cadea [At: COD. VOR. 92/3 / Pzi: cad (inv) caz / E: ml cado ~ere] 1 vi A se deplasa de sus in jos sub actziunea gravitatziei Si: a pica a se prabushi. 25 vi (Fig; d. iarna ger trasnet seara etc.) A se lasa. 69 vi (Fig; d. iarna ger trasnet seara etc.) A se apropia. 10 vi (D. ape de munte) A curge repede. 1113 vi (D. dintzi par fulgi frunze etc.) A se desprinde de pe locul de unde era fixat. 14 vi A se lasa in jos continuand sa fie prins Si: a atarna a se pleca. 15 vi A se rasturna. 16 vi A se darama. 17 vi (Ie) A ~ la pat (bolnav) A se imbolnavi. 18 vi (Ie) A ~ in picioare A ieshi cu abilitate dintro situatzie grea. 19 vi (Cu determinarea in genunchi cu rugaminte etc.) A se asheza in genunchi inaintea cuiva spre ai cere iertare ori ajutor sau spre ai arata supunere. 2021 vi (Cu aceleashi determinari) A ruga pe cineva cu umilintza sau cu staruintza. 22 vi A muri (in lupta). 2324 vi (D. orashe cetatzi puncte strategice etc.) A ajunge in mana inamicului Si: a fi cucerit. 25 vi A avea un insucces Si: a nu reushi. 26 vi (D. guverne legi etc.) Ashi inceta existentza a nu mai fi in vigoare. 27 vi A nimeri din intamplare pe neashteptate intrun loc sau intro situatzie. 28 vi (Ie) A ~ cuiva (cu) drag (sau la inima) A starni dragostea cuiva. 29 vi A se napusti asupra cuiva. 30 vi A intra in... a fi cuprins de... 31 vi (Ie) A ~ pe ganduri A deveni ingandurat. 32 vi A se apuca de ceva 3334 vi (Ie) Ai ~ (rau) bine A (nu)i placea. 35 vi (Ie) Ai ~ cuiva buricul A pofti la ceva. 36 vr A se situa. 37 vi (La ghicitul in cartzi) A se arata. 38 vi (Ie) A ~ la invoiala (sau de acord) A ajunge la un acord la o intzelegere. 39 vi (D. femei; shie) A ~ la pat A accepta sa intretzina relatzii sexuale. 4041 vri A (se) cuveni (3). 42 vru Ai shedea bine. 43 vru A se potrivi.

CADEÁ cad vb. II. Intranz. I. 1. A se deplasa de sus in jos prin propria greutate a se lasa in jos la pamint; a pica. Semanatorul printre brazde lasa samintza lui sa cada. MACEDONSKI O. I 61. Desfacut Din pumnul strins virtos Spreadincuri vijiind in jos Cutzitul a cazut. COSHBUC P. I 231. ◊ Fig. Acuma taceri lungi cadeau intre un shir de vorbe schimbate shi altul. SADOVEANU O. IV 48. ◊ (Despre ploaie zapada grindina fulger etc.) TZintirimul luminat de luna dormea sub zapada cazuta de curind. ANGHEL PR. 131. [Trasnetul] in groaznicai urgie Luceshte crapa cade detunan vijelie SHun shir de copaci mindri i mistuie sub el. MACEDONSKI O. I 252. De cind cazu un trasnet in dom... deatunci in somn K plumbul surd shi rece el doarme ziua toata. EMINESCU O. I 96. Ah! Eatit de alba noaptea parcar fi cazut zapada. EMINESCU O. I 154. ♦ Fig. (Despre iarna ger noapte seara etc.) A se lasa a se apropia a veni. Amurgul cadea. Turnurile fabricilor luceau in lumina roshiatica a asfintzitului. DUNAREANU N. 19. Noaptea cadentunecata Pe cimpie shi pe munte. BOLINTINEANU O. 9. ♦ (Despre soare) A cobori a scapata. Soarele cadea la vale shi parea pe virful bradului singuratec k o frunte in raze pe umeri negri. EMINESCU N. 50. ◊ (Despre ape de munte) A curge (repede) a cobori. Aud tirziu prin noapte piraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri. COSHBUC P. I 258. Zburdalnic de pe coaste. Gureshe piraie cad. COSHBUC P. I 261. Pe cind cu zgomot cad Izvoarelentruna Alunece luna Prin virfuri lungi de brad. EMINESCU O. I 216. 2. (Despre partzi ale unui organism: dintzi par fulgi) A se desprinde (din locul sau) a se pierde. Parul meu de ashteptare o salbeasca sau sa cada. MACEDONSKI. O. I 71. De vorbit nu poate vorbi k maselele shi dintzii iau cazut. CREANGA P. 52. Fata care shtia k de facut treaba nu mai cade coada nimarui ishi sufleca minicile calca lut shi lipi cuptiorul. CREANGA P. 287. Mai bade de dorul tau imi tot cade parul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 88. ♦ (Despre frunze shi flori) A se scutura. Cazusera frunzele shi nu erau verzi decit cei doi moliftzi din dreptul ferestrelor. SAHIA N. 55. Adormind de armonia Codrului batut de ginduri Flori de tei deasupra noastra Or sa cada rinduririnduri. EMINESCU O. I 75. Miroase florileargintii SHi cad o dulce ploaie Pe creshtetelea doi copii. EMINESCU O. I 179. 3. (Despre partzi ale corpului sau despre obiecte legate prinse care continua a fi in parte sustzinute) A se lasa in jos (sau intro parte) a atirna; a se pleca. Fara sami fi fost somn pleoapelemi cazura peste ochi. HOGASH M. N. 17. Capui cade pea lui umar. EMINESCU O. I 104. Parul sau negru k nori de ploaie Dea lung pe umeri neted cadea. ALECSANDRI P. I 20. [Tinarul] era incins cu un shal rosh cu flori din care o poala i se slobozea pe coapsa stinga iar capetele... cadeau apoi peste papucii lui cei galbeni. NEGRUZZI S. I 16. Postelnicul lasa sa cada perdeaua care pinatunci sta incremenita mina lui. NEGRUZZI S. I78. 4. A inceta de a mai sta vertical sau in picioare; a se rasturna a se pravali. Cind venea acasa noaptea tirziu cadea k butucul. CAMILAR N. I 19. Furtuna filfiie peste muntzi iar in vaile lor brazii cad unul dupa altul smulshi de ape sau de stincile mari rostogolite. BOGZA C. O. 98. Fara sa dejuge boii incepe a taia copacul sa cada in car deodata. CREANGA P. 46. SHi in nesimtzire cade pea jetzului sau spata. EMINESCU O. I 95. Simtzind picioarelemi slabind am inchis ochii shi man tzinut de strana k sa nu cad. NEGRUZZI S. I 54. ◊ Expr. A cadea la (sau pe) pieptul (sau in bratzele ) cuiva. In bratzelemi intinse Sa alergi pe piept sami cazi Satzi desprind din creshtet valul Sal ridic de pe obraz. EMINESCU O. I 75. A cadea (bolnav) la pat = a se imbolnavi greu. Ajunse acasa istovita tremurind. Cazu bolnava la pat. BART E. 238. [Baba] cazu la pat bolnava de moarte. CREANGA P. 13. A cadea in picioare = a ieshi bine dintro situatzie grea. A cadea din (sau regional de pe) picioare (sau dean picioarele) = a nu mai putea sta de oboseala a fi mort de oboseala. (Rar) A cadea dea pluta v. pluta. ◊ A se darima a se surpa a se narui. (In forma de conj. caza) Ajunse sa i se para k sta sa caza coliba pe ei. ISPIRESCU U. 95. ◊ Fig. (Despre oameni) Mai odihneshtete k intro zi ai sa cazi. ◊ Fig. (Despre guverne legi valori etc.) Ashi inceta existentza a nu mai fi in vigoare. Iobagia a cazut. RETEGANUL P. V 57. D. Odobescu dupa ce declara guvernul cazut se puse a numi altul nou. BOLINTINEANU O. 249. Imparatzia rominobulgara cade subt izbirile turcilor. BALCESCU O. II 13. ◊ A avea un insucces a nu reushi. A cazut la examen. Piesa a cazut. ♦ (Despre luptatori) A pieri a muri (in lupta). Soldatzi cazutzi pe cimpul de lupta. ▭ Lupta cea mare va veni... SHtiu citziva dintre noi vor cadea. Vor cadea insa jertfe pentru cauza mishcarii proletare. SAHIA N. 40. Sarmana fata in zadar vai! cata Pe iubitul sau! El in foc cazuse Dupa ce facuse Vitejii de zmeu! ALECSANDRI P. I 56. 5. (Despre un orash o fortareatza o pozitzie etc.) A ajunge in mina adversarului a fi cucerit a fi ocupat. In urma unui atac puternic orashul a cazut in mina armatei populare. 6. (Adesea complinit prin «in genunchi» «cu rugaminte» etc.) A se asheza in genunchi inaintea cuiva spre ai arata supunere sau ai cere iertare ori ajutorare; a ruga pe cineva cu umilintza sau cu staruintza. Au intzeles k trebuie sa cada la mila imparatului. SADOVEANU D. P. 40. Na ramas om shtiutor de carte pe valea aceea caruia Ilinca sa nui cada cu rugaminte k sai citeasca ravashul lui Radu. VLAHUTZA O.A. 103. Fiul imparatului shi mumasa cazu cu rugaciune la gainareasa k sa se faca cum era la nunta. ISPIRESCU L. 311. Ceoi ramas? intreba Lapushneanu. Doamne! doamne! zise Motzoc cazind in genunchi nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre. NEGRUZZI S. I 140. 7. A ajunge a sosi a nimeri pe neashteptate sau din intimplare intrun Ioc sau intro situatzie oarecare; a pica. Cadea intre ei o informatzie neashteptata. SADOVEANU P. M. 98. Femeie hai! ia vezi denchipuie mai iute de cea masa k uite neo cazut la gazda musafiri flaminzi. HOGASH M. N. 228. Plecara zicindui sa se pazeasca a nu cadea in capcana. ISPIRESCU L. 331. Am cazut la casa imparateasca. CREANGA P. 257. ◊ Expr. A cadea la (sau pe) mina (sau miinile) cuiva = a ajunge in puterea la discretzia cuiva. Ei! las' Pepelea k mii cadea tu la mina. ALECSANDRI T. 248. Care raminea pe urma cadea in minile moldovenilor. NEGRUZZI S. I 171. A cadea cu vorba = a spune ceva pe neashteptate. Asha soro cazu cu vorba Ceaushanca k din senin. DELAVRANCEA S. 40. A cadea pe capul cuiva sau ai cadea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit pe neashteptate la cineva. Nu e frumos sa cazi pe capul oamenilor. PAS Z. I 71. Viu fara Luchi... sa va cad belea pe douatrei zile. CARAGIALE O. VII 159. A cadea cuiva drag (sau la inima) = ai fi cuiva pe plac ai deveni drag. El iar privind de saptamini i cade draga fata. EMINESCU O. 167. ◊ A se arunca a se napusti; a navali (asupra cuiva). Iarna calaretzi moldoveni strabat codri samesteca cu viforul shi cad asupra cetatzilor. DELAVRANCEA A. 18. Mihai cade cu o furie mare asupra armiei dushmane. BALCESCU O II 282. 8. (Complinirea introdusa de obicei prin gresheala robie gratzie dizgratzie influentza etc.) A cadea in... (sau sub...) a fi cuprins de... E la mijloc o femeie frumoasa pentru care ai cazut la patima. SADOVEANU D. P. 76. Arabul cazuse in aspra robie. MACEDONSKl O. I 15. ◊ (Poetic) Ramas singur intre orizonturi de cimpie indepartate Oltul cade intrun somn adinc. BOGZA C. O. 156. ◊ Expr. A cadea pe ginduri = a deveni ingindurat. Cazura totzi pe ginduri. Un lemn ars shi destramat de jaratec bufni in soba inalta. DUMITRIU N. 182. Cu perdelele lasate SHed la masa mea de brad Focul pilpiie in soba Iara eu pe ginduri cad. EMINESCU O. I 105. ◊ (Cu schimbarea constructziei) Trase unditza; cind ce sa vezi: un peshte mare cu totul shi cu totul de aur. Doar k nui cazu leshin de bucurie. ISPIRESCU L. 380. Tocmai pe mine cazuse pacatul sa fiu mai mare intre fratzi. CREANGA A. 64. ◊ Expr. Ai cadea (cuiva) rau = a nui conveni; a nui placea; a se intimpla ceva rau. Rizi tu rizi... dar unde te duci fara de mine rau are satzi cada. CREANGA P. 244. Ai cadea bine = ai placea ai prii. 9. A fi a se situa a se afla. Intrun triunghi inaltzimea cade perpendicular pe baza. Comuna cade pe malul drept al Oltului. In limba maghiara accentul cade pe prima silaba a cuvintului. 1 ianuarie 1953 a cazut. intro joi. ◊ Expr. A cadea in sarcina (sau in competentza in atributziile in grija) cuiva = a reveni cuiva. Grija gospodariei cade in sarcina mea. ◊ (La ghicitul in cartzi) A se arata a se vedea a reieshi (din ashezarea cartzilor). 10. (In expr.) A cadea la invoiala sau a cadea de acord = a ajunge la intzelegere (dupa o discutzie in contradictoriu). ◊ (Invechit) A cadea la pace = a se impaca. II. Refl. unipers. A reveni (cuiva k parte din ceva) a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ▭ El nici pricepere navea sa ceara simbrie cit sar fi cazut. RETEGANUL P. III 28. ◊ A shedea bine a se potrivi. Tot cear zice i se cade tot ce facei shade bine. EMINESCU O. I 159. Mare nunta se facea Cu nuntashi nenumaratzi Cum se cade lamparatzi. ALECSANDRI P. 179. ◊ Expr. Asha mi se cade = ashami trebuie. Fa bine satzi auzi rau zise Gerila. Daca nu vam lasat sa intratzi aici inaintea mea asha mi se cade; ba inca shi mai rau. CREANGA P. 253. Prez. conj. shi: (regional) pers. 1 caz pers. 3 caza (ISPIRESCU U. 95).

CADEÁ cad vb. II. I. Intranz. 1. A se deplasa de sus in jos prin propria greutate; a se lasa in jos; a pica. ♦ Fig. (Despre iarna ger seara etc.) A se lasa a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dintzi par fulgi frunze etc.) A se desprinde din locul sau. 3. A se lasa in jos continuand sa fie prins; a atarna; a se pleca. Pleoapelemi cazura peste ochi (HOGASH). 4. A inceta de a mai sta vertical sau in picioare; a se rasturna a se pravali; a se darama a se surpa. ◊ Expr. A cadea (bolnav) la pat = a se imbolnavi. A cadea in picioare = a ieshi cu abilitate dintro situatzie grea. A cadea din (sau reg. de pe) picioare = a nu mai putea sta de oboseala. ♦ (Determinat prin „in genunchi” „cu rugaminte” etc.) A se asheza in genunchi inaintea cuiva spre ai cere iertare ori ajutor sau pentru ai arata supunere; a ruga pe cineva cu umilintza sau cu staruintza. II. Intranz. Fig. 1. A pieri a muri (in lupta). 2. (Despre orashe pozitzii strategice etc.) A ajunge in mana adversarului a fi cucerit. 3. A avea un insucces a nu reushi. A cadea la un examen. ♦ (Despre guverne legi etc.) Ashi inceta existentza a nu mai fi in vigoare. 4. A nimeri din intamplare pe neashteptate intrun loc sau intro situatzie. ◊ Expr. A cadea pe (sau la) mana cuiva = a ajunge in puterea la discretzia cuiva. A cadea pe capul cuiva sau ai cadea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit pe neashteptate la cineva. Ai cadea cuiva drag (sau la inima) = ai fi cuiva pe plac ai deveni drag. ♦ A se arunca a se napusti asupra cuiva. 5. A intra in... (sau sub...) a fi cuprins de.... Poporul iar cazuse in amortzire (SADOVEANU). ◊ Expr. A cadea pe ganduri = a deveni ingandurat. Ai cadea bine = ai placea ai prii. Ai cadea rau = a nui conveni a nui placea. 6. A se situa a se afla. Satul cade pe malul Dunarii. ◊ Expr. A cadea in sarcina (sau in competentza in atributziile) cuiva = a reveni cuiva. ♦ (La ghicitul in cartzi) A se arata a se vedea a reieshi. 7. (In expr.) A cadea la invoiala (sau de acord) = a ajunge la o intzelegere. (Inv.) A cadea la pace = a se impaca. III. Refl. unipers. A reveni cuiva a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ♦ A shedea bine; a se potrivi. Lat. cadere.

A CADEÁ cad intranz. I. 1) A se mishca de sus in jos sub actziunea fortzei de gravitatzie; a pica. 2) Ashi pierde pozitzia verticala (rasturnanduse jos); a inceta de a mai sta drept; a pica; a se rasturna; a se pravali. ◊ ~ la pat a se imbolnavi grav. ~ din picioare a fi extrem de obosit. ~ in genunchi a) a se asheza in genunchi in fatza cuiva pentru a cere ceva; b) a manifesta umilintza. 3) A se lasa in jos fara a se desprinde; a atarna. Parul cade pe spate. 4) (despre fenomene ale naturii) A veni in curand; a fi aproape; a se apropia. 5) pop. (despre sarbatori date) A avea loc. 6) (despre ostashi) A muri in lupta. 7) (despre orashe fortificatzii etc.) A ajunge in mana adversarului; a fi cucerit. 8) fig. A avea insucces; a nu reushi. ~ la examen. 9) (despre guverne) A inceta de a fi la putere. 10) A ajunge pe neashteptate (intrun loc sau intro situatzie); a nimeri; a se pomeni; a se trezi; a pica. ◊ ~ pe mana (sau in mainile) cuiva a ajunge la discretzia cuiva. Ai ~ cuiva drag (sau la inima) ai deveni drag cuiva. 11) A fi cuprins in intregime. ~ in delir. 12) A se situa pe un anumit loc. Accentul cade pe prima silaba. II. (impreuna cu unele substantive formeaza locutziuni verbale avand sensul substantivului cu care se imbina): ~ pe ganduri a se ingandura. ~ la invoiala (sau de acord) a se invoi; a ajunge la o intzelegere. /<lat. cadere

A SE CADEÁ se cáde intranz. 1) (despre sarcini bunuri materiale etc.) A apartzine in mod firesc; a reveni; a se impune; a incumba; a se cuveni. 2) A fi dator (din obligatzie morala); a se cuveni. ◊ Cum se cade cum se cere; cum trebuie. /<lat. cadere

cadeà v. 1. a fi tarit de sus in jos prin propria greutate: a cadea de pe acoperish; ai cadea cu tronc ai placea cuiva dintr’o data; 2. a fi tare darapanat: casa asta cade; 3. fig. a nu reushi: a cazut la examen; 4. a ajunge: a cazut in mainile dushmanului; 5. a veni deodata: cade o noapte intunecoasa AL.; 6. a se nemeri a fi: estimp Pashtile cad in Martie; 7. despre fenomenele atmosferice: cade roua bruma zapada; 8. a se cuveni (sub raportul moral): nu se cade om prea cum se cade. [Lat. CADERE].

cad (est) shi caz (vest) cazut a cadeá v. intr. (lat. cádere pop. cadére; it. cadére pv. chazer fr. choir sp. caer pg. cair. Imper. cazĭ nu cadea. V. scad decad caz). Is impins de sus in jos pin propria mea greutate: merele cad din pom. Ma arunc: a cadea la picĭoarele cuĭva. Ma raped ma precipit: a cadea pe dushmanĭ. Atirn is atirnat: paruĭ cade pe umerĭ. Is ashezat (croit) bine: haĭna cade bine. Fig. Devin ajung: a cadea bolnav. Ma cuprinde o infirmitate: a cadea in letargie. Devin captiv: a cadea in puterea cuĭva. Nu reushesc: a cadea la examin pĭesa a cazut la reprezentatziune. Incetez de a fi in uz: legea a cazut in desuetudine. Vin ma intimplu: sarbatoarea a cazut intr’o joĭ. Degenerez decad: acest om a cazut in ridicul. Atzĭ veni pin sortzĭ: Cind s’a tras la sortzĭ averea mie mĭa cazut casa. Atzĭ veni din intimplare: scrisoarea mĭa cazut in mina. A cadea din cer a pica pe negindite a fi foarte surprins. A cadea in dizgratzie a perde favoarea A cadea (in greshala) a pacatui (maĭ ales vorbind de femeĭ) A cadea in eroare a te inshela. A cadea in uĭtare a fi dat uĭtariĭ. A cadea la pat a te imbolnavi grav. A cadea in lupta a muri in lupta. A cadea in ruina a se darama incetincet (propriŭ shi fig.). A cadea in zdrentze a se nimici bucatzĭbucatzĭ (o haĭna). Sortzu a cazut pe dinsu asupra luĭ sortzu la ales. A cadea de acord a te invoi. A cadea in picĭoare a scapa bine dintr’un pericul. A cadea tronc (V. tronc). V. impers.: cade ploaĭa roŭa bruma. A se cadea v. refl. A se cuveni. A fi permis: La Jidanĭ nu se cade sa manince carne de porc. Cum se cade corect cinstit cum trebuĭe sa fie (moral shi material): om cum se cade haĭna cum se cade s’a purtat cum se cade.

caz cazút V. cad.

cadeá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cad 1 pl. cadém 2 pl. cadétzi; conj. prez. 3 sa cáda; imper. 2 sg. cazi 2 pl. cadétzi; ger. cazand; part. cazút

cadeá vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cad 1 pl. cadém 2 pl. cadétzi; conj. prez. 3 sg. shi pl. cáda imper. 2 sg. cazi 2 pl. cadétzi; part. cazút

cad (v. cadea)^[1]

cada (v. cadea)^[1]

CADEÁ vb. 1. a pica. (Statueta a ~ de pe etajera.) 2. v. prabushi. 3. a pica a se prabushi a se pravali a se rasturna (rar) a se poticni. (Calul a ~ la pamant.) 4. a se prabushi a se pravali. (Apa ~ de la inaltzime formand o cascada.) 5. a scapa. (Ii ~ painea din mana.) 6. a sari. (Iau ~ patru nasturi de la haina.) 7. v. lasa. 8. a se asheza a se ashterne a se depune a se lasa a pica. (A ~ bruma peste campii.) 9. a da. (A ~ o ploaie zdravana.) 10. v. apleca. 11. v. atarna. 12. a eshua a pica. (A ~ la examen.) 13. a muri a pieri. (A ~ la datorie.) 14. a se nimeri a pica a se potrivi (pop.) a se brodi. (Sarbatoarea a ~ intro sambata.) 15. v. veni. 16. v. cuveni. 17. v. trebui. 18. v. putea. (Se ~ k noi sa stam pasivi?) 19. v. reveni.

CADEÁ vb. v. afla arunca azvarli fi gasi napusti navali precipita repezi sari situa tabari veni zvarli.

cadea vb. v. AFLA. ARUNCA. AZVIRLI. FI. GASI. NAPUSTI. NAVALI. PRECIPITA. REPEZI. SARI. SITUA. TABARI. VENI. ZVIRLI.

CADEA vb. 1. a pica. (Statueta a ~ de pe etajera; a ~ o frunza.) 2. a se darima a se narui a pica a se prabushi a se pravali a se surpa (reg.) a se imburda. (A ~ casa pe ei.) 3. a pica a se prabushi a se pravali a se rasturna (rar) a se poticni. (Calul a ~ la pamint.) 4. a se prabushi a se pravali. (Apa ~ de la inaltzime formind o cascada.) 5. a scapa. (Ii ~ piinea din mina.) 6. a sari. (Iau ~ patru nasturi de la haina.) 7. a cobori a se lasa a scobori. (~ ceatza noaptea.) 8. a se asheza a se ashterne a se depune a se lasa a pica. (A ~ bruma peste cimpii.) 9. a da. (A ~ o ploaie zdravana.) 10. a (se) apleca a atirna a (se) cobori a (se) culca a (se) curba a (se) inclina a (se) incovoia a (se) indoi a (se) lasa a (se) pleca (inv. shi pop.) a (se) povedi (reg.) a (se) poligni (inv.) a (se) inchina. (Crengile ~ deatita rod.) 11. a atirna a curge a spinzura. (Parul i ~ pe spate.) 12. a eshua a pica. (A ~ la examen.) 13. a muri a pieri. (A ~ la datorie in lupta.) 14. a se nimeri a pica a se potrivi (pop.) a se brodi. (Sarbatoarea a ~ intro simbata.) 15. a i se potrivi ai shedea ai veni. (Haina i ~ bine.) 16. a cadra a se cuveni a trebui (inv.) a se dostoi a privi. (Nu se ~ sa faci asta!) 17. a se cere a se cuveni a se impune a trebui (inv. shi pop.) a cauta. (Se ~ sa procedam astfel...) 18. a se cuveni a (se) putea. (Se ~ k noi sa stam pasivi?) 19. a i se cuveni ai reveni (inv. shi reg.) ai veni. (Dami partea care mi se ~.)

A cadea ≠ a rezista a (se) ridica a supravietzui a tzine

cadeá (cád cazút) vb. 1. A se lasa in jos a pica. 2. (Despre timp precipitatzii) A se lasa a veni a se apropia. 4. A se arunca a se precipita. 5. A deceda a sucomba. 6. A nu reushi a da gresh. 7. A se preda a se da batut. 8. A fi inlocuit ashi pierde functzia. 9. A decadea a ajunge la o situatzie de inferioritate. 10. A nu rezista ispitei a ceda. 11. (Inv.) A deveni a ajunge intro situatzie (care nu este in mod obligatoriu de inferioritate). 12. A nimeri intimplator a da de cineva sau ceva. 13. A pica pe neashteptate a deranja. 14. A ajunge in acelashi punct a coincide. 15. A recadea a reveni la. 16. A suna armonios (se spune despre ritmul final al unei perioade retorice). 17. (Refl. impers.) A shedea bine; a se potrivi. Mr. cad cadeare; megl. cad cadeari; istr. cǫdu. Lat. cadēre (Pushcariu 249; REW 1451; CandreaDens. 207; DAR); cf. it. cadere prov. cazer fr. choir cat. causer sp. caer port. cair. Din fr. cheoir der. v. fr. cheance fr. change › rom. shansa. Sensul 17 coincide cu it. accadersi abruz. accadé. La conjunctiv prezent forma normala de pers. 2 sa cazi a dat nashtere unei oscilari intre formele corecte sa cad sa cada shi formele analogice sa caz sa caza k la alte vb. al caror radical se termina cu d. Cf. scadea. Der. cadenie s. f. (convenientza uz stabilit); cadere s. f. (actziunea de a cadea; convenientza; cascada); cadintza s. f. (convenientza); cazatura s. f. (cadere; batrin ramolit; femeie pierduta prostituata; taietura de ziar rest); cazator adj. (care cade); cazut adj. (infundat in cap; potrivit; pofticios pasionat); decadea vb. formatzie neol.; precadere s. f. (prioritate preferintza).

CAVE NE CADAS! (lat.) ia seama sa nu cazi! In cortegiile triumfale la romani in spatele invingatorului se afla un sclav carei spunea aceste cuvinte avertisment impotriva trufiei.

cadea cad v. i. (intl.) a fi arestat a ajunge in inchisoare.

a cadea cu curun pula expr. (adol. obs.) a da de necaz.

a cadea de fazan expr. a fi pacalit a fi inshelat.

a cadea din lac in putz expr. a avea parte de o neplacere incercand sa evite o alta mai mica.

a cadea greu expr. a nu se lasa pacalit.

a cadea in cur dupa cineva expr. (vulg.) a se indragosti de cineva a fi fascinat de cineva.

a cadea in ghearele cuiva expr. 1. a fi capturat de cineva. 2. a ajunge la discretzia cuiva.

a cadea in groapa expr. (intl.) a fi arestat a ajunge la inchisoare.

a cadea in harpon expr. (intl.) a fi arestat.

a cadea in picioare expr. a ieshi cu abilitate dintro situatzie grea.

a cadea in spinarea cuiva expr. a cadea in grija / in sarcina cuiva.

a cadea la ashternut expr. (er.) a face dragoste a avea contact sexual cu o persoana de sex opus.

a cadea la bruion expr. a ajunge la o intzelegere (cu cineva).

a cadea la inghesuiala expr. (intl.) a fi retzinut de politzie cu ocazia unei razii.

a cadea la pace expr. v. a cadea la bruion.

a cadea la umoare expr. a se lasa prada deznadejdii.

a cadea magareatza (pe cineva) expr. 1. a avea de suportat o neplacere / o acuzatzie etc. fara a fi vinovat. 2. a fi desemnat sa indeplineasca o sarcina neplacuta.

a cadea mesa expr. a ajunge intro situatzie neplacuta a intra intrun bucluc.

a cadea pe bec expr. 1. a ajunge intro situatzie fara ieshire. 2. (intl.) a fi arestat.

a cadea pe date / pe rele expr. (intl.) 1. a pierde la rishca. 2. (prin ext.) a eshua a nu reushi.

a cadea pe luate expr. (intl.) a cashtiga la jocul de rishca.

a cadea pe spate (in fatza cuiva) expr. (iron.) a admira a venera.

ai cadea (cuiva) parul din nas expr. (adol.) a fi surprins / uluit.

ai cadea (cuiva) in vatra expr. (pop.) a fi oaspetele nepoftit shi nesuferit al cuiva.

ai cadea (cuiva) in carca expr. (vulg.) a lua prin surprindere (pe cineva).

ai cadea (cuiva) avionul expr. (detz. d. un mesaj trimis cuiva din celula in celula) a fi interceptat de gardieni.

ai cadea falca / fatza expr. a fi surprins / uluit.

ai cadea greutatea expr. (glum. d. barbatzi) a deveni impotent.

ai cadea nasul expr. 1. ashi pierde indrazneala sau ingamfarea; a ramane rushinat / umil. 2. ashi pierde privilegiile.

ai cadea ochii in gura expr. 1. a fi foarte obosit; ai fi foarte somn. 2. a fi surprins / uluit.

ai cadea plombele expr. a fi surprins / uluit.