SFARSHÍ sfarshesc vb. IV. 1. Tranz. A duce la capat un lucru o activitate; a termina a ispravi; a pune capat la ceva a incheia a inceta. ◊ Loc. adv. Pe sfarshite = aproape gata pe terminate. ◊ Expr. (Intranz.) A sfarshi cu ceva = a nu se mai ocupa cu ceva a nu mai vorbi de ceva. A sfarshi cu cineva = a rupe relatziile cu cineva a se supara pe cineva. ♦ A termina de vorbit a nu mai avea nimic de spus; a incheia cele spuse. ◊ (Reg.) A infaptui a realiza. ♦ A consemna^[1] pana la sfarshit; a epuiza. 2. Refl. shi intranz. A ajunge la capat a lua sfarshit a se termina. ♦ (Despre obiecte) A se termina cu... ♦ Intranz. (Despre oameni) A ajunge intrun anume fel intro anumita situatzie; (urmat de un infinitiv precedat de prep. „prin”) a ajunge sa... Ei sfarsheau prin a se convinge. 3. Refl. Ashi pierde viatza a se prapadi a muri. ◊ Tranz. A omori. 4. Refl. A avea o senzatzie de sfarsheala de leshin; a fi istovit sleit de puteri. Din sl. sŭvŭršiti.

sfarshi [At: PSALT. HUR. 64^v/12 / V: (irg) farshi (inv) svashi (ivr) svrashi / Pzi: ~shesc / E: vsl съвъръшити свръшити] 1 vt (C. i. manifestari ale oamenilor actziuni fenomene etc. in curs de desfashurare) A parcurge ultima etapa Si: a ispravi a incheia a termina (pop) a dovedi a gati a istovi a mantui (inv) a fini a savarshi. 2 vt (Reg; ie) A ~ de cheltuiala (sau din chelciug) A ramane fara bani. 3 vt (Spc) A ajunge la ultimul moment al vietzii Si: a incheia a ispravi (irg) a savarshi. 4 vt (Ie) A o ~ cu viatza A se sinucide. 5 vt (Inv; ie) Ashi ~ suflarea A fi in agonie. 6 vt (Ivp) A infaptui. 7 vt (Ivr; c. i. hotarari judecatoreshti) A executa (13). 89 vtr (Ivr; d. plante) A face sa ajunga (sau a ajunge) la maturitate. 10 vt (Inv) A primi. 11 vi (D. oameni care discuta) A termina de pronuntzat ultimele cuvinte (sau sunete). 12 vi (Pex; d. oameni care discuta) A trage conluzii la cele spuse pana atunci Si: a conchide (liv) a concluziona. 13 vt (Ivr) A pronuntza (1). 1415 vri (Folosit de obicei la imt) A inceta sa mai existe sa mai actzioneze etc. Si: a (se) curma. 1617 vti (Ie) A (o) ~ cu cineva A rupe relatziile cu cineva. 18 vr (D. perioade sau d. unitatzi de timp) A ajunge la ultima secventza la ultimul stadiu din care este constituit Si: a se implini a se termina a se incheia. 19 vt A duce pana la capat trecand prin perioada (mica) ce a mai ramas Si: a ispravi a termina. 20 vt A consuma integral Si: a epuiza a ispravi a termina (inv) a savarshi (reg) a gati. 21 vtf (Inv) A distruge (1). 22 vr (Ivr; d. pedepse) A se prescrie. 23 vi (De obicei urmat de determinari la infinitiv precedate de pp „prin”) A avea drept ultima consecintza sau rezultat final Si: a ajunge sa. 2425 vri A nu mai fi in viatza Si: a adormi a deceda a disparea a duce a muri¹ a pieri a se prapadi a se stinge a sucomba (liv) a repausa (asr) a raposa (ivp) a se muta a se petrece a pica¹ a plesni (irg) a se pristavi a se savarshi a se sparge (inv) a se prostavi (fam) a se curatza (arg) a o mierli¹. 26 vr (Pgn) A iubi foarte mult. 27 vr (Inv; fig) A pieri. 28 vt (Ivp; c. i. fiintze; adesea cu determinari „de zile”) A omori. 29 vr (Pex; c. i. sentimente de durere dor) A chinui (5). 30 vr (D. oameni) A avea o senzatzie de slabiciune de leshin. 31 vr A avea o stare de oboseala accentuata de slabire a rezistentzei generale a organismului Si: a dehobi a epuiza a extenua a frange a istovi a seca² a secatui a sloi a stoarce a storci a suge a vlagui a zdrobi a zamori. 32 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) inima A fi indurerat. 33 vr (Iae) A se lasa cuprins de tristetze. 34 vr (Ie) A se ~ (cineva) de la inima (sau pe picioare) Ai veni cuiva rau Si: a leshina. 35 vr (Rar; ie) A se ~ de ceva (sau de cineva) A depune eforturi pentru ceva sau pentru cineva. 36 vt (D. puterile cuiva) A pierde rezistentza Si: a se diminua a scadea a descreshte. 37 vr (Rar) A se lasa cuprins de ... 38 vr (D. glas) Ashi pierde intensitatea Si: a slabi a se stinge. 3940 vri (D. terenuri ashezari drumuri etc.) A ajunge la capat Si: a se termina a se ispravi. 41 vt (Inv; fig) A calauzi¹ (1).

SFARSHÍ sfarshesc vb. IV. 1. Tranz. A duce la capat un lucru o activitate; a termina a ispravi; a pune capat la ceva a incheia a inceta. ◊ Loc. adv. Pe sfarshite = aproape gata pe terminate. ◊ Expr. (Intranz.) A sfarshi cu ceva = a nu se mai ocupa cu ceva a nu mai vorbi de ceva. A sfarshi cu cineva = a rupe relatziile cu cineva a se supara pe cineva. ♦ A termina de vorbit a nu mai avea nimic de spus; a incheia cele spuse. ♦ (Reg.) A infaptui a realiza. ♦ A consemna pana la sfarshit; a epuiza. 2. Refl. shi intranz. A ajunge la capat a lua sfarshit a se termina. ♦ (Despre obiecte) A se termina cu... ♦ Intranz. (Despre oameni) A ajunge intrun anume fel intro anumita situatzie; (urmat de un infinitiv precedat de prep. „prin”) a ajunge sa... Ei sfarsheau prin a se convinge. 3. Refl. Ashi pierde viatza a se prapadi a muri. ◊ Tranz. A omori. 4. Refl. A avea o senzatzie de sfarsheala de leshin; a fi istovit sleit de puteri. Din sl. sŭvŭršiti.

A SFARSHÍ ~ésc tranz. 1) (actziuni) A duce pana la capat; a ispravi; a termina; a dovedi; a incheia. ◊ A o ~ rau a termina o activitate printrun eshec. 2) pop. A face sa se sfarsheasca; a lipsi de viatza; a omori; a ucide; a rapune; a mantui. ◊ ~ cu cineva a) a rupe relatziile cu cineva; b) a omori pe cineva. /<sl. suvurušiti svrusiti

A SE SFARSHÍ ma ~ésc intranz. 1) A ajunge pana la capat; a se incheia; a se ispravi; a se termina. 2) A avea drept sfarshit; a se incheia; a se termina. 3) A pierde fortza shi energia ajungand intro stare de slabiciune totala; a nu avea puteri; a se epuiza; a se extenua; a se consuma; a se istovi. 4) (despre persoane) A inceta de a mai trai; a se stinge din viatza; a muri; a deceda; a raposa. /<sl. suvurušiti svrusiti

sfarshì v. 1. a (se) termina; 2. a se consuma: a se sfarshi de dragoste. [Forma redusa din savarshì].

farshi v vz sfarshi

SFIRSHÍ sfirshesc vb. IV. 1. Tranz. A duce un lucru la capat a termina a ispravi a mintui. Eu pe Titi il las sashi sfirsheasca liceul. CALINESCU E. O. I 29. Cum a sfirshit de zis aceste deodata sa stirnit un vint naprasnic shi... a ridicat pe ginerele imparatului in sus. CREANGA P. 88. ◊ Absol. TZiam facut slujbele cu care mai insarcinat. Socotesc k acum am sfirshit. ISPIRESCU L. 30. Ptiu! ma! zise fratesau dupa ce la lasat sa sfirsheasca. CREANGA P. 45. ♦ A aduce la indeplinire a executa a savirshi a face. Imi vei fi de ajutor sa sfirshesc ce am pus de gind. ISPIRESCU L. 16. ♦ A trage o concluzie a incheia a conchide. Vreau sa ma duc la apa Rautului... sfirshi cun glas blind SHoimaru. SADOVEANU O. VII 22. Ma intorc iar la mine in sat sfirshi batrinul resemnat. BART S. M. 33. 2. Refl. shi intranz. A ajunge la capat a inceta de a mai exista a se termina; a lua sfirshit. Noaptea asta nu se va sfirshi niciodata. CAMIL PETRESCU U. N. 341. De la o vreme valea sa sfirshit shi sa inceput un deal. CREANGA P. 41. TZesutul inceteaza cind firele sfirshesc. BELDICEANU P. 69. Ceremonia se sfirshise. NEGRUZZI S. I 53. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») Discutziile se sfirsheau nu rareori cu petreceri shi hoinariri pina la ziua. CALINESCU E. 183. Digul care desparte Dunarea de mare sfirsheshte cu farul verde. BART E. 250. Apoi shi luna plina cu secere sfirsheshte. BELDICEANU P. 133. ◊ Expr. A sfirshi cu ceva = a nu se mai ocupa de ceva a nu mai vorbi despre ceva. Ia mai sfirsheshte odata cu lupul cela; altaceva nai de vorbit? CREANGA P. 123. A sfirshi cu cineva = a rupe relatziile cu cineva a se supara pe cineva. Am crezut k am sfirshit cu el pentru toata viatza. CAMIL PETRESCU U. N. 159. ♦ Tranz. A epuiza. Robinson a sfirshit roadele copaciului cocos ce gasise. DRAGHICI R. 57. 3. Intranz. A ajunge la un sfirshit rau. Criminalul a sfirshit la inchisoare. ◊ (Tranz. in expr.) A o sfirshi rau = a ajunge intro situatzie proasta a decadea. ♦ (Urmat de un infinitiv precedat de prep. «prin») A ajunge sa... Mihai era zeflemisit cu vorba «poetul» asha incit inghimpat adesea cu aluzii rautacioase despre nulitatea sa sfirshi prin a evita casa parinteasca. CALINESCU E. 24. Sfirsheau prin a se convinge. CAMIL PETRESCU O. II 480. 4. Refl. A se prapadi a muri. Cazu la pat shi se sfirshi in trei zile. C. PETRESCU R. DR. 96. Mam deprins in multele noptzi de friguri shi de nesomn cu ideea k azimiine trebuie sa ma sfirshesc. VLAHUTZA O. A. 424. SHi de zile se sfirsheshte. ALECSANDRI P. P. 260. ♦ Tranz. A omori. Am greshit cu saneatza in vierul cel dintai... Eu lam palit in frunte de aceea lam sfirshit. SADOVEANU O. I 66. Ramasera pe loc numai mortzii shi ranitzii carei sfirsheau de zile sabiile shi sulitzele. id. ib. VII 154. ♦ (Adesea urmat de determinari cauzale introduse prin prep. «de») A slabi a se muia a fi istovit a nu mai avea putere. Flaminzi copiiin drum ne mor SHi ne sfirshim de mila lor Dar toate leam trai ushor Dear fi pamint. COSHBUC P. I 208. Ma sfirshesc de foame. RETEGANUL P. I 35. Iata ma sfirshesc de dragoste pentru tine. ISPIRESCU L. 29. Vai! nu mai pot cad pe cale Ma sfirshesc amar de jale. ALECSANDRI P. P. 282. ◊ Expr. A se sfirshi la inima v. inima (II 1 b).

sfirshésc v. tr. (var. din savirshesc k zdreantza fatza de dranitza; bg. svŭršam sfuršam sfirshesc; rus. veršitĭ soveršitĭ sveršitĭ). Termin daŭ gata: a sfirshi un lucru. Slabesc la extrem sting ucid: un glas sfirshit munca asta la sfirshit om sfirshit de puterĭ. V. refl. Perd puterea nu maĭ pot mor: se sfirshea de suferintza. Vechĭ shi azĭ pop. shi firsh. In Serbia firsh shi fursh.

sfarshí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfarshésc imperf. 3 sg. sfarsheá; conj. prez. 3 sa sfarsheásca

sfarshí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sfarshésc imperf. 3 sg. sfarsheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sfarsheásca

sfirshi (conj. sfirsheasca)

sfarshesc sheasca 3 sheam 1 imp.

SFARSHÍ vb. 1. v. termina. 2. a finaliza a ispravi a incheia a termina (livr.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) 3. v. desavarshi. 4. v. incheia. 5. a ispravi a incheia a inchide a termina. (Sa ~ discutzia.) 6. v. conchide. 7. v. ieshi. 8. a se incheia a se termina (inv. shi pop.) a se petrece (inv. shi reg.) a se obarshi. (Toate trec shi se ~.) 9. v. absolvi. 10. v. solda. 11. v. lichida. 12. a inceta a pieri. (Fericirea lui sa ~.) 13. a se duce a se incheia a se termina a trece. (Sa ~ shi vacantza!) 14. v. expira. 15. v. consuma. 16. v. inceta. 17. v. muri. 18. v. extenua. 19. v. lihni.

SFARSHÍ vb. v. asasina devasta distruge indeplini infaptui nimici omori parjoli prapadi pustii realiza suprima ucide.

A (se) sfarshi ≠ a (se) incepe a (se) nashte a incepe

sfirshi vb. v. ASASINA. DEVASTA. DISTRUGE. INDEPLINI. INFAPTUI. NIMICI. OMORI. PIRJOLI. PRAPADI. PUSTII. REALIZA. SUPRIMA. UCIDE.

SFIRSHI vb. 1. a (se) ispravi a (se) incheia a (se) termina (livr.) a (se) fini (rar) a (se) epiloga (pop.) a (se) dovedi a (se) gata a (se) gati a (se) istovi a (se) mintui (prin vestul Transilv.) a (se) sculi (inv.) a (se) savirshi. (A ~ treaba; spectacolul sa ~.) 2. a finaliza a ispravi a incheia a termina (livr.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) 3. a desavirshi a incheia a termina. (A ~ opera inceputa de altzii.) 4. a epuiza a ispravi a incheia a termina (astazi rar) a slei (pop.) a gata a mintui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. a ispravi a incheia a inchide a termina. (Sa ~ discutzia.) 6. a conchide a incheia (livr.) a concluziona. (Vorbitorul a ~ astfel...) 7. a ieshi a se ispravi a se termina. (Cum so ~ sa se ~.) 8. a se incheia a se termina (inv. shi pop.) a se petrece (inv. shi reg.) a se obirshi. (Toate trec shi se ~.) 9. a absolvi a ispravi a termina. (A ~ liceul.) 10. a se incheia a se solda a se termina. (Disputa sa ~ cu un eshec.) 11. a incheia a lichida a termina. (Sa ~ toate socotelile.) 12. a inceta a pieri. (Fericirea lui sa ~.) 13. a se duce a se incheia a se termina a trece. (Sa ~ shi vacantza!) 14. a expira a se ispravi a se incheia a se termina. (Sa ~ termenul de garantzie.) 15. a (se) consuma a (se) epuiza a (se) ispravi a (se) termina (reg.) a (se) gati a (se) topi. (Au ~ toate proviziile.) 16. a conteni a se curma a inceta a se opri a se potoli a sta a se termina (inv. shi pop.) a (se) ostoi (prin Ban.) a se prorupe (Mold.) a tinchi (inv.) a se precurma. (Vijelia ploaia sa ~.) 17. a deceda a disparea a se duce a muri a pieri a se prapadi a raposa a se stinge a sucomba (livr.) a repauza (inv. shi pop.) a se savirshi (inv. shi reg.) a pristavi (inv.) a se proslavi (ir.) a crapa a plesni (inv. shi reg. ir.) a se sparge (fig. shi fam. ) a se curatza (fig.) a adormi (livr. fig.) a expira (inv. shi pop. fig.) a pica (inv. shi reg. fig.) a se muta a se petrece (arg.) a o mierli. (Sa ~ ieri la amiaza.) 18. a epuiza a extenua a fringe a istovi a seca a secatui a slei a stoarce a vlagui a zdrobi (reg.) a stoci (prin Olt. shi Munt.) a dehobi (inv.) a zamori (fig.) a suge. (Munca continua la ~.) 19. a leshina. (Se ~ de foame de oboseala.)

sfirshí (shésc ít) vb. 1. A termina a ispravi. 2. (Refl.) A se termina a lua sfirshit. 3. (Refl.) A se prapadi a muri. Var. savirshi. Megl. sfashǫs. Sl. sŭvrušiti (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 449). Der. sfirshenie s. f. (inv. terminare moarte); sfirshala s. f. (slabiciune leshin terminat ispravit; s. n. final moarte); nesfirshit adj. (infinit); savirshitor adj. (infaptuitor fauritor); desavirshi vb. (a ispravi; a finisa; a perfectziona); desavirshit adj. (perfect exact).

farshí vb. IV v. sfarshi.

LE COMBAT CESSA FAUTE DE COMBATTANTS (fr.) lupta sa sfarshit din lipsa de luptatori Corneille „Le Cid” act. IV scena 5. Astfel incheie Rodrigue relatarea bataliei sale cu maurii care a reushit sai infranga pana la unul. Astazi constatare glumeatza in legatura cu o dezbatere care sa incheiat precipitat sau la care sa renuntzat din lipsa de participantzi.

VOLUPTATIBUS MAXIMIS FASTIDIUM EST FINITIMUM (lat.) cele mai mari placeri pot sfarshi in dezgust Cicero „De oratore” 3 25.