22 de definitzii pentru mantui
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MANTUÍ (1 4) mantui (2 3) mantuiesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. (Pop.) A (se) salva (dintro primejdie din robie de la moarte etc.). 2. (Pop.) A (se) vindeca (de o boala). 3. (In religia creshtina) A (se) curatza de pacate; a (se) izbavi a (se) salva. 4. (Pop.) A (se) termina a (se) ispravi a (se) a sfarshi. ◊ Expr. (Refl.) A se mantui cu... = a muri. [Prez. ind. shi: (2 3) mantui] Din magh. menteni.
mantui [At: PSALT. HUR. 28v/6 / V: (inv) man~ / Pzi: mantui shi ~esc / E: mg ment] 12 vtr (Ivp) A (se) salva dintro primejdie de o nenorocire etc. 34 vtr (Spc) A (se) dezrobi. 56 vtrp (Bis) (A ierta sau) a obtzine iertarea pentru pacatele savarshite Si: a (se) izbavi. 78 vtr (Ivp) A (se) vindeca de o boala. 9 vr (inv) A se dezvinovatzi. 1011 vrt(a) (Pop) A (se) termina. 12 vt (Reg; ie) A ~ in bataie A bate zdravan. 13 (Ilv) A~ de zile A omori. 14 vr (Ie) A se ~ cu (cineva) sau (ivr) a se ~ de viatza A muri. 15 (Ie) Sa ~t! Gata!
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MANTUÍ mantui vb. IV. Tranz. shi refl. 1. (Pop.) A (se) salva (dintro primejdie din robie de la moarte etc.). 2. (Pop.) A (se) vindeca (de o boala). 3. (In limbaj bisericesc) A ierta sau a obtzine iertarea pentru pacatele savarshite a scapa de pedeapsa divina; a (se) izbavi a (se) salva. 4. (Pop.) A (se) termina a (se) ispravi a (se) sfarshi. ◊ Expr. (Refl.) A se mantui cu... = a muri. [Prez. ind. shi: mantuiesc] Din magh. menteni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A SE MANTUÍ ma ~iésc intranz. 1) pop. A ajunge la capat; a se incheia; a se termina. * ~ (cu cineva) a muri. 2) rel. Ashi ispashi pacatele; a scapa de pedeapsa divina. [SHi mantui] /<ung. menteni
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A MANTUÍ ~iésc tranz. pop. 1) A face sa se mantuie. 2) A scoate cu bine dintro situatzie complicata; a scapa; a salva. 3) fam. A lipsi de viatza; a omori; a rapune; a sfarshi. ~ de zile. [SHi mantui] /<ung. menteni
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mantuì v. 1. a scapa din vr’o primejdie: a mantui tzara de dushmani; 2. a se scapa de ceva neplacut: voiu sa ma mantuiu cu totul de danshii OD. 3. a darui mantuirea eterna: mantuieshte Doamne norodul tau! 4. Mold. a ispravi a se termina: a mantuit lucrul. [Ung. MENTENI].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mantui v vz mantui
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MINTUÍ mintui shi mintuiesc vb. IV. Tranz. l. A scapa (dintro primejdie de la moarte etc.); a salva a izbavi. Credintza ta te va mintui zice o vorba veche. SADOVEANU E. 29. Ai mei pierdutzi sint pasha totzi; O mintuiei de vrei k potzi. COSHBUC P. I 109. Am auzit urma Alexandru de bintuirile tzarii shi am venit so mintui. NEGRUZZI S. I 139. ◊ Refl. Sa iei pielea cea de porc shi in foc so dai k sa arda shi atunci ai sa te mintui de dinsa! CREANGA P. 87. O natzie nu se poate mintui decit prin sine insashi. BALCESCU O. I 94. ♦ (Rar) A lecui a vindeca a tamadui (de o boala). Is bolnava shi mai moarta Cinepa cade de coapta. Ia tu coasa deo coseshte De boala ma mintuieshte. ANT. LIT. POP. I 121. ◊ Fig. Eu cu dor mindra cu dor Trebuinear un doftor... De dor sa ne mintuiasca. JARNÍKBIRSEANU D. 107. ◊ (In conceptzia religioasa) Doamne fereshte shi ne pazeshte shi ne mintuieshte! se inchina deodata femeia cuprinsa de spaima. REBREANU R. II 72. 2. A termina a ispravi a incheia a sfirshi. Pe tzarani i vestise adineaori circiumarul Cristea k grecul a trecut spre curte sa mintuie tocmeala pentru Babaroaga. REBREANU R. I 170. Cuconu Ionitza ishi mintuia de sorbit cafeaua stind jos. HOGASH DR. II 87. Ei cucoane am mintuit trebushoara. CREANGA P. 159. ◊ Absol. Pe spateshi lasa capul: «Ma uimeshti daca nu mintui. Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui!» EMINESCU O. I 154. ◊ Refl. Se mintuiau atunci proviziile facute in toamna. PAS Z. I 131. K sa se mintuie toata dihonia carabanitziva de la mine! CREANGA A. 114. Tropotul cailor scade se mintuie Se risipeshte. BOLINTINEANU O. 116. ◊ Expr. Sa mintuit = sa terminat sa ispravit gata nu mai e nimic de zis sau de facut. Numai ochii sai fi vazut shi sa mintuit! Strashnic romin! SADOVEANU P. 247. Ei apoi sa mintuit k cu dta nu mai poate sa vorbeasca nimeni SHEZ. I 100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
míntuĭ shi ĭésc í v. tr. (ung. menteni a salva a feri [d. ment liber] de unde shi rut. mentuváti sirb. mentovati. Cp. cu cortorosesc a libera a priva). Est. Salvez scap: mintuĭeshtema Doamne! Termin sfirshesc ispravesc: a mintui o treaba. A mintui in bataĭe a prapadi a omori in bataĭe. V. refl. Ma cortorosesc: nu shtiam cum sa ma mintuĭ de el. Vechĭ. Ma justific ma scuz: Leshiĭ se mintuĭaŭ de catre Vasilie Voda shi ziceaŭ k nu sint Leshĭ ce sint Moldovenĭ aceĭ ce prada (Nec. Let. 2 185).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!mantuí2 (a ~) (a izbavi a vindeca) vb. ind. prez. 3 sg. mantuiéshte/mantuie imperf. 3 sg. mantuiá; conj. prez. 3 sa mantuiásca/sa mantuie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mantuí1 (a ~) (a termina) (pop.) vb. ind. prez. 3 mantuie imperf. 3 sg. mantuiá; conj. prez. 3 sa mantuie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mantuí vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. shi pl. mantuie imperf. 3 sg. mantuiá (a salva a vindeca ind. prez. 1 sg. mantuiésc 3 sg. mantuiéshte; conj. prez. 3 sg. shi pl. mantuiásca)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mintui (ind. prez. 1 sg. mintui 3 sg. shi pl. mintuie)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
mantuesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MANTUÍ vb. (BIS.) a (se) izbavi a (se) purifica a (se) rascumpara a (se) salva (inv.) a (se) scoate a (se) scumpara a (se) scura a (se) spasi (fig.) a (se) curatza a (se) spala. (Sa ~ de pacate.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MANTUÍ vb. v. apara dezrobi dezvinovatzi disculpa elibera emancipa epuiza ispravi incheia justifica libera salva scapa scoate scuza sfarshi termina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A mantui ≠ a incepe
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MINTUI vb. (BIS.) a (se) izbavi a (se) purifica a (se) rascumpara a (se) salva (inv.) a (se) scoate a (se) scumpara a (se) scura a (se) spasi (fig.) a (se) curatza a (se) spala. (Sa ~ de pacate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
mintui vb. v. APARA. DEZROBI. DEZVINOVATZI. DISCULPA. ELIBERA. EMANCIPA. EPUIZA. ISPRAVI. INCHEIA. JUSTIFICA. LIBERA. SALVA. SCAPA. SCOATE. SCUZA. SFIRSHI. TERMINA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mintuí (mintuiésc mintuít) vb. 1. A salva. 2. A rascumpara a elibera. 3. A termina a sfirshi. 4. (Refl.) A se salva a se lecui. 5. (Refl.) A se elibera a se izbavi. 6. (Refl.) A se termina a se sfirshi. Mag. menteni din ment „liber” (Miklosich Fremdw. 110; Cihac II 515; Weigand Jb. XIII 111; Tiktin; Iordan Dift. 138; Berneker II 37; Gáldi Dict. 94) poate prin intermediul sl. cf. sb. cr. slov. mentovani. Der. mintuiala s. f. (bun sfirshit izbavire; adv. fara grija dat rasol); mintuintza s. f. (izbavire rascumparare); mintuitor adj. (salvator).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
mantuí mantui vb. tranz. refl. 1. A (se) salva a (se) izbazi. 2. A (se) vindeca a (se) tamadui. 3. A (se) termina a (se) sfarshi. Din magh. menteni „a salva” < magh. ment „liber” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac Tiktin Iordan Berneker Galdi cf. DER; DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
DIXI (ET SALVAVI ANIMAM MEAM) (lat.) am spus (shi miam mantuit sufletul) Formula rostita de filozofi shi de jurishti la incheierea argumentarilor shi a pledoariilor. Prin ea se subliniaza k ai spus tot ce ai avut de spus.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
mantui, mantuiesc / mantui, mantuiverb
- 1. A (se) salva (dintro primejdie din robie de la moarte etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: salva
- Credintza ta te va mintui zice o vorba veche. SADOVEANU E. 29. DLRLC
- Ai mei pierdutzi sint pasha totzi; O mintuiei de vrei k potzi. COSHBUC P. I 109. DLRLC
- Am auzit urma Alexandru de bintuirile tzarii shi am venit so mintui. NEGRUZZI S. I 139. DLRLC
- Sa iei pielea cea de porc shi in foc so dai k sa arda shi atunci ai sa te mintui de dinsa! CREANGA P. 87. DLRLC
- O natzie nu se poate mintui decit prin sine insashi. BALCESCU O. I 94. DLRLC
-
-
- Is bolnava shi mai moarta Cinepa cade de coapta. Ia tu coasa deo coseshte De boala ma mintuieshte. ANT. LIT. POP. I 121. DLRLC
- Eu cu dor mindra cu dor Trebuinear un doftor... De dor sa ne mintuiasca. JARNÍKBIRSEANU D. 107. DLRLC
-
-
- Doamne fereshte shi ne pazeshte shi ne mintuieshte! se inchina deodata femeia cuprinsa de spaima. REBREANU R. II 72. DLRLC
-
- 4. A (se) termina a (se) ispravi a (se) a sfarshi. DEX '09 DLRLC
- Pe tzarani i vestise adineaori circiumarul Cristea k grecul a trecut spre curte sa mintuie tocmeala pentru Babaroaga. REBREANU R. I 170. DLRLC
- Cuconu Ionitza ishi mintuia de sorbit cafeaua stind jos. HOGASH DR. II 87. DLRLC
- Ei cucoane am mintuit trebushoara. CREANGA P. 159. DLRLC
- Pe spateshi lasa capul: «Ma uimeshti daca nu mintui... Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui!» EMINESCU O. I 154. DLRLC
- Se mintuiau atunci proviziile facute in toamna. PAS Z. I 131. DLRLC
- K sa se mintuie toata dihonia carabanitziva de la mine! CREANGA A. 114. DLRLC
- Tropotul cailor scade se mintuie Se risipeshte. BOLINTINEANU O. 116. DLRLC
- Sa mantuit = sa terminat sa ispravit gata nu mai e nimic de zis sau de facut. DLRLC
- Numai ochii sai fi vazut shi sa mintuit! Strashnic romin! SADOVEANU P. 247. DLRLC
- Ei apoi sa mintuit k cu dta nu mai poate sa vorbeasca nimeni SHEZ. I 100. DLRLC
-
- A se mantui cu... = muri. DEX '09 DEX '98sinonime: muri
-
etimologie:
- menteni DEX '09 DEX '98