25 de definitzii pentru sfarshit (s.n.)
din care- explicative (9)
- morfologice (6)
- relatzionale (3)
- specializate (1)
- enciclopedice (6)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SFARSHÍT1 sfarshituri s. n. 1. Faptul de a (se) sfarshi partea care sfarsheshte sau cu care se sfarsheshte ceva; moment final; fine. ◊ Loc. adj. Fara sfarshit = care nu se termina sau pare k nu se va termina niciodata. ◊ Loc. adv. In sfarshit = in cele din urma in fine. La sfarshit = la urma. ◊ Expr. A face (sau a pune) sfarshit = a face sa inceteze a termina. A lua sfarshit = a se termina a se ispravi. 2. Moarte. ◊ Expr. Ashi da sfarshitul (sau obshtescul sfarshit) = a muri. 3. (Inv.) Scop tzinta. [Var.: (reg.) farshít s. n.] V. sfarshi.
sfarshit1 sn [At: (cca. 1550) CUV. D. BATR. II 461/24 / V: (irg) farshit (inv) sva~ / Pl: ~uri / E: sfarshi] 1 (De obicei urmat de determinari in genitiv sau introduse prin pp „de”) Moment punct etc. in care este parcursa ultima etapa (a unei actziuni a unui fenomen etc. in desfashurare) Si: ispravit incheiat incheiere terminare terminat1 (inv) savarshire savarshit1 savarshenie savarshitura sfarshenie (ivr) sfarshintza. 2 (Is) ~ul zilelor (sau vietzii) Moment final al existentzei unui individ Si: moarte. 3 (Ila) Fara (de) ~ Care nu ajunge sau pare k nu va ajunge niciodata la ultimul stadiu in timp Si: veshnic etern. 4 (Ial) Care nu ajunge sau pare k nu va ajunge niciodata la o limita in spatziu Si: nesfarshit nelimitat. 5 (Ial) Care nu ajunge sau pare k nu va ajunge niciodata la un capat numeric Si: nemasurat nenumarat. 67 (Ial) Care (pare k) se prelungeshte la infinit. 8 (Is) SHurub fara ~ Sistem de shuruburi care transforma mishcarea de rotatzie in alta mishcare de rotatzie. 9 (Ilav) Pe ~te Pe punctul de a se termina. 10 (Ilav) In ~ In cele din urma. 11 (Ilav) (Pana) la ~ (Pana) in ultimul stadiu. 12 (Ilv) A lua ~ A se sfarshi (1). 13 (Ie) A face (sau a pune) ~ A face sa inceteze. 14 (Reg) Asfintzit1 (2). 15 Oprire a tuturor functziilor vitale Si: moarte decedare deces disparitzie prapadire raposare repauzare stingere sucombare (liv) exitus (ivp) savarshire (pop) pierdere (reg) topenie (inv) petrecanie petrecere pristavire savarshire savarshit1 (ivr) prapaditura sfarshenie (irn) crapare (arg) mierleala vedesh. 16 (Pop; is) Luna la ~ (sau luna pe ~e ~ul luminii) Ultimul patrar al lunii. 17 (Ilv) Ashi da ~ul A deceda. 18 (Reg; ie) Ai face (cuiva) ~ul A omori pe cineva. 19 (Inv) Scop2 (1). 20 (Ivr) Soarta (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SFARSHÍT1 s. n. 1. Faptul de a (se) sfarshi; partea care sfarsheshte sau cu care se sfarsheshte ceva; moment final; fine. ◊ Loc. adj. Fara sfarshit = care nu se termina sau pare k nu se va termina niciodata. ◊ Loc. adv. In sfarshit = in cele din urma in fine. La sfarshit = la urma. ◊ Expr. A face (sau a pune) sfarshit = a face sa inceteze a termina. A lua sfarshit = a se termina a se ispravi. 2. Moarte. ◊ Expr. Ashi da sfarshitul (sau obshtescul sfarshit) = a muri. 3. (Inv.) Scop tzinta. [Var.: (reg.) farshít s. n.] V. sfarshi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
SFARSHÍT ~uri n. 1) Partea cu care se termina sau se incheie ceva. ~ul drumului. ◊ In ~ in cele din urma. La ~ la urma. A se apropia de ~ a fi aproape pe terminate. Fara ~ a) care nu se termina niciodata; b) mereu; intruna; tot timpul. 2) Element morfologic variabil care se adauga la tema cuvintelor flexibile pentru a exprima forme sau paradigme flexionare; terminatzie; desinentza. 3) Stingere din viatza; moarte. ◊ Ashi da obshtescul ~ a muri. /v. a sfarshi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
sfarshit n. 1. capat punct sau moment final: sfarshitul zilei; 2. moarte: sfarshitul s’apropie; 3. sfarsheala: nishte sfarshituri imi vin PANN. ║ a. 1. terminat: lucru sfarshit; 2. stors: sfarshit de puteri; 3. stins: cu un glas sfarshit.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FARSHÍT s. n. v. sfarshit1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FARSHÍT s. n. v. sfarshit1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
farshit sn vz sfarshit
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SFIRSHÍT1 s. n. 1. Momentul in care se sfirsheshte ceva perioada in care se apropie de capat locul unde se termina ceva; fine incetare incheiere. Soarele batea caldutz in acest sfirshit de toamna luminos shi melancolic dupa doua saptamini de ploaie shi vinturi. C. PETRESCU A. 425. Taina sufletului sau ishi va avea sfirshitul. EMINESCU N. 40. Pe la sfirshitul lui octobre Caragea a putut ieshi din Constantinopol. GHICA S. A. 54. ◊ (In conceptzia biblica) Sfirshitul lumii (sau al pamintului) = prabushirea cosmosului ispravirea vietzii pe pamint; judecata de apoi. V. judecata. Afara eo mishelie shun potop de parca vine sfirshitul lumii. SADOVEANU O. VII 149. ◊ Loc. adj. Fara sfirshit = care nu se termina sau pare k nu se va termina niciodata; fara capat. Gingu cu ochii inchishi asculta curgerea ploii fara sfirshit de afara. C. PETRESCU S. 52. Dta nu shtii... k el mia fagaduit un amor fara sfirshit. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Loc. adv. In sfirshit = in cele din urma in fine. Ai indraznit in sfirshit sa te infatzishezi domnului tau. SADOVEANU Z. C. 100. Ordonantza gaseshte in sfirshit mult cautata patura. CAMIL PETRESCU U. N. 350. In sfirshit sint sloboda sa ma marit shi eu. ALECSANDRI T. I 59. La sfirshit = la urma. La sfirshit se ridica tremurind in picioare. DUMITRIU N. 47. Bine! facu la sfirshit shi ieshi urmata de aproape de Grigore. REBREANU R. I 232. ◊ Expr. Pe sfirshite = pe terminate aproape gata. De batut nau cum sa ne bata k shi ei sint pe sfirshite. CAMIL PETRESCU U. N. 222. Uneori seara iesheau amindoi la plimbare... Toamna era pe sfirshite. VLAHUTZA O. A. III 90. Tirgul era cam departe shi iarmarocul pe sfirshite. CREANGA O. A. 147. A lua sfirshit = a se termina. Dupa patru ore festivitatea a luat sfirshit. STANCU U.R.S.S. 94. A face (sau a pune) sfirshit = a termina a pune capat a face sa inceteze. Sfirshit sa puie dulcii tale suferintzi. VLAHUTZA O. A. 34. Cu o suflare racoreshti suspinumi Cun zimbet faci gindireami sa sembete: Fa un sfirshit durerii... vin la sinumi! EMINESCU O. I 200. 2. Capatul vietzii; moarte. Sfirshitul vaduvei lui Irimiavoda a fost cel mai nenorocit dintre al tuturor doamnelor Moldovei. SADOVEANU O. VII 172. Prin sfirshitul ei tragic se ridicase in ochii mahalalei. BART E. 256. Durerea mi sa inasprit din ce in ce tot mai rau shi acum miashtept sfirshitul din ceas in ceas. MIRONESCU S. A. 85. ◊ Expr. Ashi da sfirshitul sau obshtescul sfirshit = a muri. In odaia aceasta shia dat Pushkin sfirshitul. STANCU U.R.S.S. 145. Sint in clipa de ami da obshtescul sfirshit. ISPIRESCU L. 41. Aici mie sfirshitul = aici am sa mor. Scoatema deacolea din groapa caici mii sfirshitu. SHEZ. IV 195. 3. (Invechit) Scop tzinta. Aveam de gind sa scriem o schitza critica despre talentatul shi simpaticul nostru nuvelist Barbu SHtefanescuDelavrancea. Spre acest sfirshit am citit multe din criticile ce sau scris despre dinsul. GHEREA ST. CR. I 7. Aceleashi pietre teshite le vedem... intrebuintzate k arme agresive de catre popoarele Dunarii de jos; acelea au fost adoptate pentru acelashi sfirshit in armata romina. ODOBESCU S. II 145. Forma gramaticala: (in expr.) sfirshite. Varianta: firshít (BUDAIDELEANU TZ. 103 SHEZ. IV 198) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
sfirshít n. pl. urĭ. Capat fine punct orĭ moment final: sfirshitu pamintuluĭ al lumiĭ al liniiĭ al lupteĭ al zileĭ. A pune sfirshit a pune capat a curma (de ex. o suferintza). Moarte: ĭa sosit sfirshitu. Sfirsheala (Rar): nishte sfirshiturĭ imĭ vin (Pan). In sfirshit in fine la urma urmelor: in sfirshit dupa atita munca am ajuns. Pe sfirshite aproape de sfirshit: baniĭ is pe sfirshite. Vechĭ shi pop. shi firsh.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
sfarshít s. n. pl. sfarshíturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
sfarshít s. n. pl. sfarshíturi (shi: sfarshíte in loc. pe ~)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
in sfarshít loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
sfarshíte (pe ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
in sfarshít loc. adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
in sfarshit.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SFARSHÍT s. 1. v. terminare. 2. v. capat. 3. v. incheiere. 4. incheiere (inv.) istov. (Dupa ~ul nuntzii.) 5. incetare terminare (inv. shi reg.) spargere spart. (Dupa ~ul horei.) 6. (inv.) savarshenie. (~ul zilei.) 7. final urma. (A venit abia la ~.) 8. deznodamant soarta. (~ul bataliei sa decis.) 9. deznodamant epilog final incheiere (livr.) fine. (~ul actziunii unui roman.) 10. coada fine. (Poanta e plasata la ~.) 11. consumare epuizare ispravire sfarshire terminare. (~ul tuturor proviziilor.) 12. (fig.) apus. (A ajuns la ~ul vietzii.) 13. v. moarte.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Sfarshit ≠ inceput introducere nesfarshit
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SFIRSHIT s. 1. ispravire ispravit incheiere sfirshire terminare terminat (pop.) gatare istovire mintuire (inv.) savirshire. (~ tuturor treburilor.) 2. cap capat final fine incheiere (inv.) concenie conetz cumplire savirshit sfirshenie sfirshitura termen. (A duso cu bine la ~.) 3. incheiere inchidere terminare. (La ~ shedintzei.) 4. incheiere (inv.) istov. (Dupa ~ nuntzii.) 5. incetare terminare (inv. shi reg.) spargere spart. (Dupa ~ horei.) 6. (inv.) savirshenie. (~ zilei.) 7. final urma. (A venit abia la ~.) 8. deznodamint soarta. (~ bataliei sa decis.) 9. deznodamint. (Un roman cu un ~ fericit.) 10. epilog final incheiere (livr.) fine. (~ actziunii unui roman.) 11. coada fine. (Poanta e plasata la ~.) 12. consumare epuizare ispravire sfirshire terminare. (~ tuturor proviziilor.) 13. (fig.) apus. (A ajuns la ~ vietzii.) 14. decedare deces disparitzie moarte pieire prapadire raposare stingere sucombare (livr.) exitus extinctzie repauzare (mai ales in limbajul bisericesc) repaus (inv. shi pop.) savirshire (pop.) pierzanie pierzare (reg.) pieishte topenie (inv.) petrecanie petrecere pierdere piericiune prapaditura pristavire savirshenie savirshit scadere sconcenie (ir.) crapare (arg.) mierleala mierlire verdesh. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
SFIRSHIT. Subst. Sfirshit sfirshire moment final punct final final fine (livr.) cap capat; conetz (inv. shi reg.); extrema extremitate margine limita; incheiere incheiat inchidere epilog (fig.). Terminare terminat ispravire ispravit gatire (reg.) savirshire realizare desavirshire mintuire (pop.); implinire infaptuire intregire definitivare definitivat (rar) finalizare. Incetare expirare oprire shtagnare suspendare suprimare curmare contenire; extinctzie. Moarte. Finish. Terminus. Terminatzie desinentza. Adj. Final terminal; extrem. incheiat. Vb. A se sfirshi; a lua sfirshit a se termina a se ispravi a se incheia a expira; a se inchide a se gati (reg.) a se mintui (pop.) a ajunge la capat; a se savirshi a se realiza a se desavirshi a se infaptui; a se epuiza a se consuma a fi gata. A inceta a se opri a se curma (fig.) a conteni. A sfirshi a termina a face (a pune) sfirshit a fini (inv.) a pune capat a pune punct a ispravi a mintui (pop.) a gati (reg.J a incheia; a realiza a savirshi a implini a indeplini a infaptui a intregi a definitiva a finaliza a duce la bun sfirshit a duce pina la capat a ajunge la capat a da de capat. A inceta a opri a stopa a curma (fig.) a suspenda a suprima. Adv. La sfirshit in final in fine finalmente (rar) in cele din urma la urma in sfirshit la urma urmelor in incheiere; pe sfirshite pe terminate pe ispravite; pina la capat pina la sfirshit. V. disparitzie distrugere moarte timp.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la oua (pana) la mere De la inceput pana la sfarshit. Romanii incepeau pranzul cu oua shi il terminau cu mere.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FINIS CORONAT OPUS (lat.) sfarshitul incununeaza opera Ovidiu „Heroides” II 85. Abia la capatul unei actziuni poate fi apreciata valoarea ei.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MORS NATURAE FINIS EST NON POENA (lat.) moartea este sfarshitul firesc nu o pedeapsa Cicero „Pro Milone” 37 101.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
QUIDQUID AGIS PRUDENTER AGAS ET RESPICE FINEM (lat.) orice ai face fa cu bagare de seama shi ai in vedere sfarshitul „Gesta Romanorum” (culegere de povestiri legende anecdote inspirate din istoria poporului roman datand din sec. 14). 103. V shi Age quod agis.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
USQUE AD FINEM (lat.) pana la sfarshit A rezista usque ad finem.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Ab ovo usque ad mala (lat. „De la ou pina la mere”) Horatziu Satire I 3 6. SHtiind k la romani prinzul incepea cu oua shi se termina cu mere formula horatziana inseamna: De la inceput pina la sfirshit de la un capat la altul sau de la A la Zet. Vezi shi expresia: De la alfa la omega. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sfarshit, sfarshiturisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) sfarshi partea care sfarsheshte sau cu care se sfarsheshte ceva; moment final. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Soarele batea caldutz in acest sfirshit de toamna luminos shi melancolic dupa doua saptamini de ploaie shi vinturi. C. PETRESCU A. 425. DLRLC
- Taina sufletului sau ishi va avea sfirshitul. EMINESCU N. 40. DLRLC
- Pe la sfirshitul lui octobre Caragea a putut ieshi din Constantinopol. GHICA S. A. 54. DLRLC
- 1.1. (In conceptzia biblica) Sfarshitul lumii (sau al Pamantului) = prabushirea cosmosului ispravirea vietzii pe Pamant; judecata de apoi. DLRLC
- Afara eo mishelie shun potop de parca vine sfirshitul lumii. SADOVEANU O. VII 149. DLRLC
-
- Fara sfarshit = care nu se termina sau pare k nu se va termina niciodata. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Gingu cu ochii inchishi asculta curgerea ploii fara sfirshit de afara. C. PETRESCU S. 52. DLRLC
- Dta nu shtii... k el mia fagaduit un amor fara sfirshit. NEGRUZZI S. I 50. DLRLC
-
- In sfarshit = in cele din urma in fine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ai indraznit in sfirshit sa te infatzishezi domnului tau. SADOVEANU Z. C. 100. DLRLC
- Ordonantza gaseshte in sfirshit mult cautata patura. CAMIL PETRESCU U. N. 350. DLRLC
- In sfirshit sint sloboda sa ma marit shi eu. ALECSANDRI T. I 59. DLRLC
-
- La sfarshit = la urma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La sfirshit se ridica tremurind in picioare. DUMITRIU N. 47. DLRLC
- Bine! facu la sfirshit shi ieshi urmata de aproape de Grigore. REBREANU R. I 232. DLRLC
-
- Pe sfarshite = pe terminate aproape gata. DLRLC
- De batut nau cum sa ne bata k shi ei sint pe sfirshite. CAMIL PETRESCU U. N. 222. DLRLC
- Uneori seara iesheau amindoi la plimbare... Toamna era pe sfirshite. VLAHUTZA O. A. III 90. DLRLC
- Tirgul era cam departe shi iarmarocul pe sfirshite. CREANGA O. A. 147. DLRLC
-
- A face (sau a pune) sfarshit = a face sa inceteze. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: termina
- Sfirshit sa puie dulcii tale suferintzi. VLAHUTZA O. A. 34. DLRLC
- Cu o suflare racoreshti suspinumi Cun zimbet faci gindireami sa sembete: Fa un sfirshit durerii... vin la sinumi! EMINESCU O. I 200. DLRLC
-
-
- Dupa patru ore festivitatea a luat sfirshit. STANCU U.R.S.S. 94. DLRLC
-
-
- 2. Moarte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: moarte
- Sfirshitul vaduvei lui Irimiavoda a fost cel mai nenorocit dintre al tuturor doamnelor Moldovei. SADOVEANU O. VII 172. DLRLC
- Prin sfirshitul ei tragic se ridicase in ochii mahalalei. BART E. 256. DLRLC
- Durerea mi sa inasprit din ce in ce tot mai rau shi acum miashtept sfirshitul din ceas in ceas. MIRONESCU S. A. 85. DLRLC
- Ashi da sfarshitul (sau obshtescul sfarshit) = muri. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: muri
- In odaia aceasta shia dat Pushkin sfirshitul. STANCU U.R.S.S. 145. DLRLC
- Sint in clipa de ami da obshtescul sfirshit. ISPIRESCU L. 41. DLRLC
-
- Aici mie sfarshitul = aici am sa mor. DLRLC
- Scoatema deacolea din groapa caici mii sfirshitu. SHEZ. IV 195. DLRLC
-
-
-
- Aveam de gind sa scriem o schitza critica despre talentatul shi simpaticul nostru nuvelist Barbu SHtefanescuDelavrancea. Spre acest sfirshit am citit multe din criticile ce sau scris despre dinsul. GHEREA ST. CR. I 7. DLRLC
- Aceleashi pietre teshite le vedem... intrebuintzate k arme agresive de catre popoarele Dunarii de jos; acelea au fost adoptate pentru acelashi sfirshit in armata romina. ODOBESCU S. II 145. DLRLC
-
- comentariu Forma gramaticala: sfarshite. DLRLC
etimologie:
- sfarshi DEX '09 DEX '98