune Inshirind cuvinte geale Ce din coada au sa sune. EMINESCU O. I 226. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = la locul cel din urma cel mai dispretzuit. De la coada = de la sfirshit spre inceput. ◊ Expr. (Despre un activist de partid sau despre o organizatzie de partid sau de masa) A se tiri (sau a fi) in coada maselor (sau masei) = a cobori la nivelul paturilor inapoiate ale masei transforminduse intrun apendice al mishcarii muncitoreshti spontane shi negind rolul de conducere al partidului. V. codism. Lipsa de considerare pentru chestiuni marunte duce ushor la izolarea partidului de preocuparile zilnice ale masei shi de framintarile ei il face sau sa se tirasca in coada masei sau sa se departeze de ea luindo inainte. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 35. A nu avea nici cap nici coada = a nu avea nici o noima nici un intzeles nici un plan; a fi contra ratziunii contra bunului simtz contra ordinii fireshti a lucrurilor. Coada trasurii = partea dinapoi a trasurii in forma de treapta sau de capra. ♦ Coada ochiului = marginea (mai ales) unghiul extern al ochiului. Pe timple linga coada ochiului avea incretzituri marunte shi multe. DUMITRIU V. L. 7. Cu surisul in coada ochilor o porneam spre shosea in ceata deasa de cinci. DELAVRANCEA T. 7. ◊ Expr. A trage (sau a se uita a privi a urmari a cauta a zari) cu coada ochiului = a arunca o privire intro parte piezish pe furish pentru a observa ceva fara a fi vazut sau pentru a face semn cuiva (sa vina k eshti intzeles etc.). Batrinul a clipit shi a catat cu coada ochilor sa vada daca nul pindeshte careva. POPA V. 171. Din cind in cind cu coada ochiului se uita la Nadina care suridea. REBREANU R. I 51. Tragea cu coada ochiului spre a vedea daca o baga in seama cei de primprejur. ISPIRESCU U. 21. Din vreme in vreme fetele trageau cu coada ochiului shi aruncau flori sau noduri de peteala in partea flacailor. GHICA S. A. 59. ◊ (Rar) A face cu (sau din) coada ochiului =a face cu ochiul. V. ochi. Una intralta [fetele] se leganau facindushi din coada ochiului. DELAVRANCEA S. 45. ♦ (Urmat de determinari aratind obiectul) Partea unde se ingusteaza un lac sau un iaz; locul unde se scurge apa dintrun riu sau pirau in eleshteu. Apa ce trebuia la gradinile lor o pompau din coada lacului. SADOVEANU M. C. 110. Casa pascarului era in izbelishtea vintului la o coada de iaz inghetzat. SADOVEANU P. S. 36. ♦ (Rar) Poalele unui munte unui deal sau unei stinci. Era o scobitura facuta de la fire in coada unei stinci. STANOIU C. I. 154. ♦ Fig. Persoana care din cauza lipsei de sirguintza sau de pricepere ocupa ultimul loc intro colectivitate. Dar in razboaie la Vidin la Fagarash Cind era mai crunta lupta fostam coada sau fruntash? DAVILA V. V. 27. 7. SHir lung de oameni care ashteapta inaintea unui ghisheu intrun magazin etc. sa le vina rindul. (Mai ales in expr.) A face coada = a ashtepta sai vina rindul in fatza unui ghisheu intrun magazin etc. Domnishoara din dosul ghisheului parea k ignora cu desavirshire existentza celor zece oameni rezematzi de gratii facind coada. C. PETRESCU I. II 147.