INCHEIÁ inchéi vb. I. Tranz. I. 1. (Cu privire la obiecte de imbracaminte shi incaltzaminte) A impreuna partzile a le stringe alaturi (fixindule cu ajutorul nasturilor shireturilor copcilor etc.); a inchide. Ishi incheie haina in totzi nasturii. VLAHUTZA O. A. 128. Ishi incheie haina plina de shireturi. EMINESCU O. I 87. ◊ Refl. (Despre obiecte de imbracaminte) Un vinat giulgiu sencheie nod Pe umerele goale. EMINESCU O. I 170. Era incinsa cu un colan de aur ce se incheia cu mari paftale. NEGRUZZI S. I 145. ♦ Refl. (Despre persoane) Ashi prinde nasturii copcile de la haine; a se imbumba. Incheiete la haina. ♦ (Cu privire la nasturi shireturi etc.) A trece prin gaurile respective; (cu privire la copci) a introduce una intralta spre a impreuna cele doua partzi ale imbracamintei incaltzamintei etc. Incheietzi nasturii. 2. (Cu privire la partzile componente ale unui obiect) A potrivi unul intraltul; a imbina a uni a monta. V. fixa. Teslarii cioplind grinzile cu barzile le suie pe zid shi le ashaza incheindule una cu alta. DRAGHICI R. 44. Facusa un car shil incheiasa in casa. SHEZ. I 189. ◊ Refl. Fig. Hora de fete... sa incheiat shi leganat shi molatec se mishca dupa sunetul... scripcii. HOGASH DR. II 185. ♦ Refl. (Despre vegetatzie) A acoperi un loc in chip neintrerupt a forma un covor de verdeatza. Padurea de stejari din apropiere se incheiase. SADOVEANU E. 5. Padurile nu inverzisera inca dar prunishtele erau in floare iarba se incheiase salciile rachitele shi plopii lasasera mitzishori. SLAVICI O. II 30. II. 1. (Cu privire la o durata de timp la o munca la o actziune la o opera etc.) A pune capat a sfirshi a termina. Obishnuia sashi incheie fiecare fraza cu un gest larg totdeauna acelashi. GALAN Z. R. 85. Asudat shi istovit incheie invirtita cu o apasare zdravana de arcush. REBREANU I. 16. Incheiem aceasta introducere ce ne era neaparata. CARAGIALE O. III 219. ◊ Refl. A stirnit o cearta care maimai sa se incheie cu scandal. REBREANU I. 84. Naprasnica lupta dintre cei doi uriashi... sa incheiat. VLAHUTZA O. A. II 116. A facut un semn... prin care le arata k sfatul sa incheiat. CARAGIALE O. III 72. ♦ (Cu privire la socoteli calcule) A ajunge la capat; a termina. Seara incheindushi bilantzul zilei fu totushi multzumit. REBREANU R. I 242. Badea Niculaie... pleaca sal gaseasca k sashi incheie socotelile. GHICA S. VII. ♦ (Urmat de o completiva directa). A trage concluzia a conchide. Printzul Cantemir incheie fara nici un alt temei k el trebuie sa fi fost odata husari. BALCESCU O. I 120. ♦ A forma capatul a ceva; a delimita a margini. Tunurile incheie coloana. ◊ (Poetic) Sprincenele arcate fruntea alba io incheie. EMINESCU O. I 79. ♦ Refl. A se limita a se rezuma la... Familia lui Gheorghe toata se incheia in mama lui shin cele doua surori. VLAHUTZA N. 47. SHapoi chititzi k numai in arc se incheia tot meshteshugul shi puterea omului aceluia? CREANGA P. 245. 2. (Cu privire la acorduri tratate contracte etc.) A stabili conditziile a intocmi actul respectiv (shi al semna). In 1886 Rominia a incheiat conventziuni comerciale cu Rusia Elvetzia shi Frantza. IST. R.P.R. 415. Nu va pleca deacolo pina nu va fi incheiat vinzarea. REBREANU R. I 259. La 1501 el merse in Polonia de incheie pacea intre SHtefan vv. shi Albert regele Poloniei. BALCESCU O. I 81. ◊ Refl. pas. Contractul colectiv ce se incheie intre muncitori shi conducerea administrativa a intreprinderilor socialiste exprima unitatea deplina de interese a partzilor contractante. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 11 83. Inaltul hatisherif fu citit shi talmacit shi se incheie toata rinduiala dupa izvod shi dupa datina. SADOVEANU O. VII 73. ♦ A redacta a alcatui. (Refl. pas.) A doua zi sa constatat cazul shi sa incheiat cuvenitul procesverbal. VLAHUTZA O. A. 152.