INCHEIÉRE incheieri s. f. Actziunea de a (se) incheia shi rezultatul ei. ♦ Epilog. ♦ Incheiere judecatoreasca = inscris constatator al masurilor luate de un organ de jurisdictzie la diferite termene fixate in cursul unui litigiu. V. incheia.

incheiere sf [At: NEGRUZZI S. 1 305 / V: (irg) ~iare / Pl: ~ri / E: incheia] 1 Prindere in nasturi copci etc. a unui obiect de imbracaminte Si: incheiat¹ (1). 2 Strangere a hainei a camashii etc. in nasturi copci etc. Si: incheiat¹ (2). 3 (Spc) Legare a shireturilor de la incaltzaminte Si: incheiat¹ (3). 4 Imbinare a partzilor componente ale unui obiect Si: incheiat¹ (4). 5 Fixare a capriorilor sau a barnelor unei case unul in scobitura celuilalt Si: incheiat¹ (5). 6 (Pan) Fixare unul in altul a oaselor scheletului Si: incheiat¹ (6). 7 (Ccr) Loc unde se articuleaza un os Si: incheiat¹ (7). 8 (Reg) Construire a unui car prin fixarea impreuna a partzilor componente; Si: incheiat¹ (8). 9 (Reg) Construire a unei case de lemn din bucatzi confectzionate Si: incheiat¹ (9). 10 (Reg) Coasere a bucatzilor croite separat ale unei camashi Si: incheiat¹ (10). 11 (Inv) Zidire. 12 (Inv) Plasmuire. 13 (Inv) Rostire. 14 Sfarshire. 15 Terminare a unei actziuni lucru etc. Si: incheiat¹ (15). 16 Capat al unei coloane al unui shir etc. Si: incheiat¹ (16). 17 Sfarshit al unei lucrari artistice al unui spectacol discurs etc. Si: incheiat¹ (17). 18 (Pex) Concluzie. 19 (Ilv) A face o ~ A trage o concluzie. 20 Precizare in scris prin care se pune capat unor dezbateri probleme controversate etc. 21 (Muz) Cadentza. 22 (Jur) Luare a unei hotarari. 23 (Ccr) Hotarare. 24 (Is) ~ judecatoreasca Act al instantzei judecatoreshti in care sunt consemnate dispozitziile luate de aceasta in cursul procesului. 25 Stabilire definitiva a conditziilor unui contract tratat acord etc. Si: incheiat¹ (19). 26 Contractare a unei casatorii Si: incheiat¹ (20). 27 Intocmire a unui proces verbal act oficial etc. Si: incheiat¹ (21). 28 (Grm; inv) Articol.

INCHEIÉRE incheieri s. f. Actziunea de a (se) incheia shi rezultatul ei. ♦ Epilog. ♦ Incheiere judecatoreasca = act al instantzei judecatoreshti in care sunt consemnate dispozitziile luate de aceasta in cursul procesului. V. incheia.

INCHEIÉRE incheieri s. f. Actziunea de a (se) incheia shi rezultatul ei. 1. Parte finala punct final; sfirshit. In incheiere conferentziarul a dat unele indrumari. ♦ Concluzie. Toate generalizarile toate descoperirile shtiintzifice le intrebuintzeaza pentru a scoate cu orice pretz incheieri potrivite cu temperamentul cu caracterul sau. GHEREA ST. CR. II 298. Era in natura spiritului lui... de a se conduce in toate cercetarile shi incheierile sale sociale de idei abstracte. IONESCURION C. 53. 2. Intocmire a unui contract a unei invoieli etc. Organizatziile democratice internatzionale... au chemat cu hotarire pe totzi oamenii muncii barbatzi shi femei sa actzioneze in comun pentru incheierea unui pact al pacii. SCINTEIA 1953 nr. 2671. Porunci logofatului sa inceapa de miine chiar incheierea invoielilor shi intro saptamina sa ispraveasca cu totzi. REBREANU R. I 295.

INCHEIÉRE ~i f. 1) v. A INCHEIA. 2) Parte finala a unei lucrari; concluzie. La ~ea shedintzei. ◊ In ~ la sfarshit. /v. a incheia

incheiere f. actziunea de a incheia shi rezultatul ei: concluziune.

incheĭére f. Actziunea de a incheĭa. Concluziune rezultat.

incheia [At: DOSOFTEI V. S. 49/1 / V: (irg) inchia inchie / Pzi: inchei / E: ml *inclavare] 1 vt A prinde in nasturi in copci etc. un obiect de imbracaminte. 2 vr (D. persoane) Ashi strange haina camasha etc. in copci in nasturi etc. 3 vr (Spc) Ashi lega shireturile de la incaltzaminte. 4 vt A potrivi una intralta partzile componente ale unui obiect Si: a imbina a uni. 5 vt A potrivi capriorii barnele unei case in capatul sau scobitura celeilalte fixanduie uneori printrun cui de lemn. 6 vt (Reg) A construi un car punand impreuna partzile sale componente. 78 vtr (Inv; pan; d. oasele omeneshti) A (se) fixa unul in altul. 9 vt (Reg) A construi o casa de lemn din bucatzi confectzionate. 10 vt (Reg; d. o camasha) A coase la un loc bucatzi croite separat. 11 vt (Inv) A zidi. 12 vt (Inv) A plasmui. 13 vt (Inv) A rosti. 1415 vtr (D. o actziune o operatzie munca etc.) A (se) termina. 16 vr (Ie) Ashi ~ zilele sau viatza (undeva) Ashi petrece ultima perioada din viatza intrun anumit loc. 17 vr (Reg; ie) Sa ~t bobocul Gata nu mai merge! 18 vr (Reg; ie) A i se ~ (calea in) codru A nu mai avea nici o posibilitate. 19 vr (Reg; iae) A se termina cu placerile. 20 vt (Ie) A ~to (cu...) A renuntzat (la...). 21 vr (Rar) A ajunge la deplina maturitate. 22 vr (D. gramezi coloane etc.) A se termina la capat sau in varf cu... 23 vr (D. lucrari literare opere spectacole; udp „cu”) A se sfarshi cu... 24 vt A trage concluzii Si: a conchide. 25 vt (Inv) A marca hotarele unei intinderi de pamant Si: a limita (inv) a hotarnici a tzarmuri. 26 vr (Udp „in” „intru”) A se reduce la... Si: a se limita a se margini. 27 vr (Inv) A consta din... 28 vt A hotari printrun act Si: a determina a fixa. 29 vt (Inv) A stabili ceva in mod definitiv. 30 vt (Inv) A completa. 31 vr (Reg) A se acoperi peste tot. 32 vt A termina o socoteala. 33 (Fig; ie) Ashi ~ catastihul A i se infunda cuiva. 3435 vtr A (se) stabili un acord un tratat o rezolutzie etc. 36 vt (Ie) A ~ pace A face sa inceteze ostilitatzile. 37 vt (Jur) A contracta o casatorie. 38 vt (Jur) A lua o hotarare. 39 vt (Jur) A da o sentintza. 40 vt A intocmi un proces verbal un act oficial etc.

incheiare sf vz incheiere

INCHEIÁ inchéi vb. I. Tranz. I. 1. (Cu privire la obiecte de imbracaminte shi incaltzaminte) A impreuna partzile a le stringe alaturi (fixindule cu ajutorul nasturilor shireturilor copcilor etc.); a inchide. Ishi incheie haina in totzi nasturii. VLAHUTZA O. A. 128. Ishi incheie haina plina de shireturi. EMINESCU O. I 87. ◊ Refl. (Despre obiecte de imbracaminte) Un vinat giulgiu sencheie nod Pe umerele goale. EMINESCU O. I 170. Era incinsa cu un colan de aur ce se incheia cu mari paftale. NEGRUZZI S. I 145. ♦ Refl. (Despre persoane) Ashi prinde nasturii copcile de la haine; a se imbumba. Incheiete la haina. ♦ (Cu privire la nasturi shireturi etc.) A trece prin gaurile respective; (cu privire la copci) a introduce una intralta spre a impreuna cele doua partzi ale imbracamintei incaltzamintei etc. Incheietzi nasturii. 2. (Cu privire la partzile componente ale unui obiect) A potrivi unul intraltul; a imbina a uni a monta. V. fixa. Teslarii cioplind grinzile cu barzile le suie pe zid shi le ashaza incheindule una cu alta. DRAGHICI R. 44. Facusa un car shil incheiasa in casa. SHEZ. I 189. ◊ Refl. Fig. Hora de fete... sa incheiat shi leganat shi molatec se mishca dupa sunetul... scripcii. HOGASH DR. II 185. ♦ Refl. (Despre vegetatzie) A acoperi un loc in chip neintrerupt a forma un covor de verdeatza. Padurea de stejari din apropiere se incheiase. SADOVEANU E. 5. Padurile nu inverzisera inca dar prunishtele erau in floare iarba se incheiase salciile rachitele shi plopii lasasera mitzishori. SLAVICI O. II 30. II. 1. (Cu privire la o durata de timp la o munca la o actziune la o opera etc.) A pune capat a sfirshi a termina. Obishnuia sashi incheie fiecare fraza cu un gest larg totdeauna acelashi. GALAN Z. R. 85. Asudat shi istovit incheie invirtita cu o apasare zdravana de arcush. REBREANU I. 16. Incheiem aceasta introducere ce ne era neaparata. CARAGIALE O. III 219. ◊ Refl. A stirnit o cearta care maimai sa se incheie cu scandal. REBREANU I. 84. Naprasnica lupta dintre cei doi uriashi... sa incheiat. VLAHUTZA O. A. II 116. A facut un semn... prin care le arata k sfatul sa incheiat. CARAGIALE O. III 72. ♦ (Cu privire la socoteli calcule) A ajunge la capat; a termina. Seara incheindushi bilantzul zilei fu totushi multzumit. REBREANU R. I 242. Badea Niculaie... pleaca sal gaseasca k sashi incheie socotelile. GHICA S. VII. ♦ (Urmat de o completiva directa). A trage concluzia a conchide. Printzul Cantemir incheie fara nici un alt temei k el trebuie sa fi fost odata husari. BALCESCU O. I 120. ♦ A forma capatul a ceva; a delimita a margini. Tunurile incheie coloana. ◊ (Poetic) Sprincenele arcate fruntea alba io incheie. EMINESCU O. I 79. ♦ Refl. A se limita a se rezuma la... Familia lui Gheorghe toata se incheia in mama lui shin cele doua surori. VLAHUTZA N. 47. SHapoi chititzi k numai in arc se incheia tot meshteshugul shi puterea omului aceluia? CREANGA P. 245. 2. (Cu privire la acorduri tratate contracte etc.) A stabili conditziile a intocmi actul respectiv (shi al semna). In 1886 Rominia a incheiat conventziuni comerciale cu Rusia Elvetzia shi Frantza. IST. R.P.R. 415. Nu va pleca deacolo pina nu va fi incheiat vinzarea. REBREANU R. I 259. La 1501 el merse in Polonia de incheie pacea intre SHtefan vv. shi Albert regele Poloniei. BALCESCU O. I 81. ◊ Refl. pas. Contractul colectiv ce se incheie intre muncitori shi conducerea administrativa a intreprinderilor socialiste exprima unitatea deplina de interese a partzilor contractante. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 11 83. Inaltul hatisherif fu citit shi talmacit shi se incheie toata rinduiala dupa izvod shi dupa datina. SADOVEANU O. VII 73. ♦ A redacta a alcatui. (Refl. pas.) A doua zi sa constatat cazul shi sa incheiat cuvenitul procesverbal. VLAHUTZA O. A. 152.

A INCHEIÁ¹ inchéi tranz. 1) (haine ghete etc.) A uni prinzand marginile (cu ajutorul nasturilor copcilor etc.). 2) (partzi componente ale unui intreg) A uni potrivind una in alta; a imbina. ~ o scrisoare. /<lat. inclavare

A INCHEIÁ² inchéi tranz. 1) (adunari cuvantari texte etc.) A duce pana la capat; a sfarshi; a termina; a ispravi. ~ discutzia. 2) (coloane randuri etc.) A intregi formand partea de la urma. 3) (acorduri tratate conventzii etc.) A adopta prin semnaturile reprezentantzilor; a consimtzi sa respecte printro intzelegere reciproca; a contracta. Partzile au ~t conventzia. ◊ ~ un procesverbal a fixa un fapt de natura juridica intrun act oficial. 4) A face sa se incheie. /<lat. inclavare

A SE INCHEIÁ se inchéie intranz. (despre actziuni intervale de timp etc.) 1) A ajunge pana la capat; a se sfarshi; a se termina; a se ispravi. 2) A avea drept sfarshit; a se sfarshi; a se termina. Sarbatoarea sa ~t cu marshul fanfarelor. /<lat. inclavare

incheià v. 1. a prinde cu copci a lega: a incheia nasturii camasha; 2. a se articula: unde se incheie bratzul cu umarul; 3. a termina: sprancenele arcate fruntea alba io ’ncheie EM.; 4. a concentra: numai in arc se incheia meshteshugul shi puterea omului aceluia CR.; 5. a face la sfarshit: a incheia pace socoteli.4 [Lat. CLAVARE].

inchéĭ a eĭá v. tr. (d. cheĭe). Imbumb fixez pin nasturĭ: imĭ incheĭ haĭna. Termin formez sfirshitu: acest ploton incheĭe compania. Fig. Incheĭ pace aliantza fac pace aliantza. Incheĭ socoteala termin socoteala. V. intr. Trag concluziunea conclud: e bine sa n’aĭ nevoĭe de nimenĭ incheĭe el. V. refl. Ma imbumb: ma incheĭ la haĭna. Ma unesc ma impreun: incheĭetura e locu unde se incheĭe doŭa lucrurĭ.

incheiére s. f. g.d. art. incheiérii; pl. incheiéri

incheiére s. f. g.d. art. incheiérii; pl. incheiéri

incheiá (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. inchéi 3 inchéie 1 pl. incheiém; conj. prez. 3 sa inchéie; ger. incheínd

incheiá vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. inchéi 3 sg. shi pl. inchéie 1 pl. incheiém; ger. incheínd

incheiu cheie 3 cheiam 1 imp. cheiat prt. cheiere inf. s.

INCHEIÉRE s. 1. inchidere (reg.) imbumbare. (~ unei haine.) 2. v. imbinare. 3. v. concluzie. 4. inchidere sfarshit terminare. (La ~ shedintzei...) 5. v. terminare. 6. sfarshit (inv.) istov. (Dupa ~ nuntzii.) 7. finalizare ispravire sfarshire terminare. (a actziunii incepute.) 8. v. capat. 9. v. deznodamant. 10. v. lichidare. 11. v. contractare. 12. (inv.) statornicire. (~ pacii.) 13. v. perfectare. 14. semnare. (~ conventziei intre partzi.)

INCHEIERE s. 1. inchidere (reg.) imbumbare. (~ unei haine.) 2. concluzie. (In ~ a spus...) 3. inchidere sfirshit terminare. (La ~ shedintzei...) 4. ispravire ispravit sfirshire sfirshit terminare terminat (pop.) gatare istovire mintuire (inv.) savirshire. (~ tuturor lucrarilor.) 5. sfirshit (inv.) istov. (Dupa ~ nuntzii.) 6. cap capat final fine sfirshit (inv.) concenie conetz cumplire savirshit sfirshenie sfirshitura termen. (A duso cu bine la ~.) 7. epilog final sfirshit (livr.) fine. (~ actziunii unui roman.) 8. lichidare terminare. (~ tuturor socotelilor.) 9. (JUR.) contractare. (~ unei casatorii.) 10. (inv.) statornicire. (~ pacii.) 11. semnare. (~ conventziei intre partzi.)

Incheiere ≠ descheiere inceput introducere

INCHEIÁ vb. v. completa implini intregi limita margini reduce rezuma rotunji sta.

INCHEIÁ vb. 1. a (se) inchide (reg.) a (se) imbumba. (A ~ o haina.) 2. v. imbina. 3. v. articula. 4. a epuiza a ispravi a sfarshi a termina (astazi rar) a slei (pop.) a gata a mantui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. v. conchide. 6. v. termina. 7. a (se) ispravi a (se) sfarshi a (se) termina (livr.) a (se) fini (rar) a (se) epiloga (pop.) a (se) dovedi a (se) gata a (se) gati a (se) istovi a (se) mantui (prin vestul Transilv.) a (se) sculi (inv.) a (se) savarshi. (A ~ treaba; spectacolul sa ~.) 8. a finaliza a ispravi a sfarshi a termina (livr.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) 9. v. desavarshi. 10. v. sfarshi. 11. a se duce a (se) sfarshi a se termina a trece. (Sa ~ shi vacantza!) 12. v. expira. 13. v. lichida. 14. v. solda. 15. v. contracta. 16. (inv.) a asheza a lega a statornici. (A ~ o pace onorabila.) 17. v. perfecta. 18. v. semna.

INCHEIA vb. 1. a inchide (reg.) a imbumba. (A ~ o haina.) 2. a imbina a prinde a uni. (A ~ capetele birnelor.) 3. a se articula. (Locul unde se ~ un os.) 4. a epuiza a ispravi a sfirshi a termina (astazi rar) a slei (pop.) a gata a mintui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. a conchide a sfirshi (livr.) a concluziona. (Vorbitorul a ~ astfel...) 6. a ispravi a inchide a sfirshi a termina. (Sa ~ discutzia.) 7. a (se) ispravi a (se) sfirshi a (se) termina (livr.) a (se) fini (rar) a (se) epiloga (pop.) a (se) dovedi a (se) gata a (se) gati a (se) istovi a (se) mintui (prin vestul Transilv.) a (se) sculi (inv.) a (se) savirshi. (A ~ treaba; spectacolul sa ~.) 8. a finaliza a ispravi a sfirshi a termina (livr.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) 9. a desavirshi a sfirshi a termina. (A ~ opera inceputa de altzii.) 10. a se sfirshi a se termina (inv. shi pop.) a se petrece (inv. shi reg.) a se obirshi. (Toate trec shi se ~.) 11. a se duce a (se) sfirshi a se termina a trece. (Sa ~ shi vacantza.) 12. a expira a se ispravi a se sfirshi a se termina. (Sa ~ termenul de garantzie.) 13. a lichida a sfirshi a termina. (A ~ toate socotelile.) 14. a se sfirshi a se solda a se termina. (Disputa sa ~ cu un eshec.) 15. (JUR.) a contracta. (A ~ o casatorie.) 16. (inv.) a asheza a lega a statornici. (A ~ o pace onorabila.) 17. a semna. (Am aflat k partzile au ~ conventzia.)

incheia vb. v. COMPLETA. IMPLINI. INTREGI. LIMITA. MARGINI. REDUCE. REZUMA. ROTUNJI. STA.

A incheia ≠ a reincepe

incheiá (inchéi incheiát) vb. 1. A imbina a uni a asambla. 2. A impreuna a articula. 3. A inchide a sfirshi a termina. 4. A stabili un acord a definitiva a semna un tratat. 5. A redacta a alcatui un act oficial. 6. A prinde in nasturi un obiect de imbracaminte. 7. A pune capat. 8. (Refl.) A se limita a se rezuma la... Mr. ncl’iare. De la cheie (Tiktin; CandreaDens. 327; Scriban) sau direct dintrun lat. *inclaviare (Pascu Beiträge 15). Der. din lat. inclāvāre de la clāvus (Pushcariu 815; REW 2392; DAR) este mai putzin probabila shi insushi Pushcariu Dacor. IV 70810 admite o incrucishare cu cheie. Cf. cheotoare. Der. incheiere s. f. (final sfirshit); incheiat adj. (terminat; determinat precis; prins in nasturi); incheietor s. m. (montor); incheietor s. n. (crosheta pentru incheiat nasturii); incheietoare s. f. (crestatura fanta; articulatzie; butoniera; planta Sideritis montana); incheietura s. f. (articulatzie; loc unde se impreuneaza doua birne; inv. articol; inv. concluzie) care DAR il deriva de la un lat. pop. *clautūra care nu pare necesar; descheia vb. (a desface nasturii); incheibara (var. incherbara incherbala inchelbara inchiolba incherba inchelba) vb. (a asambla a imbina) pare a fi nu der. de la incheia cu un suf. expresiv neclar cf. incaibara inharbala (dupa Pushcariu Dacor. IV 71220 shi DAR de la un lat. *incalvarĭāre de la calvaria „hirca” solutzie ce nu pare convingatoare; dupa Tiktin shi Scriban in legatura cu incaibara).

a se incheia la gura expr. a fi discret; a nu trada.