DECADEÁ decád vb. II. Intranz. 1. A ajunge intro stare mai rea a fi in declin; a regresa. ♦ A ajunge intro stare morala degradanta a se degrada moraliceshte; a se declasa a se deprava. 2. (In expr.) A decadea din drepturi = a pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditzii sau formalitatzi. Pref. de + cadea (dupa fr. déchoir). Cf. it. decadere.

decadea vi [At: HELIADE O. II 249 / Pzi: ~cad / E: de⁴ + cadea cf fr déchoir] (D. lucruri sau d. oameni) 1 A ajunge dintro stare superioara intruna inferioara. 23 Ashi pierde (prestigiul sau) valoarea. 4 A fi in declin Si: a regresa. 5 (D. oameni) A ajunge intro stare (morala) degradanta Si: a se declasa a se deprava. 6 (Jur; ie) A ~ din drepturi A pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditzii sau a unor formalitatzi.

DECADEÁ decád vb. II. Intranz. 1. A ajunge intro stare mai rea a fi in declin; a regresa. ♦ A ajunge intro stare morala degradanta a se degrada moraliceshte; a se declasa a se deprava. 2. (In expr.) A decadea din drepturi = a pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditzii sau formalitatzi. De⁴ + cadea (dupa fr. déchoir). Cf. it. decadere.

DECADEÁ decád vb. II. Intranz. 1. A ajunge intro stare (materiala sociala politica) mai rea (decit aceea in care a fost) a ajunge rau; a fi in declin a da indarat a regresa. In a doua jumatate a secolului al XIIIlea cnezatul de Halici decade. IST. R.P.R. 75. ♦ A ajunge intro stare morala degradanta a se deprava a deveni vicios stricat. 2. (Jur.; in expr.) A decadea din drepturi = a pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditzii sau formalitatzi.

DECADEÁ vb. II. intr. A cadea a ajunge intro stare inferioara mai rea (decat inainte) a ajunge rau; a slabi ashi pierde puterile a fi in declin a da indarat. ◊ A decadea din drepturi = a pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditzii sau formalitatzi. [P.i. decád. / < de + cadea dupa it. decadere].

DECADÉA vb. intr. a cadea a ajunge intro stare inferioara a ajunge rau; ashi pierde puterile a fi in declin a da indarat. ◊ a se deprava. ♦ (jur.) a ~ din drepturi = a pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditzii sau formalitatzi. (dupa it. decadere)

A DECADEÁ decád intranz. 1) A ajunge intro stare inferioara celei precedente; a fi in declin; a regresa. 2) A ajunge in stare de declin moral; a degrada; a se perverti; a se declasa; a se corupe; a se vicia; a degenera. /de + a cadea

decadeà v. a cadea mai jos a merge spre cadere sau ruina.

*decád cazút a cadeá v. intr. (de shi cad dupa fr. déchoir. V. cad). Scad perd taria valoarea morala orĭ stima lumiĭ: pravalia cutare a decazut caracteru acestuĭ om a decazut.

decadeá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. decád 1 pl. decadém 2 pl. decadétzi viit. 3 sg. va decadeá; conj. prez. 3 sa decáda; cond. 3 ar decadeá; imper. 2 sg. decázi 2 pl. decadétzi neg. 2 sg. nu decadeá; ger. decazand; part. decazút

decadeá vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. decád 1 pl. decadém; conj. prez. 3 sg. shi pl. decáda; ger. decazand; part. decazút

decad cadea inf.

DECADEÁ vb. 1. a regresa (inv.) a (se) inapoia a scadea a scapata (inv. fig.) a retrograda. (Puterea persana a ~.) 2. a se declasa a se degrada. (A ~ din cauza bauturii.) 3. v. corupe.

DECADEA vb. 1. a regresa (inv.) a (se) inapoia a scadea a scapata (inv. fig.) a retrograda. (Puterea persana a ~.) 2. a se declasa a se degrada. (A ~ din cauza bauturii.) 3. a (se) corupe a (se) deprava a (se) desfrina a (se) destrabala a (se) perverti a (se) strica a (se) vicia (rar) a (se) dezmatza (inv.) a (se) sminti. (A ~ intrun mediu imoral.)^[1]

A decadea ≠ a avansa a evolua a inainta a progresa a propashi a se dezvolta

decadeá (decád decazút) vb. A ajunge intro stare mai rea a regresa. Format de la cadea pe baza fr. déchoir sau a lat. decadere. Der. decadent adj.; decadentza s. f.; decadentism s. n.