TRATÁ tratez vb. I. 1. Tranz. A avea fatza de cineva sau de ceva o anumita comportare a se purta cu cineva intrun anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui musafir mancare bautura; a ospata. 3. Tranz. shi refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economica sociala politica etc. cu scopul de a ajunge la o intzelegere la incheierea unei conventzii etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta a expune (in scris sau oral) o tema shtiintzifica literara etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semintzele shi plantele actziunii unor agentzi chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (inv.) tractá vb. I] Din it. trattare lat. tractare.

trata [At: AR (1829) 221/38 / V: (inv) ~acta (Pzi: trac~) / Pzi: ~tez / E: lat tractare ngr τραττάρω fr traiter] 1 vt A avea fatza de cineva sau de ceva o anumita comportare atitudine Si: (inv) a tratarisi (1) a tratalui (1). 2 vt (Fam; gmtz; ilv) A cu refuz A refuza. 3 vt (Cu determinari element predicativ suplimentar) A califica (pe cineva sau ceva) drept... Si: a numi (inv) a tratarisi (2). 4 vt (C. i. un prieten oaspete etc.) A oferi mancare bautura Si: a cinsti a ospata (inv) a tratarisi (3). 56 vtr A (se) supune unui tratament (1) medical Si: a (se) vindeca (inv) a (se) tratarisi (1011). 1 vt A combate o boala Si: a tratarisi (4). 8 vt A discuta o chestiune economica politica sociala etc. cu scopul de a ajunge la o intzelegere la incheierea unei conventzii etc. Si: a negocia (inv) a tratarisi (5) a tratalui (2) (ivr) a tractirui a tractui. 9 vt (Fam; ie) A ~ amor (cu cineva) A fi in relatzie de dragoste cu cineva. 10 vt (C. i. o problema un subiect o tema shtiintzifica literara etc.) A expune in scris sau oral Si: a dezvolta (inv) a tratarisi (6) a tratalui (3). 11 vt A infatzisha (un aspect un fenomen) Si: a prezenta (inv) a tratarisi (7) a tratalui (4). 12 vt (C. i. obiecte de arta; cu determinari care arata materia stilul etc.) A executa (2). 13 vt (C. i. un material o substantza etc.) A supune unui tratament (6) chimic fizic etc. cu scopul de a obtzine modificari Si: (Inv) a tratarisi (8). 14 vt (Spc; c. i. semintze plante) A supune actziunii unor agentzi chimici sau fizici pentru a distruge germenii patogeni shi bolile provocate de ei Si: (inv) a tratarisi (9). 15 vt (Teh) A supune (un corp o substantza) actziunii unui agent oarecare in vederea unui anumit scop.

TRATÁ tratez vb. I. 1. Tranz. A avea fatza de cineva sau de ceva o anumita comportare a se purta cu cineva intrun anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui oaspete mancare bautura; a ospata. 3. Tranz. shi refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economica sociala politica etc. cu scopul de a ajunge la o intzelegere la incheierea unei conventzii etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta a expune (in scris sau oral) o tema shtiintzifica literara etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semintzele shi plantele actziunii unor agentzi chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (inv.) tractá vb. I] Din it. trattare lat. tractare.

TRATÁ tratez vb. I. 1.. Tranz. A avea fatza de cineva sau de ceva o anumita comportare a se purta cu cineva intrun anumit chip. Facea haz de el fara al trata k pe un egal. SADOVEANU E. 95. Contez pe amicitzia dtale k sal tratezi k pe mine insumi pe amicul meu. CARAGIALE O. II 292. Eram in buna companie pe un rind cu Nicu Balcescu C. A. Rosetti fratzii Bratienii shi mai multzi altzii care nu erau mai bine tratatzi decit mine. GHICA A. 640. 2. Tranz. A oferi unui oaspete mincare sau bautura; a ospata. Pina iese Gica trateazane cu ceva tzatza Salomio spune Tunsu. STANCU D. 357. Turcii stau infiptzi pe scaune mestecind linishtitzi shi cu sfintzenie prajiturile cu care fusesera tratatzi. BART S. M. 27. 3. Tranz. (Cu privire la bolnavi) A supune unei ingrijiri medicale in scopul vindecarii; a cauta. (Refl.) Insushi... ishi facea leacurile shi se trata. NEGRUZZI S. I 208. 4. Intranz. A discuta a duce tratative pentru a ajunge la o intzelegere la incheierea unui contract a unei conventzii. In biroul capitaniei patru hamali din comitetul sindicatului trateaza... pentru inmormintarea lui Galaciuc. SAHIA N. 40. Acest comitet sa trateze diplomaticeshte cu Poarta. GHICA A. 72. 5. Tranz. A dezvolta a expune (in scris sau oral) o tema shtiintzifica literara etc. Balzac a tratat teoria familiei in scenete shi imagini. IBRAILEANU S. 284. Coshbuc a deslushit contzinutul adevarat shi real al doinei poporului dar... in loc de al trata in sensul epic clasic la tratat in parte romantic. GHEREA ST. CR. III 393. 6. Tranz. A efectua un tratament (3). ♦ A pune o substantza chimica sau un material in contact cu un reactiv chimic pentru a observa producerea unor reactzii chimic specifice sau pentru a obtzine modificarea calitatzii unui material. ♦ A supune semintzele actziunii unor agentzi chimici sau fizici pentru a preveni shi a combate boli datorite insectelor sau ciupercilor. Eu ramin aici sa facem planul de cultura shi sa tratam samintza. MIHALE O. 13. Varianta: (invechit) tractá (GHICA A. 165 NEGRUZZI S. II 154) vb. I.

TRATÁ vb. I. 1. tr. A avea fatza de cineva sau de ceva o anumita comportare a se purta intrun anumit fel. 2. tr. refl. A (se) supune unui tratament. 3. tr. A oferi unui oaspete mancare bautura. ♦ A face cinste. 4. tr. A discuta a duce tratative pentru a ajunge la o intzelegere. 4. tr. A dezvolta o tema shtiintzifica literara etc. 6. tr. (Tehn.) A supune (un corp o substantza) actziunii unui agent oarecare in vederea unui anumit scop. ♦ (Agr.) A supune semintzele sau solul actziunii unor agentzi chimici sau fizici. [< it. trattare cf. fr. traiter < lat. tractare].

TRATÁ vb. I. tr. 1. a avea fatza de cineva sau de ceva o anumita comportare a se purta intrun anumit fel. 2. a oferi unui oaspete mancare bautura. ◊ a face cinste. 3. a duce tratative pentru a ajunge la o intzelegere. 4. a dezvolta o tema shtiintzifica etc. 5. a supune (un corp o substantza) actziunii unui agent oarecare in vederea unui anumit scop. ◊ a supune semintzele apa sau solul (actziunii unor agentzi chimici sau fizici. II. tr. refl. a (se) supune unui tratament medical. (< it. trattare lat. tractare)

A TRATÁ ~éz 1. tranz. 1) (persoane) A supune efectelor unui comportament (operand dupa imprejurari cu ceva). ~ cu bunavointza. 2) A servi cu mancare sau bautura. 3) (bolnavi sau bolile acestora) A supune actziunii unui tratament; a lecui. 4) (substantze materiale etc.) A supune actziunii unui agent chimic sau fizic. ~ semintze cu insecticide. 5) (probleme teme subiecte etc.) A prezenta in urma unor cercetari. 2. intranz. (despre partzi oficiale interesate) A duce tratative in vederea incheierii unor conventzii; a negocia. /<lat. tractare fr. traiter

tratà v. 1. a desvolta a expune verbal sau prin scris: a trata o chestiune de istorie; 2. a se purta cu cineva intr’un mod oarecare: l’a tratat bine; a trata de a califica; 3. a cauta pe un bolnav; 4. a supune o substantza la actziunea unui agent chimic: a trata fierul cu un acid; 5. a negocia pentru incheierea unei afaceri sau invoieli: a trata despre pace; 6. pop. a cinsti mai ales cu bauturi: ia tratat cu inghetzata.

tracta² v vz trata

TRACTÁ vb. I v. trata.

tractà v. V. trata.

*tratéz v. tr. (fr. traiter it. trattare d. lat. tractare a atinge a trata d. tráhere tractum a trage). Ma port cu cineva: la tratat prieteneshte. Ingrijesc un bolnav: la tratat cu chinina. Combat o boala: frigurile se trateaza cu chinina. Supun o substantza actziuniĭ unuĭ agent chimic: a trata un mineral cu mercur. Dezvolt (expun) o chestiune un subĭect shtiintzific (cu vorba saŭ cu condeĭu): a trata o chestiune. Negociez: a trata pacea. Fam. Cinstesc (ofer de mincat de baut): nea tratat cu cafea shi dulceatza. A trata de (saŭ drept) a califica a taxa: la tratat de nebun. Fam. Iron. A trata cu refuz a refuza ce tzi se ofera: ĭam oferit cafea dar m’a tratat cu refuz. Pop. A trata amor cu cineva a face dragoste. V. intr. Vorbesc expun dezvolt: a trata despre optica. Negociez: a trata de pace. L. V. trataluĭesc.

tratá (a ~) vb. ind. prez. 3 trateáza

tratá vb. ind. prez. 1 sg. tratéz 3 sg. shi pl. trateáza

tratez.

TRATÁ vb. 1. a lua. (La ~ cu binele.) 2. v. ospata. 3. (MED.) a (se) cauta a (se) ingriji (pop. shi fam.) a (se) doftori a (se) doftorici (inv.) a (se) cura a (se) curarisi. (Sa ~ de astma.) 4. v. parlamenta. 5. v. negocia. 6. v. dezbate. 7. a aborda (fig.) a ataca. (A ~ urmatoarea tema...)

TRATA vb. 1. a lua. (La ~ cu binele.) 2. a cinsti a ospata a servi (pop.) a omeni a tratarisi. (La ~ cu mincare shi bautura.) 3. (MED.) a (se) cauta a (se) ingriji (pop. shi fam.) a (se) doftori a (se) doftorici (inv.) a (se) cura a (se) curarisi. (Sa ~ de astm.) 4. a negocia a parlamenta. (A ~ cu partea adversa.) 5. a negocia. (A ~ incheierea unei tranzactzii.) 6. a dezbate a discuta (inv.) a tratarisi. (Ce subiect ~ ?) 7. a aborda (fig.) a ataca. (A ~ urmatoarea tema...)

maltrata trata Dictzionarele noastre explica pe trata prin it. trattare probabil dupa exemplul dat de TDRG (numai Scriban trimite la franceza shi italiana). Dar maltrata nu este la TDRG de aceea CADE shi Scriban pornesc de la fr. maltraiter iar DLLM zice „dupa fr. maltraiter”; mai curios este k shi DLR trimite intii la franceza shi numai in rindul al doilea la italiana. Din franceza vin germ. malträtieren shi trätieren bulg. mpemupam shi maлmpemupam rus. mpemupoваmь shi maлbmpemupoваmь; de ce romana singura are in tema un a? Mai cunoashtem shi forma tratarisi (atestari la Ursu) care ar arata originea greceasca (deshi nu e imposibil sa se fi format in romaneshte de la trata asha cum avem pe plimbarisi de la plimba). SHi Ursu trimite pentru originea formei greceshti τραττάρω la latina shi franceza nu la italiana cum era normal. Pare probabil k in romaneshte a fost intii tratarisi din greceshte apoi trata pentru care nu avem neaparat nevoie de italiana cf. regula format dupa regularisi. Pentru variantele tracta tractatzie (notate de Ursu) vezi rus. mpaкmoваmь mpaкmamцuя.

a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata in mod dispretzuitor (pe cineva); a ignora in mod deliberat (pe cineva).