optziuni
  • info

22 de definitzii pentru mantui

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MANTUÍ (1 4) mantui (2 3) mantuiesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. (Pop.) A (se) salva (dintro primejdie din robie de la moarte etc.). 2. (Pop.) A (se) vindeca (de o boala). 3. (In religia creshtina) A (se) curatza de pacate; a (se) izbavi a (se) salva. 4. (Pop.) A (se) termina a (se) ispravi a (se) a sfarshi. ◊ Expr. (Refl.) A se mantui cu... = a muri. [Prez. ind. shi: (2 3) mantui] Din magh. menteni.

mantui [At: PSALT. HUR. 28v/6 / V: (inv) man~ / Pzi: mantui shi ~esc / E: mg ment] 12 vtr (Ivp) A (se) salva dintro primejdie de o nenorocire etc. 34 vtr (Spc) A (se) dezrobi. 56 vtrp (Bis) (A ierta sau) a obtzine iertarea pentru pacatele savarshite Si: a (se) izbavi. 78 vtr (Ivp) A (se) vindeca de o boala. 9 vr (inv) A se dezvinovatzi. 1011 vrt(a) (Pop) A (se) termina. 12 vt (Reg; ie) A ~ in bataie A bate zdravan. 13 (Ilv) A~ de zile A omori. 14 vr (Ie) A se ~ cu (cineva) sau (ivr) a se ~ de viatza A muri. 15 (Ie) Sa ~t! Gata!

MANTUÍ mantui vb. IV. Tranz. shi refl. 1. (Pop.) A (se) salva (dintro primejdie din robie de la moarte etc.). 2. (Pop.) A (se) vindeca (de o boala). 3. (In limbaj bisericesc) A ierta sau a obtzine iertarea pentru pacatele savarshite a scapa de pedeapsa divina; a (se) izbavi a (se) salva. 4. (Pop.) A (se) termina a (se) ispravi a (se) sfarshi. ◊ Expr. (Refl.) A se mantui cu... = a muri. [Prez. ind. shi: mantuiesc] Din magh. menteni.

A SE MANTUÍ ma ~iésc intranz. 1) pop. A ajunge la capat; a se incheia; a se termina. * ~ (cu cineva) a muri. 2) rel. Ashi ispashi pacatele; a scapa de pedeapsa divina. [SHi mantui] /<ung. menteni

A MANTUÍ ~iésc tranz. pop. 1) A face sa se mantuie. 2) A scoate cu bine dintro situatzie complicata; a scapa; a salva. 3) fam. A lipsi de viatza; a omori; a rapune; a sfarshi. ~ de zile. [SHi mantui] /<ung. menteni

mantuì v. 1. a scapa din vr’o primejdie: a mantui tzara de dushmani; 2. a se scapa de ceva neplacut: voiu sa ma mantuiu cu totul de danshii OD. 3. a darui mantuirea eterna: mantuieshte Doamne norodul tau! 4. Mold. a ispravi a se termina: a mantuit lucrul. [Ung. MENTENI].

mantui v vz mantui

MINTUÍ mintui shi mintuiesc vb. IV. Tranz. l. A scapa (dintro primejdie de la moarte etc.); a salva a izbavi. Credintza ta te va mintui zice o vorba veche. SADOVEANU E. 29. Ai mei pierdutzi sint pasha totzi; O mintuiei de vrei k potzi. COSHBUC P. I 109. Am auzit urma Alexandru de bintuirile tzarii shi am venit so mintui. NEGRUZZI S. I 139. ◊ Refl. Sa iei pielea cea de porc shi in foc so dai k sa arda shi atunci ai sa te mintui de dinsa! CREANGA P. 87. O natzie nu se poate mintui decit prin sine insashi. BALCESCU O. I 94. ♦ (Rar) A lecui a vindeca a tamadui (de o boala). Is bolnava shi mai moarta Cinepa cade de coapta. Ia tu coasa deo coseshte De boala ma mintuieshte. ANT. LIT. POP. I 121. ◊ Fig. Eu cu dor mindra cu dor Trebuinear un doftor... De dor sa ne mintuiasca. JARNÍKBIRSEANU D. 107. ◊ (In conceptzia religioasa) Doamne fereshte shi ne pazeshte shi ne mintuieshte! se inchina deodata femeia cuprinsa de spaima. REBREANU R. II 72. 2. A termina a ispravi a incheia a sfirshi. Pe tzarani i vestise adineaori circiumarul Cristea k grecul a trecut spre curte sa mintuie tocmeala pentru Babaroaga. REBREANU R. I 170. Cuconu Ionitza ishi mintuia de sorbit cafeaua stind jos. HOGASH DR. II 87. Ei cucoane am mintuit trebushoara. CREANGA P. 159. ◊ Absol. Pe spateshi lasa capul: «Ma uimeshti daca nu mintui. Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui!» EMINESCU O. I 154. ◊ Refl. Se mintuiau atunci proviziile facute in toamna. PAS Z. I 131. K sa se mintuie toata dihonia carabanitziva de la mine! CREANGA A. 114. Tropotul cailor scade se mintuie Se risipeshte. BOLINTINEANU O. 116. ◊ Expr. Sa mintuit = sa terminat sa ispravit gata nu mai e nimic de zis sau de facut. Numai ochii sai fi vazut shi sa mintuit! Strashnic romin! SADOVEANU P. 247. Ei apoi sa mintuit k cu dta nu mai poate sa vorbeasca nimeni SHEZ. I 100.

míntuĭ shi ĭésc í v. tr. (ung. menteni a salva a feri [d. ment liber] de unde shi rut. mentuváti sirb. mentovati. Cp. cu cortorosesc a libera a priva). Est. Salvez scap: mintuĭeshtema Doamne! Termin sfirshesc ispravesc: a mintui o treaba. A mintui in bataĭe a prapadi a omori in bataĭe. V. refl. Ma cortorosesc: nu shtiam cum sa ma mintuĭ de el. Vechĭ. Ma justific ma scuz: Leshiĭ se mintuĭaŭ de catre Vasilie Voda shi ziceaŭ k nu sint Leshĭ ce sint Moldovenĭ aceĭ ce prada (Nec. Let. 2 185).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!mantuí2 (a ~) (a izbavi a vindeca) vb. ind. prez. 3 sg. mantuiéshte/mantuie imperf. 3 sg. mantuiá; conj. prez. 3 sa mantuiásca/sa mantuie

mantuí1 (a ~) (a termina) (pop.) vb. ind. prez. 3 mantuie imperf. 3 sg. mantuiá; conj. prez. 3 sa mantuie

mantuí vb. ind. shi conj. prez. 3 sg. shi pl. mantuie imperf. 3 sg. mantuiá (a salva a vindeca ind. prez. 1 sg. mantuiésc 3 sg. mantuiéshte; conj. prez. 3 sg. shi pl. mantuiásca)

mintui (ind. prez. 1 sg. mintui 3 sg. shi pl. mintuie)

mantuesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MANTUÍ vb. (BIS.) a (se) izbavi a (se) purifica a (se) rascumpara a (se) salva (inv.) a (se) scoate a (se) scumpara a (se) scura a (se) spasi (fig.) a (se) curatza a (se) spala. (Sa ~ de pacate.)

MANTUÍ vb. v. apara dezrobi dezvinovatzi disculpa elibera emancipa epuiza ispravi incheia justifica libera salva scapa scoate scuza sfarshi termina.

A mantui ≠ a incepe

MINTUI vb. (BIS.) a (se) izbavi a (se) purifica a (se) rascumpara a (se) salva (inv.) a (se) scoate a (se) scumpara a (se) scura a (se) spasi (fig.) a (se) curatza a (se) spala. (Sa ~ de pacate.)

mintui vb. v. APARA. DEZROBI. DEZVINOVATZI. DISCULPA. ELIBERA. EMANCIPA. EPUIZA. ISPRAVI. INCHEIA. JUSTIFICA. LIBERA. SALVA. SCAPA. SCOATE. SCUZA. SFIRSHI. TERMINA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mintuí (mintuiésc mintuít) vb. 1. A salva. 2. A rascumpara a elibera. 3. A termina a sfirshi. 4. (Refl.) A se salva a se lecui. 5. (Refl.) A se elibera a se izbavi. 6. (Refl.) A se termina a se sfirshi. Mag. menteni din ment „liber” (Miklosich Fremdw. 110; Cihac II 515; Weigand Jb. XIII 111; Tiktin; Iordan Dift. 138; Berneker II 37; Gáldi Dict. 94) poate prin intermediul sl. cf. sb. cr. slov. mentovani. Der. mintuiala s. f. (bun sfirshit izbavire; adv. fara grija dat rasol); mintuintza s. f. (izbavire rascumparare); mintuitor adj. (salvator).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

mantuí mantui vb. tranz. refl. 1. A (se) salva a (se) izbazi. 2. A (se) vindeca a (se) tamadui. 3. A (se) termina a (se) sfarshi. Din magh. menteni „a salva” < magh. ment „liber” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac Tiktin Iordan Berneker Galdi cf. DER; DEX MDA).

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

DIXI (ET SALVAVI ANIMAM MEAM) (lat.) am spus (shi miam mantuit sufletul) Formula rostita de filozofi shi de jurishti la incheierea argumentarilor shi a pledoariilor. Prin ea se subliniaza k ai spus tot ce ai avut de spus.

Intrare: mantui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mantui
  • mantuire
  • mantuit
  • mantuitu‑
  • mantuind
  • mantuindu‑
 singular plural
  • mantuieshte
  • mantuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • mantuiesc
 (sa)
  • mantuiesc
  • mantuiam
  • mantuii
  • mantuisem
a II-a (tu)
  • mantuieshti
 (sa)
  • mantuieshti
  • mantuiai
  • mantuishi
  • mantuiseshi
a III-a (el, ea)
  • mantuieshte
 (sa)
  • mantuiasca
  • mantuia
  • mantui
  • mantuise
plural I (noi)
  • mantuim
 (sa)
  • mantuim
  • mantuiam
  • mantuiram
  • mantuiseram
  • mantuisem
a II-a (voi)
  • mantuitzi
 (sa)
  • mantuitzi
  • mantuiatzi
  • mantuiratzi
  • mantuiseratzi
  • mantuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • mantuiesc
 (sa)
  • mantuiasca
  • mantuiau
  • mantuira
  • mantuisera
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mantui
  • mantuire
  • mantuit
  • mantuitu‑
  • mantuind
  • mantuindu‑
 singular plural
  • mantuie
  • mantuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • mantui
 (sa)
  • mantui
  • mantuiam
  • mantuii
  • mantuisem
a II-a (tu)
  • mantui
 (sa)
  • mantui
  • mantuiai
  • mantuishi
  • mantuiseshi
a III-a (el, ea)
  • mantuie
 (sa)
  • mantuie
  • mantuia
  • mantui
  • mantuise
plural I (noi)
  • mantuim
 (sa)
  • mantuim
  • mantuiam
  • mantuiram
  • mantuiseram
  • mantuisem
a II-a (voi)
  • mantuitzi
 (sa)
  • mantuitzi
  • mantuiatzi
  • mantuiratzi
  • mantuiseratzi
  • mantuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • mantuie
 (sa)
  • mantuie
  • mantuiau
  • mantuira
  • mantuisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mantui, mantuiesc / mantui, mantuiverb

  • 1. popular A (se) salva (dintro primejdie din robie de la moarte etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: salva
    • format_quote Credintza ta te va mintui zice o vorba veche. SADOVEANU E. 29. DLRLC
    • format_quote Ai mei pierdutzi sint pasha totzi; O mintuiei de vrei k potzi. COSHBUC P. I 109. DLRLC
    • format_quote Am auzit urma Alexandru de bintuirile tzarii shi am venit so mintui. NEGRUZZI S. I 139. DLRLC
    • format_quote Sa iei pielea cea de porc shi in foc so dai k sa arda shi atunci ai sa te mintui de dinsa! CREANGA P. 87. DLRLC
    • format_quote O natzie nu se poate mintui decit prin sine insashi. BALCESCU O. I 94. DLRLC
  • 2. popular A (se) vindeca (de o boala). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lecui tamadui vindeca
    • format_quote Is bolnava shi mai moarta Cinepa cade de coapta. Ia tu coasa deo coseshte De boala ma mintuieshte. ANT. LIT. POP. I 121. DLRLC
    • format_quote figurat Eu cu dor mindra cu dor Trebuinear un doftor... De dor sa ne mintuiasca. JARNÍKBIRSEANU D. 107. DLRLC
  • 3. in religia creshtina A (se) curatza de pacate; a (se) izbavi a (se) salva. DEX '09
    sinonime: izbavi salva
    • format_quote Doamne fereshte shi ne pazeshte shi ne mintuieshte! se inchina deodata femeia cuprinsa de spaima. REBREANU R. II 72. DLRLC
  • 4. popular A (se) termina a (se) ispravi a (se) a sfarshi. DEX '09 DLRLC
    sinonime: ispravi sfarshi termina incheia antonime: incepe
    • format_quote Pe tzarani i vestise adineaori circiumarul Cristea k grecul a trecut spre curte sa mintuie tocmeala pentru Babaroaga. REBREANU R. I 170. DLRLC
    • format_quote Cuconu Ionitza ishi mintuia de sorbit cafeaua stind jos. HOGASH DR. II 87. DLRLC
    • format_quote Ei cucoane am mintuit trebushoara. CREANGA P. 159. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Pe spateshi lasa capul: «Ma uimeshti daca nu mintui... Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui!» EMINESCU O. I 154. DLRLC
    • format_quote Se mintuiau atunci proviziile facute in toamna. PAS Z. I 131. DLRLC
    • format_quote K sa se mintuie toata dihonia carabanitziva de la mine! CREANGA A. 114. DLRLC
    • format_quote Tropotul cailor scade se mintuie Se risipeshte. BOLINTINEANU O. 116. DLRLC
    • chat_bubble Sa mantuit = sa terminat sa ispravit gata nu mai e nimic de zis sau de facut. DLRLC
      • format_quote Numai ochii sai fi vazut shi sa mintuit! Strashnic romin! SADOVEANU P. 247. DLRLC
      • format_quote Ei apoi sa mintuit k cu dta nu mai poate sa vorbeasca nimeni SHEZ. I 100. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se mantui cu... = muri. DEX '09 DEX '98
      sinonime: muri
  • comentariu Formele de conjugarea a VIa (mantuiesc) se folosesc numai pentru sensurile (2.) shi (3.). DEX '09 DOOM 2
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.