sfirshít n. pl. urĭ. Capat fine punct orĭ moment final: sfirshitu pamintuluĭ al lumiĭ al liniiĭ al lupteĭ al zileĭ. A pune sfirshit a pune capat a curma (de ex. o suferintza). Moarte: ĭa sosit sfirshitu. Sfirsheala (Rar): nishte sfirshiturĭ imĭ vin (Pan). In sfirshit in fine la urma urmelor: in sfirshit dupa atita munca am ajuns. Pe sfirshite aproape de sfirshit: baniĭ is pe sfirshite. Vechĭ shi pop. shi firsh.