SLABÍ slabesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre fiintze) A pierde din greutate a deveni (mai) slab (1). 2. Intranz. (Despre fiintze) A pierde din fortza din putere din rezistentza. ♦ (Despre organe ale corpului despre facultatzi fizice psihice etc.) A nu mai functziona normal. ♦ (Despre abstracte) A pierde din intensitate a se diminua; (despre procese actziuni) ashi incetini ritmul a se domoli. 3. Tranz. A face sa fie mai putzin strans mai putzin incordat a da drumul din stransoare; a lasa liber a slobozi. ◊ Expr. A nu slabi pe cineva = a nu lasa in pace pe cineva; a urmari de aproape a tzine din scurt. Din slab. Cf. bg. slabja sb. slabiti.

slabi v [At: COD. VOR.² 47^v/2 / V: (reg) scl~ stl~ / Pzi: ~besc / E: slab cf vsl славити] 12 vtir (D. oameni sau d. animale; ioc ingrasha) A pierde stratul de grasime (sau de carne) k urmare a unei boli a batranetzii a alimentatziei Si: (pop) a se jigari a se sfriji a se trage a se usca (inv) a (se) marshavi a ostampi (reg) a (se) marcezi a se ogari¹ a (se) pieuci a se sfoiegi a zalezi. 34 vir (D. fiintze sau d. puterile lor; ioc intari) A pierde din capacitatea de rezistentza la efort shi la boli Si: a se jigari a (se) shubrezi (liv) a (se) debilita (ivp) a (se) slabanogi (78) (reg) a (se) becisnici a (se) ogarji a (se) shishtavi a (se) ticaloshi. 56 vtir (D. organe d. partzi ale corpului; d. facultatzile fizice psihice etc.) A nu mai functziona normal k urmare a uzurii a bolii a batranetzii etc. Si: (liv) a se debilita. 78 vrtf (D. fenomene naturale d. sentimente manifestari etc. ale oamenilor d. abstracte etc.; ioc creshte intari) Ashi pierde (sau a face sashi piarda) din tarie din amploare din ritm din greutate etc. Si: a (se) alina¹ a (se) astampara a (se) calma a (se) domoli a (se) imblanzi a (se) indulci a (se) inmuia a (se) modera a (se) muia a (se) pondera a (se) potoli¹ a (se) tempera² (reg) a se slobozi (31). 910 vrtf A deveni (sau a face sa devina) mai putzin intens mai putzin concentrat etc. Si: a (se) atenua (56) a descreshte a (se) diminua a (se) imputzina a (se) micshora a (se) potoli¹ a (se) reduce a scadea a (se) slei² a (se) tempera² (inv) a (se) mici¹ (ivr) a (se) scurta. 1112 vrtf (Inv; d. oameni; adesea urmat de determinari care precizeaza sensul; ioc intari) Ashi pierde (sau a face sa piarda) integritatea. 1314 vrtf (Inv; d. oameni; ioc intari) Ashi pierde fermitatea in actziune. 1518 vrtf (Inv; d.oameni; ioc intari) Ashi neglija sau ashi parasi (ori a face sa neglijeze sa paraseasca) preceptele tzelurile etc. 1920 vt (C. i. obiecte legaturi folosite pentru imobilizare; ioc strange incorda intari intinde) A face sa fie mai putzin strans sau mai putzin incordat Si: a destinde a largi a relaxa (ivp) a slobozi (2627). 21 vt (C. i. oameni partzi ale corpului etc. imobilizatzi; ioc strange) A lasa (mai) liber permitzand o anumita libertate in mishcari. 22 vt (Rar; pex) A elibera (17). 23 vt (Ie) A (nu) ~ (ceva) din mana A nu lasa din mana ceva. 24 vt (Iae) A avea o grija deosebita (de ceva). 25 vt A nu (mai) ~ (pe cineva sau ceva) din ochi (sau din priviri din privit din vedere din priveghere etc.) A urmari insistent cu privirea. 26 vt (Iae) A nu pierde din vedere (pe cineva). 27 vt (Ie) A nu (mai) ~ (pe cineva) (din pas din fuga din goana sau o clipa) A urmari indeaproape pe cineva. 2829 vt (Iae) A continua cu insistentza sa mearga sau sa alerge dupa cineva. 30 vt (Iae) A nu se indeparta de cineva. 31 vt (Iae) A nu da cuiva ragaz nici o clipa. 32 vt (Ie) A nu (mai) ~ (pe cineva) (cu… sau din…) A nu inceta cu intrebarile cu insistentzele cu atentziile cu repetarea unui lucru. 33 vt (Iae) A nu lasa in pace. 34 vt (Ie) A ~ (pe cineva) (cu… sau din…) A nu mai plictisi pe cineva. 35 vt (Iae) A nu mai supara pe cineva. 3637 vti (Asr; shfg; d. resorturi arcuri etc. aflate in stare de incordare; ioc incorda strange) A se destinde (1415). 3839 vtr (Irg; ioc intari) A (se) shubrezi. 4041 vtr (Irg; ioc intari) A (se) strica. 42 vt (Inv; c. i. oameni; udp „de” „de catre”) A lipsi (pe cineva) de ceva necesar. 43 vt (Ivp; c. i. oameni) A scuti (15).

SLABÍ slabesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre fiintze) A pierde din greutate a deveni (mai) slab (1). 2. Intranz. (Despre fiintze) A pierde din fortza din putere din rezistentza. ♦ (Despre organe ale corpului despre facultatzi etc.) A nu mai functziona normal. ♦ (Despre abstracte) A pierde din intensitate a se diminua; (despre procese actziuni) ashi incetini ritmul a se domoli. 3. Tranz. A face sa fie mai putzin strans mai putzin incordat a da drumul din stransoare; a lasa liber a slobozi. ◊ Expr. A nu slabi pe cineva = a nu lasa in pace pe cineva; a urmari de aproape a tzine din scurt. Din slab. Cf. bg. slabja scr. slabiti.

SLABÍ slabesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre fiintze in opozitzie cu ingrasha) A pierde din greutate a scadea in greutate; a deveni (mai) slab. Slabisem shimi era teama acum sa nu afle k am slabit din cauza ei. CAMIL PETRESCU U. N. 135. Era palid shi grozav de abatut pentru prima oara observasem cit de tare slabise. VLAHUTZA O. A. 362. Baga de seama k fiesa cea mica din ce in ce slabea shi se posomora. ISPIRESCU L. 52. Dar ceai slabit asha Vidma? CREANGA P. 314. 2. Intranz. (Despre fiintze shi despre puterile lor) A pierde din fortza din rezistentza. Unchiul Filoftei care era tare k un taur... slabeshte shi el. DUMITRIU P. F. 25. Sa nu uitzi sa mininci shi tu k sa nutzi slabeasca puterile. SADOVEANU B. 93. De la o vreme incep ai slabi puterile shi cuprins de ametzeala pe loc cade jos. CREANGA P. 215. Sa cintam una de jale Deal maicutzii greu dorutz SHi de dorul de taicutz K de cind nea catanit Tareor fi imbatrinit SHi tare or fi slabit. JARNÍKBIRSEANU D. 310. ◊ (Urmat de determinari indicind partea corpului lipsita de fortza) Au fost slabit de picioare intratita cit nu mai putea sa mearga. SBIERA P. 74. ♦ (Despre partzi ale corpului despre facultatzi) A nu mai functziona normal a nushi mai indeplini bine functzia. Simtzea cum i slabesc genunchii. BART E. 253. La un negutzator mare Carui vedereai slabise Fara nici o invitare Un doctor vestit venise. ALEXANDRESCU M. 373. ♦ Tranz. (Despre facultatzi fizice shi intelectuale) A parasi pe cineva a inceta sa mai functzioneze (bine). Se vaieta cau slabito vederile shi puterile. C. PETRESCU R. DR. 240. ♦ (Despre abstracte) A pierde din tarie din intensitate; a diminua. SHi nadejdea shi curajul care le avusese acumai slabisera. SADOVEANU O. VII 45. Ii slabi pofta de munca parca nar mai avea pentru cine sa se osteneasca. REBREANU L. 57. ♦ (Despre actziuni) A pierde din intensitate a incetini ritmul. Lucrul in port slabise. BART E. 283. Ea privind pe cel ramas Nencetat in ochi il tzine: SHi vazind can urmai vine Tot mai mult slabeshten pas. COSHBUC P. I 184. [Oltule] slabeshtetzi virtejele Satzi vad pietricelele. ALECSANDRI P. P. 284. 3. Tranz. (Mai ales cu privire la obiecte) A face sa fie mai putzin strins mai putzin incordat a da drumul din strinsoare; a lasa a slobozi. Tu HarapAlb... sabia sa no slabeshti din mina. CREANGA P. 225. Ea pinza o slabeshte mutind slobozitorul Pe sul apoi o stringe sho prinde cu zavorul. BELDICEANU P. 68. Pluguletz... Eu de coarne te luai De cind naveam shapte ai (= ani) SHi deatunci nu team slabit Decit iarna cind e frig. SHEZ. V 89. La bani turcii navalea... Dar pe Badiul nul slabea! ALECSANDRI P. P. 125. (Refl.) Cum numai atzipise i se slabi capastrul din mina shiatunci iapa babei sa cam mai dus. SBIERA P. 59. ◊ Expr. A nu slabi pe cineva = a nu lasa pe cineva in pace a nu da cuiva ragaz a urmari de aproape a tzine din scurt. Artemie... vru sa treaca inainte. Dar oamenii nul slabira. STANOIU C. I. 18. Nul mai slabea o tuse uscata cei sfarima pieptul. VLAHUTZA O. A. 122. Il apuca [pe taur] de coarne incaleca pe dinsul shi nul slabi pina nu mil domestici. ISPIRESCU U. 45. Dorul nu ma slabeshte. CONACHI P. 113. A nu slabi (pe cineva) din... = a supraveghea a urmari (pe cineva) cu ajutorul a... Sa nu slabitzi din ochi nici o clipa casa de dincolo. CALINESCU E. O. II 210. Doctorul BarbaRoshie nul slabea pe Neagu din ochi. BART E. 218. Dete prin foc shi prin apa shi dupa dinshii! tot dupa dinshii shi din goana nui slabea. ISPIRESCU L. 194. Harsita de matusha nu ma slabea din fuga. CREANGA A. 49. Cartzile sa le dam in mini de oameni zdraveni care sa nui slabeasca din vedere. ODOBESCU S. I 83. A nu slabi (pe cineva) cu... = a plictisi (pe cineva) cu... a starui prea insistent pe linga cineva. Badea... la poftit sal slabeasca cu dragostea. GALACTION O. I 143. Cua mea dragostenfocata nici k teoi slabi. ALECSANDRI T. 512. Nui slabeau cu intrebatu pina ce... il scoase din sarite. SHEZ. I 247. ♦ Refl. (Despre sisteme tehnice) A deveni mai putzin rezistent; a se shubrezi.

A SLABÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre fiintze) A deveni slab (pierzand din greutate puteri etc.). 2) (despre organe ale corpului omenesc facultatzi mintale etc.) A incepe sa nu mai functzioneze normal. Iau ~it vederile. 3) (despre procese actziuni etc.) A deveni mai putzin intens; a scadea din intensitate; a se amortiza; a se atenua. 2. tranz. A lasa sa fie liber; a elibera. * A nu ~ pe cineva a urmari cu insistentza pe cineva (incomodand). ~eshtema! dami pace! /Din. slab

slabì v. 1. a deveni slab: a slabit mult; 2. a destinde: a slabi funia; 3. a lasa din mana: sabia sa n’o slabeshti din mana CR.; 4. fig. a lasa in pace pe cineva: slabeshtema; 5. a pierde din vedere: nul slabi din ochi.

sclabi v vz slabi

stlabi v vz slabi

slabésc v. tr. (vsl. slabiti a debilita slabĭetĭ a slabi a perde puterile). Fac slab: a slabi funia coarda atacurile. Las din mina perd din ochĭ nu maĭ observ nu maĭ atac las in pace: a nu slabi frinele puteriĭ a nu slabi sabia din mina a nul slabi pe dushman. Ia slabeshtema cu politica! ĭa damĭ pace cu politica! V. intr. Perd grasimea carnea saŭ taria nervilor: am slabit mult de atuncĭ. Devin maĭ putzin intens: canonada maĭ slabise.

slabí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. slabésc imperf. 3 sg. slabeá; conj. prez. sa slabeásca

slabí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. slabésc imperf. 3 sg. slabeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. slabeásca

slabesc beam 1 imp.

SLABÍ vb. 1. (reg.) a se ogari a se ogarji a se pieuci a zalezi (inv.) a marshavi a ostampi (fam.) a se jigari a se sfriji. (X a ~ foarte mult.) 2. a se trage. (A ~ la fatza.) 3. v. debilita. 4. v. largi. 5. v. destinde. 6. v. cobori. 7. v. atenua. 8. a se atenua a ceda. (Boala ~.) 9. v. scuti.

SLABÍ vb. v. lipsi.

SLABI vb. 1. (reg.) a se ogari a se ogirji a se pieuci a zalezi (inv.) a mirshavi a ostimpi (fam.) a se jigari a se sfriji. (X a ~ foarte mult.) 2. a se trage. (A ~ la fatza.) 3. a (se) debilita a (se) slabanogi a (se) shubrezi (reg.) a (se) ticaloshi (prin Munt.) a (se) shishtavi. (Sa ~ de tot bietul copil!) 4. a destinde a largi (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 5. a se destinde a se relaxa. (Un arc care a ~.) 6. a cobori a scadea. (Glasul ia ~ de tot.) 7. a (se) atenua a (se) calma a descreshte a (se) diminua a (se) domoli a (se) linishti a (se) micshora a (se) modera a (se) pondera a (se) potoli a (se) reduce a scadea a (se) tempera (rar) a (se) pacifica (fig.) a (se) imblinzi a (se) indulci a (se) inmuia a (se) muia. (Viteza vintului a mai ~.) 8. (MED.) a se atenua a ceda. (Boala ~.) 9. a scuti. (~ma cu intrebarile!)

slabi vb. v. LIPSI.

A (se) slabi ≠ a (se) incorda

A slabi ≠ a (se) ingrasha a (se) intari a (se) intensifica a fortifica

a (nu) slabi (pe cineva) expr. a (nu) lasa in pace (pe cineva).

a slabi shurubul expr. 1. a reduce gradul de exigentza / nivelul pretentziilor (in raport cu subalternii cu elevii etc.) 2. a renuntza la folosirea unor mijloace de constrangere.