SFIRSHÍT¹ s. n. 1. Momentul in care se sfirsheshte ceva perioada in care se apropie de capat locul unde se termina ceva; fine incetare incheiere. Soarele batea caldutz in acest sfirshit de toamna luminos shi melancolic dupa doua saptamini de ploaie shi vinturi. C. PETRESCU A. 425. Taina sufletului sau ishi va avea sfirshitul. EMINESCU N. 40. Pe la sfirshitul lui octobre Caragea a putut ieshi din Constantinopol. GHICA S. A. 54. ◊ (In conceptzia biblica) Sfirshitul lumii (sau al pamintului) = prabushirea cosmosului ispravirea vietzii pe pamint; judecata de apoi. V. judecata. Afara eo mishelie shun potop de parca vine sfirshitul lumii. SADOVEANU O. VII 149. ◊ Loc. adj. Fara sfirshit = care nu se termina sau pare k nu se va termina niciodata; fara capat. Gingu cu ochii inchishi asculta curgerea ploii fara sfirshit de afara. C. PETRESCU S. 52. Dta nu shtii... k el mia fagaduit un amor fara sfirshit. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Loc. adv. In sfirshit = in cele din urma in fine. Ai indraznit in sfirshit sa te infatzishezi domnului tau. SADOVEANU Z. C. 100. Ordonantza gaseshte in sfirshit mult cautata patura. CAMIL PETRESCU U. N. 350. In sfirshit sint sloboda sa ma marit shi eu. ALECSANDRI T. I 59. La sfirshit = la urma. La sfirshit se ridica tremurind in picioare. DUMITRIU N. 47. Bine! facu la sfirshit shi ieshi urmata de aproape de Grigore. REBREANU R. I 232. ◊ Expr. Pe sfirshite = pe terminate aproape gata. De batut nau cum sa ne bata k shi ei sint pe sfirshite. CAMIL PETRESCU U. N. 222. Uneori seara iesheau amindoi la plimbare... Toamna era pe sfirshite. VLAHUTZA O. A. III 90. Tirgul era cam departe shi iarmarocul pe sfirshite. CREANGA O. A. 147. A lua sfirshit = a se termina. Dupa patru ore festivitatea a luat sfirshit. STANCU U.R.S.S. 94. A face (sau a pune) sfirshit = a termina a pune capat a face sa inceteze. Sfirshit sa puie dulcii tale suferintzi. VLAHUTZA O. A. 34. Cu o suflare racoreshti suspinumi Cun zimbet faci gindireami sa sembete: Fa un sfirshit durerii... vin la sinumi! EMINESCU O. I 200. 2. Capatul vietzii; moarte. Sfirshitul vaduvei lui Irimiavoda a fost cel mai nenorocit dintre al tuturor doamnelor Moldovei. SADOVEANU O. VII 172. Prin sfirshitul ei tragic se ridicase in ochii mahalalei. BART E. 256. Durerea mi sa inasprit din ce in ce tot mai rau shi acum miashtept sfirshitul din ceas in ceas. MIRONESCU S. A. 85. ◊ Expr. Ashi da sfirshitul sau obshtescul sfirshit = a muri. In odaia aceasta shia dat Pushkin sfirshitul. STANCU U.R.S.S. 145. Sint in clipa de ami da obshtescul sfirshit. ISPIRESCU L. 41. Aici mie sfirshitul = aici am sa mor. Scoatema deacolea din groapa caici mii sfirshitu. SHEZ. IV 195. 3. (Invechit) Scop tzinta. Aveam de gind sa scriem o schitza critica despre talentatul shi simpaticul nostru nuvelist Barbu SHtefanescuDelavrancea. Spre acest sfirshit am citit multe din criticile ce sau scris despre dinsul. GHEREA ST. CR. I 7. Aceleashi pietre teshite le vedem... intrebuintzate k arme agresive de catre popoarele Dunarii de jos; acelea au fost adoptate pentru acelashi sfirshit in armata romina. ODOBESCU S. II 145. Forma gramaticala: (in expr.) sfirshite. Varianta: firshít (BUDAIDELEANU TZ. 103 SHEZ. IV 198) s. n.