LECUÍ lecuiesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) ingriji a (se) trata a da sau a lua medicamente spre a (se) face sanatos; p. ext. a (se) vindeca a (se) insanatoshi. 2. Refl. Fig. A nu mai dori cu niciun pretz sa faca ceva (in urma unei intamplari neplacute). Leac + suf. ui.

lecui vtr [At: DOSOFTEI V. S. septembrie 3^v/33 / V: (reg) leac~ (ivr) lac~ / Pzi: ~esc lecui / E: leac + ui] (Udp „de” „cu”) 12 (D. fiintze partzi ale corpului etc.) A (se) folosi de leacuri (1). 34 A (se) vindeca Si: a (se) insanatoshi a (se) tamadui. 56 (D. oameni) A(shi) ameliora o boala Si: a (se) intrema. 78 (D. oameni) A (se) proteja de o boala sau o suferintza fizica. 910 (D. boli suferintze fizice) (A face sa treaca sau) a trece in urma folosirii unui leac (1). 1112 (Fig; d. efectele produse de descantece sau farmece) (A face sa dispara sau) a disparea. 1314 (Pex; c. i. boli ale plantelor) A (se) trata. 1516 (Ie) A(shi) ~ sufletul A (se) curatza de pacate. 1718 (Iae) A (se) purifica sufleteshte. 1920 (Fig) A (se) elibera de o stare sufleteasca jenanta neplacuta de un necaz etc. 2122 A (se) dezvatza de un narav. 2324 Ai pieri cheful de ceva.

LECUÍ lecuiesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) ingriji a (se) trata a da sau a lua medicamente spre a (se) face sanatos; p. ext. a (se) vindeca a (se) insanatoshi. 2. Refl. Fig. A nu mai dori cu nici un pretz sa faca ceva (in urma unei intamplari neplacute). Leac + suf. ui.

LECUÍ lecuiesc vb. IV. 1. Tranz. A tamadui a vindeca a insanatoshi. Dupa ce au ospatat Petrea voinicul... sau pornit cu smiceaua spre casa k sa lecuiasca pe maicasa. SBIERA P. 30. Mama lui cel tot boceshte Zilentregi il scaldan lapte shi de rani il lecuieshte. ALECSANDRI P. III 146. (Fig.) Dami o floricica din a ta cositza Sa ma lecuiasca deal meu aspru dor. BOLINTINEANU O. 86. ◊ Refl. De toate boalele sa se lecuiasca. SHEZ. IV 152. (Fig.) Mash lecui de toata minia. SBIERA P. 8. Sa beai sa te lecuieshti Pe min’ sa nu ma jeleshti. JARNÍKBIRSEANU D. 324. 2. Refl. Fig. A se satura ai pieri cheful (de ceva).

A LECUÍ ~iésc tranz. 1) (bolnavi sau boli) A supune unui tratament medical; a trata. 2) A face sa se lecuiasca; a tamadui; a vindeca. /leac + suf. ~ui

A SE LECUÍ ma ~iésc intranz. 1) (despre oameni) A reveni la starea normala dupa o boala; a deveni sanatos; a se vindeca; a se insanatoshi; a se indrepta. 2) (despre leziuni boli) A disparea in urma unui tratament; a se vindeca. 3) fig. (despre persoane) A inceta de a mai avea dorintze; a pierde pofta (de ceva). /leac + suf. ~ui

lecuì v. a vindeca. [V. leac].

lacui² v vz lecui

leacui v vz lecui

lecuĭésc v. tr. (d. leac saŭ vsl. lĕkovati a lecui). Vindec.

lecuí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. lecuiésc imperf. 3 sg. lecuiá; conj. prez. 3 sa lecuiásca

lecuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. lecuiésc imperf. 3 sg. lecuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. lecuiásca

lecui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. lecuiesc conj. lecuiasca)

LECUÍ vb. v. insanatoshi.

LECUÍ vb. v. satura scapa.

LECUI vb. (MED.) a (se) indrepta a (se) infiripa a (se) insanatoshi a (se) intrema a (se) inzdraveni. a (se) reface a (se) restabili a (se) ridica a (se) tamadui a (se) vindeca (latinism rar) a (se) sana (pop. shi fam.) a (se) drege a (se) doftori a (se) doftorici (pop.) a (se) scula (inv. shi reg.) a (se) sanatosha a (se) tocmi a (se) zdraveni (reg.) a (se) razbuna (Transilv.) a (se) citovi (Mold.) a (se) priboli (prin Olt. Ban. shi Transilv.) a (se) zvidui (inv.) a (se) remedia a (se) vraciui. (Sa ~ dupa o lunga boala.)

lecui vb. v. SATURA. SCAPA.

lecuí lecuiesc vb. tranz. refl. 1. A (se) trata a (se) ingriji; a vindeca. 2. A dezvatza a intzarca; a renuntza la un narav. Din leac (SHaineanu Scriban DEX MDA).