59 de definiții pentru mijloc
din care- explicative (26)
- morfologice (12)
- relaționale (10)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (5)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÍJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s. n. I. 1. Punct situat la egală depărtare de două extreme; centru; loc aflat în interiorul unui spațiu, la oarecare distanță de margine. ◊ Loc. adj. De mijloc = situat între limita superioară și cea inferioară; mijlociu. ◊ Loc. adv. La (sau în) mijloc = (aproximativ) în centru, în spațiul care separă două persoane sau două lucruri. ◊ Loc. prep. Prin mijlocul... = printre. Din mijlocul... = dintre. În mijlocul... = între2. ◊ Expr. A fi la mijloc = a fi în cauză, în joc. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelămurit, necunoscut la baza unui lucru. A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni între două persoane care se ceartă, pentru a le împiedica să se ia la bătaie; a media într-un conflict. A-și pune capul (sau gâtul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirmă; a garanta. 2. Nume dat anumitor părți ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate în partea (aproximativ) centrală a obiectului respectiv. 3. Parte a corpului omenesc cuprinsă între torace și șolduri; talie, brâu. ◊ Expr. A apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ține etc.) de mijloc = a petrece brațul în jurul taliei cuiva (în semn de afecțiune). 4. (Înv.) Mediu1, ambianță. 5. Moment situat la aceeași depărtare de începutul și sfârșitul unei acțiuni, al unei perioade de timp; jumătate. ◊ Loc. adv. La mijloc = între două momente; între un moment trecut și cel prezent. ◊ Loc. prep. În mijlocul... = în cursul..., în toiul..., în puterea... ♦ (Înv.) Veacul (sau vârsta) de mijloc = Evul Mediu. ♦ Parte a unei acțiuni, a unei narațiuni etc. situată între începutul și sfârșitul ei. 6. (Înv. și pop.) Ceea ce are calitatea, valoarea situată între o limită superioară și alta inferioară. ◊ Loc. adj. De mijloc = mijlociu, potrivit, mediocru. (Expr.) Cale (sau drum) de mijloc = poziție intermediară între două extreme, soluție moderată sau de compromis; atitudine ponderată. II. 1. Ceea ce servește pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilități (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; p. ext. cale, metodă, procedeu. ♦ Chip, fel. ♦ Posibilitate, putință. 2. (Concr.; la pl.) Unelte, utilaj. ◊ Mijloace de muncă = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii acționează asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivit scopului urmărit. Mijloace de producție = totalitatea obiectelor muncii și a mijloacelor de muncă pe care oamenii le folosesc în procesul de producere a bunurilor materiale. Mijloace de circulație (sau de locomoție) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 3. (Concr.) Avere, bani, resurse, fonduri. [Acc. și: mijlóc] – Lat. medius locus.
mijloc [At: PSALT. HUR. 17v/21 / V: (reg) meljoc, meljuc, ~lic, ~luc, mijoc, milgoș, miljoc, miljluc (A și: miljluc), miljuc (A și: miljuc), minjoc, mioljoc, miojuc, mioljuc, mirjoc, mișloc, moljuc, (înv) mizloc / A și: ~loc / Pl: ~oace[1], ~uri, (înv, sm) ~oci / E: ml medius locus] 1 sn (Precedat de pp „în”, „din”, „prin”, „la”, „pe la”, înv, „pre” și urmat de un genitiv) Punct, linie, parte a unui lucru, a unei suprafețe care se găsește la egală depărtare de punctele periferice, circumferință, extremități Vz buric, centru, jumătate, miez. 2 sn (Pex; îoc margine) Parte a unui lucru situată la oarecare distanță de fiecare dintre punctele marginale ale acestuia. 3 sn (Îoc capăt, extremitate) Interval cuprins între două extremități sau între două elemente de același fel. 4 sn (Înv; îs) ~ul cerului Zenit. 5 sn (Reg; îas) Sud. 6-7 sn (Îla) De ~ (Situat sau) destinat de a fi așezat în centru sau în spațiul dintre alte lucruri. 8 sn (Îls) Drum (sau cale, linie, înv, hotar) de ~ Soluție intermediară. 9 sn (Îal) Atitudine de compromis. 10 sn (Reg; îs) Degetul de ~ Deget mijlociu (3). 11-12 sn (Îljv) Din ~ (Care este) așezat în centru Si: central. 13-14 sn (Înv; îal) (Care este) în devălmășie. 15-16 sn (Îal; îoc dindărătși dinainte) (Care este) din flanc. 17-18 sn (Îal; pex) (Care este) în plin. 19 sn (Înv; îe) A ridica (sau a scoate) (pe cineva sau ceva) din ~ A înlătura. 20 sn (Înv; îae) A exclude din discuție. 21 sn (Îlav) La (sau în) ~ Aproximativ în centru, în spațiul care separă două persoane sau două lucruri. 22 sn (Îe) A sta (sau a se pune) la ~ A sta între două persoane pentru a le împiedica să se încaiere. 23 sn (Îvp; îae) A interveni, a stărui pentru cineva. 24 sn (Înv; îe) A pune (ceva) la ~ A oferi în folosință comună. 25 sn (Înv; îe) A aduce (sau a pune pe cineva sau ceva) la (sau în) ~ A aduce în discuție. 26 sn (Înv; îae) A convoca pe cineva într-o adunare. 27 sn (Înv; îe) A sta la ~ A sta în cumpănă, a fi nehotărât. 28 sn (Fam; îe) A-și pune capul (sau, rar, gâtul) la ~ A garanta cu viața. 29 sn (Înv; îe) A fi la ~ A fi prezent într-o adunare, la o consfătuire. 30 sn (Îae) A fi în cauză, în joc. 31 sn (Îae) Se spune pentru a semnala un factor suplimentar care influențează desfășurarea faptelor. 32 sn (Pfm; îe) A băga (pe cineva) la ~ A înconjura pe cineva cu simpatie sau afecțiune. 33 sn (Îae) A face din cineva obiectul glumelor, ironiilor. 34 sn (Îlpp) În (sau prin) ~ul sau (înv) în ~ul a..., pe ~ul, în (sau prin, pre, întru) ~ de..., la ~ Între, printre. 35 sn (Îal; urmat de un nume colectiv) În. 36 sn (Îlpp; urmat de un nume colectiv) Din ~ul... sau (înv) de ~ de Din. 37 sn (Îal) Dintre. 38 sn (Înv; îoc margine) Teritoriu de centru, zonă de interior. 39 sn Parte a corpului omenesc dintre torace și șolduri Si: talie, brâu. 40 sn (Îe) A apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ține etc.) de ~ A petrece brațul în jurul taliei cuiva, în semn de afecțiune. 41 sn (Pop; îe) A fi moale de ~ A fi lingușitor. 42 sn Șale. 43 sn Durere de șale. 44 sn (Pan) Parte a corpului albinei dintre torace și abdomen. 45 sn (Reg) Tulpină a unei plante. 46 sn (Reg) Mijlocar (3). 47 sn (Reg; lpl; îf mijloace) Cruce de lemn care desparte fereastra în mai multe zone Si: răscruci, (reg) mijlocar (7). 48 sn (Reg; lpl; îf mijloace) Broderie, dantelă sau orice alt lucru de mână care unește două bucăți de țesătură, mai ales la fețele de masă Si: (reg) mijlocar (8). 49 sn (Reg) Plasă din mijloc a năvodului cu trei plase. 50 sn (Reg) Calotă a pălăriei. 51 sn (Reg) Parte a cobzei nedefinită mai îndeaproape, probabil bârdan. 52 sn (Reg) Parte interioară, lemnoasă, a unui fruct, în care stau sâmburii Si: cocean. 53 sn (Îvp; îoc margine, aripă) Corp central al unei formații de luptă Si: (înv) temei. 54 sn (Înv; îs ~ înconjurător, ~ social) Mediu. 55 sn (Îoc început, sfârșit) Moment situat aproximativ la aceeași depărtare de începutul și sfârșitul unei unități de timp, al unei acțiuni sau al unui fenomen care se desfășoară în timp. 56 sn (Îlpp) în ~ul sau (înv) în ~ de în timpul, în cursul. 57 sn (Îal, cu nuanță intensivă) în plină desfășurare, în toiul... 58 sn (Îe) A trece (sau a fi, rar, a face) la (sau, înv, în) ~ Exprimă insistența asupra ideii de interval, de răstimp intervenit între două date de referință. 59 sn (Asr; îs) Veacul (sau vârsta) de ~ Evul Mediu. 60 sn (Pex) Parte centrală a unei comunicări orale sau scrise. 61 sn (Îvp; îoc frunte, coadă) Care are dimensiunea, calitatea, valoarea situate între extrema inferioară și cea superioară. 62 a (Îs) Om de ~ Om de statură mijlocie. 63 sn (Îla) De ~ Potrivit ca dimensiune. 64 sn (Îal) Obișnuit. 65 sn (Îal) Moderat. 66 sn (Înv) Persoană care se pune în serviciul cuiva pentru o stabili o legătură, a obține o favoare Si: mediator (1). 67 sn (Înv) Persoană de care se servește cineva pentru atingerea unui scop. 68 sn (Îlpp) Prin (sau cu) -ul... sau prin ~ de... Prin intermediul. 69 sn (Pgn) Ceea ce servește ca unealtă pentru realizarea uni scop. 70 sn (Lpl) Posibilități materiale sau morale de care dispune cineva într-un anumit scop. 71 sn (Pex) Fel de a acționa Si: cale, chip, metodă, (înv) mijlocire (5). 72 sn (Îlav) Prin toate ~oacele sau prin orice ~, cu orice (sau orișice) ~oace, (rar) cu tot ~ul, cu multe feluri de ~oace Pe toate căile. 73 sn (Pex; îal) Cu orice preț. 74 sn (Îrg; îe) A nu fi ~ (de a...) A nu exista nici o posibilitate de realizare. 75 sn (Îe) A nu avea – să... A-i fi imposibil să... 76 sn (Înv; îe) A face toate ~oacele (sau mii de ~oace) A face tot ce este posibil. 77 sn Logică a unui fapt Si: rațiune, temei. 78 sn (Pex) Pretext. 79 snp Unelte. 80 sn (Îs) ~oace de muncă (sau de bază) Lucruri cu care omul acționează asupra obiectului muncii Si: (înv) mijlociri (6). 81 sn (Îs) ~oace de producție Totalitate a obiectelor muncii și a mijloacelor de muncă Si: (înv) mijlociri (7). 82 sn (Îs) ~oace de circulație (sau de locomoție) Vehicule pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 83 sn (Lpl) Avere. 84 sn (Spc; șîs ~oace bănești, financiare) Bani. corectată
- Această accentuare de plural corespunde variantei mijloc. Cuvântul-titlu paroxiton ar produce pluralul proparoxiton mijloace — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÍJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s. n. I. 1. Punct care se găsește la egală depărtare de două extreme; centru; loc aflat în interiorul unui spațiu, la oarecare distanță de margine. ◊ Loc. adj. De mijloc = situat între limita superioară și cea inferioară; mijlociu. ◊ Loc. adv. La (sau în) mijloc = (aproximativ) în centru, în spațiul care separă două persoane sau două lucruri. ◊ Loc. prep. Prin mijlocul... = printre. Din mijlocul... = dintre. În mijlocul... = între2. ◊ Expr. A fi la mijloc = a fi în cauză, în joc. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelămurit, necunoscut la baza unui lucru. A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni între două persoane care se ceartă, pentru a le împiedica să se încaiere; a media într-un conflict. A-și pune capul (sau gâtul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirmă; a garanta. 2. Nume dat anumitor părți ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate în partea (aproximativ) centrală a obiectului respectiv. 3. Parte a corpului omenesc cuprinsă între torace și șolduri; talie, brâu. ◊ Expr. A apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ține etc.) de mijloc = a petrece brațul în jurul taliei cuiva (în semn de afecțiune). 4. (Înv.) Mediu1, ambianță. 5. Moment situat la aceeași depărtare de începutul și sfârșitul unei acțiuni, al unei perioade de timp; jumătate. ◊ Loc. adv. La mijloc = între două momente; între un moment trecut și cel prezent. ◊ Loc. prep. În mijlocul... = în cursul..., în toiul..., în puterea... ♦ (Înv.) Veacul (sau vârsta) de mijloc = evul mediu. ♦ Parte a unei acțiuni, a unei narațiuni etc. situată între începutul și sfârșitul ei. 6. (Înv. și pop.) Ceea ce are calitatea, valoarea situată între o limită superioară și alta inferioară. ◊ Loc. adj. De mijloc = mijlociu, potrivit, mediocru. (Expr.) Cale (sau drum) de mijloc = poziție intermediară între două extreme, soluție moderată sau de compromis; atitudine ponderată. II. 1. Ceea ce servește ca unealtă pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilități (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; p. ext. cale, metodă, procedeu. ♦ Chip, fel. ♦ Posibilitate, putință. 2. (Concr.; la pl.) Unelte, utilaj. ◊ Mijloace de muncă = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii acționează asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivit scopului urmărit de ei. Mijloace de producție = totalitatea obiectelor muncii și a mijloacelor de muncă pe care oamenii le folosesc în procesul de producere a bunurilor materiale. Mijloace de circulație (sau de locomoție) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 3. (Concr.) Avere, bani, resurse, fonduri. [Acc. și: mijlóc] – Lat. medius locus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÍJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s. n. I. 1. Punct care se găsește la egală depărtare de extremitățile unui lucru; loc care se află în interiorul unui spațiu. În mijlocul drumului picotește cîinele învățătorului. REBREANU, I. 10. La mijloc de codru des, Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215. Piața... are în mijloc un stîlp de marmură. GOLESCU, I. 47. ◊ Loc. prep. Prin mijlocul... = prin, printre. Corabia plutea cu mare repejune prin mijlocul valurilor. DRĂGHICI, R. 24. Din mijlocul... = dintre. Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlalți și iar se înfățișează înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 262. În mijlocul... = între, printre. Din fericire am observat că domnul Herdelea nu s-a plictisit prea rău în mijlocul cărților. REBREANU, R. I 55. Văzînd pe Galben-de-soare în mijlocul iepelor, se răpezi la dînsul. ISPIRESCU, L. 28. ◊ Expr. A fi (cineva) la mijloc = a fi (cineva) pricina, cauza, explicația unui lucru sau a unei situații. Aici încă trebuie să fie un drac la mijloc. CREANGĂ, P. 266. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelămurit, suspect (un dedesubt) la baza sau ca explicație a unui lucru. Altceva e la mijloc. Ție ți-a plăcut să trăiești comod. BARANGA, I. 154. Fără îndoială, era ceva la mijloc. Și-l sili încetul cu încetul, prin întrebări treptate, să-i spuie toate amănuntele. BASSARABESCU, V. 22. A se pune (sau a sta) la mijloc = a se amesteca între cei care se ceartă pentru a mijloci o împăcare, a interveni. Văzînd noi că era cît pe ce să se încaiere la bătaie, ne punem la mijloc și-i împăcăm cu mare greu. CREANGĂ, A. 107. A-și pune capul (sau gîtul) la mijloc = a-și pune viața în joc sau în primejdie; a garanta ferm. Mi-au spus mie cine l-au văzut că Ion a luat-o [pupăza]; gîtul îmi pun la mijloc. CREANGĂ, A. 56. 2. Partea corpului omenesc cuprinsă între piept și abdomen; talie. Nu-mi fi inimă dușmană Cînd vezi răul lîngă mine. Haide, prinde-mă mai bine De mijloc! COȘBUC, P. I 238. Atunci ea deodată s-a văzut închisă cu un cerc zdravăn de fier peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. Și-ntîlnii o fetișoară, Cu cosița gălbioară, Cu mijloc de trestioară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. ♦ Abdomen, burtă. Cu nasurile prea rumene, cu mijlocurile prea umflate și cu rasele pătate de grăsimile mîncărilor. SADOVEANU, Z. C. 181. 3. (Învechit) Mediu, ambianță. Un artist, un scriitor... e influențat de mijlocul în care trăiește. GHEREA, ST. CR. II 70. 4. Moment situat la aceeași depărtare de începutul și sfîrșitul unui fragment de timp; jumătate. Mijlocul zilei. ▭ Cînd la mijloc de cale, S-a iscat un vînt, Din fund de pămînt. SEVASTOS, N. 136. ◊ (Învechit) Veacul (sau vîrstă) de mijloc = evul mediu. Clasicismul antic și romantic din veacul de mijloc [titlu]. GHEREA, ST. CR. II 106. O pompă solemnă, ce aducea aminte de turnerile cavalerilor vrîstei de mijloc. NEGRUZZI, S. I 36. ◊ Loc. adv. La mijloc = între două momente; între timp, de atunci. Nu trece mult la mijloc, iaca se pomenește Ivan cu un car plin de palce. CREANGĂ, P. 305. Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120. Au trecut cîteva zile la mijloc fără a le istorisi ceva. DRĂGHICI, R. 111. De la mijloc = de la jumătate; din interior. ◊ Loc. prep. În mijlocul... = în toiul..., în puterea... Ne aflăm în mijlocul iernii. STANCU, D. 307. ♦ Miezul unei acțiuni, narațiuni etc. Ei, acu ai înțeles? zise George oprindu-se în mijlocul cîntecului. REBREANU, I. 21. Vrei să-ți spui un basm, s-adormi mai bine? – Spune – Ei! începutul nu-i nimica; să vezi dumneata mijlocul și sfîrșitul. CARAGIALE, P. 56. 5. (În loc. adj.) De mijloc = mijlociu, potrivit, mediocru. Era un om de mijloc, pe chipul căruia citeai numai blîndețe. I. BOTEZ, ȘC. 158. Anul va fi de mijloc. ȘEZ. II 197. ◊ Expr. Cale (sau drum) de mijloc = soluție intermediară, între două extreme. Cînd îi alb, spun alb, și la negru, spun negru... ori, ori! Că drum de mijloc nu există. DAVIDOGLU, M. 83. II. 1. Procedeu, mod de acțiune, metodă; chip, fel; instrument (2). Rolul limbii este de a servi ca mijloc de comunicare între oameni. GRAUR, S. L. 11. Arta înseamnă... fond și formă, conținut și mijloace, teme și procedee. VIANU, S. 147. Căci acelorași mijloace Se supun cîte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă. EMINESCU, O. I 196. O supărare de care căuta vreun mijloc a scăpa! NEGRUZZI, S. I 49. ♦ Posibilitate, putință. Dar cu slabele-ți mijloace faptele-ți sînt de mirare. ALEXANDRESCU, P. 134. 2. (Concretizat, la pl.) Avere, stare; bani, fonduri, resurse. Pe la anul 1846 Bălcescu, procurîndu-și mijloace bănești din familie, a pornit în străinătate. GHICA, S. 698. Înțeleg că nu vrei, dar dacă nu-s mijloace, ce să facem? Trebuie răbdare, fata mea! ALECSANDRI, T. I 279. 3. (La pl.) Unealtă, instrument, utilaj. Gospodăria agricolă colectivă își organizează munca după plan, folosește pe scară largă mijloacele mecanizate și metodele științei agricole înaintate, STAT. GOSP. AGR. 3. Omul de azi, mai luminat și mai înțelegător, trebuie să-și cultive pămîntul mai bine, cu mijloace tehnice. SADOVEANU, E. 26. ◊ Mijloace de muncă = lucrurile cu ajutorul cărora omul acționează asupra obiectului muncii lui și îl modifică: uneltele de producție, precum și pămîntul, clădirile destinate producției, drumurile, canalurile, depozitele etc. Mijloacele de muncă indică nu numai gradul de dezvoltare a forței de muncă omenești, dar și raporturile sociale în care se lucrează. MARX, C. I 187. Mijloace de producție = totalitatea uneltelor de producție, împreună cu sulul, subsolul, mijloacele de comunicație etc., necesare pentru a obține bunuri materiale. După cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare și după naționalizarea principalelor mijloace de producție, partidul nostru, mobilizînd masele largi de oameni ai muncii, a trecut la construirea socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 57. – Accentuat și: mijlóc. – Variantă: miéjloc (BUDAI-DELEANU, Ț. 245) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÍJLOC2 ~oáce n. 1) Mod de a acționa pentru a atinge un anumit scop; metodă; procedeu; modalitate; manieră. ~oace de prevenire a bolilor. 2) Fel, chip de a fi, de a se manifesta. ~ de exprimare. ◊ Prin toate ~oacele folosind toate posibilitățile. 3) la pl. Resurse materiale; bani. Lipsit de ~oace. 4) Ansamblu al celor necesare pentru realizarea unei acțiuni. ~oace de transport. ◊ ~oace de producție totalitate a uneltelor de muncă. /<lat. medius locus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÍJLOC1 ~uri n. 1) Loc, parte sau punct al unui lucru (al unui spațiu sau al unei suprafețe), situat la o distanță egală de marginile sau capetele periferice. ~ul străzii. Prin ~ul satului. ◊ În ~ul... a) între, printre; b) în limitele unui spațiu; c) alături de... De la ~ de la jumătate. 2) Moment care se află la o distanță egală de începutul și sfârșitul unui interval de timp; jumătate. * La ~ între două intervale de timp. 3) Parte a corpului omenesc cuprinsă între șolduri și coaste; talie; brâu. Încins la ~. ◊ A fi (cineva) la ~ a fi cauza unei stări de lucru. A fi ceva la ~ a fi ceva ascuns, inexplicabil la baza unui lucru. A-și pune capul (sau gâtul) la ~ a se expune la o primejdie. A se pune la ~ a interveni într-o ceartă, într-o încăierare. /<lat. medius locus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mijloc n. 1. partea unui loc egal depărtată de extremitățile sale: mijlocul casei; fig. mijlocul zilei, mijlocul discursului; de mijloc, mediocru; la mijloc, de atunci: sunt ani la mijloc EM.; 2. mijlocul corpului, talie: mă luă de mijloc; 3. fig. ceea ce servă spre a ajunge la un scop: nu e alt mijloc de scăpare; 4. putere de a face ceva; 5. mijlocire: prin mijlocul darurilor; 6. pl. avere, stare: om cu mijloace. [Lat. MEDIUS LOCUS, influențat de sinonimul slav. MEJDA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
míjloc (est) și mijlóc (vest) n., pl. oáce și rar míjloace (d. mĭez, mez și loc, adică locu mediŭ, lat. mĕdius lăcus; pv. megloc, fr. milieu). Centru, loc egal depărtat de extremitățĭ, de început și de sfîrșit: mijlocu uneĭ mese, uneĭ cărțĭ, unuĭ discurs. Loc depărtat de marginĭ, de malurĭ: a înainta în mijlocu mulțimiĭ, a te arunca în mijlocu măriĭ. Mijlocu corpuluĭ, talie: a apuca de mijloc. Fig. Ceĭa ce servește ca să ajungĭ la scop, mijlocire, intermediŭ, ajutor: nu e alt mijloc de cît războĭŭ, a rezolva o chestiune pin mijlocu armelor. Pl. Avere, stare, posibilitate de a face ceva: a avea mijloace de traĭ, de a reduce pe cineva la tăcere. De mijloc, 1. mijlociŭ: înălțime de mijloc, 2. mediocru: inteligență mediocră. La mijloc, 1. între (ca obstacul, ca interes, ca lucru de care e vorba orĭ care cauzează ceva): îs multe la mijloc (subînț. care se opun la trecere, care fac fericirea, care-l fac să se intereseze de aceasta, e vĭața la mijloc aicĭ), îmĭ pun capu la mijloc (îmĭ risc, îmĭ expun capu, pun rămășag pe capu meŭ), e ceva la mijloc, e un motiv, o cauză, 2. de atuncĭ: îs anĭ la mijloc. Pun în (saŭ la) mijloc, risc, expun saŭ opun: el puse vĭața orĭ sabia sa la mijloc. – Pop. și miljoc (Mold. Trans.). În Ml. și adj. fem.: fata cea mijloacă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
meljoc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mieljoc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mieljuc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mijlic sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mijluc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mijoc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
milgoș sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miljluc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miljoc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miljuc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
minjoc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miojuc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mioljoc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mioljuc s vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mirjoc sf vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mișloc sn vz mijloc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIÉJLOC s. n. v. mijloc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clásă mijlocíe (de míjloc) sint. s. ◊ „Noi credem că viitorul economic al României este legat de apariția acelei clase mijlocii, de oameni întreprinzători, care să știe să facă bani și să-i investească.” R.l. 16 XI 92 p. 2. ◊ „S-a hotărât reînvierea clasei de mijloc.” Ev.z. 17 V 95 p. 4; v. și ◊ „22” 2430 XII 92 p. 6; v. și middle class (trad. fr. classes moyennes; cf. engl. middle class)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!mijloc1 (procedeu; unealtă) s. n., pl. mijloace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!mijloc2 (punct/moment central; talie) s. n., pl. mijlocuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+mijloc (de ~) loc. adj. (clasa ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+mijloc (în/la ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!míjloc2/mijlóc2 (punct/moment central, talie) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
míjloc1/mijlóc1 (procedeu, unealtă) s. n., pl. míjloace/mijloáce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
míjloc/mijlóc (procedeu, unealtă, avere, corp central) s. n., pl. míjloace/mijloáce
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mijlóc (talie) s. n., pl. mijlócuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mijloc, pl. mijloace
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mijloc (mijlocul drumului; mijlocul de a ajunge), mijloace pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
+mijloc de transport (vehicul) s. n., pl. mijloace de transport (~ în comun)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+mijlocul (din/în/prin ~) loc. prep. (~ lui/său)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÍJLOC s. 1. v. centru. 2. centru, (fig.) buric, inimă, (înv. fig.) dric. (În ~ul orașului.) 3. centru, miez, (fig.) buric, inimă. (În ~ul pământului.) 4. (fig.) sân. (Se află în ~ul familiei.) 5. jumătate. (La ~ul scândurii.) 6. v. brâu. 7. (ANAT.) șale (pl.). (O doare ~ul.) 8. jumătate. (La ~ul săptămânii.) 9. v. toi. 10. v. mod. 11. v. avere. 12. v. fond. 13. mijloc de transport v. vehicul.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÍJLOC s. v. ambianță, anturaj, cadru, cerc, gros, intermediar, mediator, mediu, mijlocitor, mulțime, sferă, societate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mijloc s. v. AMBIANȚĂ. ANTURAJ. CADRU. CERC. GROS. INTERMEDIAR. MEDIATOR. MEDIU. MIJLOCITOR. MULȚIME. SFERĂ. SOCIETATE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIJLOC s. 1. centru. (~ unui cerc.) 2. centru, (fig.) buric, inimă, (înv. fig.) dric. (În ~ orașului.) 3. centru, miez, (fig.) buric, inimă. (În ~ pămîntului.) 4. (fig.) sîn. (Se află în ~ul familiei.) 5. jumătate. (La ~ scândurii.) 6. brîu, talie. (Grîul îi ajungea pînă la ~.) 7. (ANAT.) șale (pl.). (O doare ~.) 8. jumătate. (La ~ săptămînii.) 9. miez, putere, toi, (pop.) dric, tărie, temei, (reg.) vipie, viu. (În ~ul nopții.) 10. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem, (reg.) cap, modru, (înv.) manoperă, marșă, mediu, mijlocire. (Un alt ~ de a rezolva problema.) 11. (la pl.) avere, avut, avuție, bogăție, bun, situație, stare, (înv. și reg.) bogătate, prilej, prindere, (reg.) blagă, prinsoare, (prin Transilv.) apucătură, (Transilv.) iosag, (Olt., Ban. și Transilv.) vlagă, (înv.) bucate (pl.), periusie, (fam.) parale (pl.), (fig.) cheag, seu. (Are ceva ~.) 12. (FIN.; mai ales la pl.) fond, resursă, (înv.) sermaia. (~ bănești.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECOLUL DE MÍJLOC s. v. evul mediu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÂRSTA DE MÍJLOC s. v. evul mediu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VEACUL DE MÍJLOC s. v. evul mediu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
secolul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
veacul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vîrsta de mijloc s. v. EVUL MEDIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mijlóc (mijloáce), s. n. – 1. Miez, centru. – 2. Talie, cingătoare, brîu. – 3. Intermediu, formă, metodă. – 4. (Pl.) Posibilități, avere, bogăție. – Var. (Munt.) miljoc. Mr. ńoldzuc, ńoldzică, megl. mejluc, istr. mejloc. Lat. mĕdius locus (Cipariu, Gram., 95; Pușcariu 1076; Candrea-Dens., 1112; REW 5462) sau, mai curînd, în interiorul românei, din miez loc, cf. fr. milieu. Der. direct din lat. *mediulocu ar prezenta dificultatea lui l intervocalic, pe care Pușcariu încerca s-o soluționeze prin intermediul unei forme *mediolus locus, care pare inutilă. Rezultatul miez- › mij- se datorează, după Densusianu, Filologie, 447 și Candrea, influenței sl. mežda; mai curînd se datorează dificultății de pronunțare a grupului zl, puțin obișnuit în rom., care ar fi dezvoltat un iot, de unde mij-, ca și breaz › breji. Der. mijlocaș, adj. (de mijloc); mijlocaș, s. m. (locuitor cu o situație economică de mijloc; calul de la mijloc la un vehicul tras de trei cai); mijlocel, adj. (median); mijloci, vb. (a intermedia, a interveni, a se interpune; a obține, a procura); mijlocitor, adj. (care intermediază); mijlociu, adj. (mediu; mediocru, curent); mijlocie, s. f. (medie, termen mediu); nemijlocit, adj. (imediat).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
MIJLOC / DE LUPTĂ / DE ACȚIUNE / DE ATAC / AERIAN, denumire generală dată tehnicii de luptă deservind ațiunile militare (aici sunt incluse avioanele și aparatele de zbor fără pilot).
MÍJLOC s. n. (cf. lat. medius locus): ceea ce servește la realizarea unui scop precis. ◊ ~ de comunicare: m. de legătură între vorbitori, m. de transmitere reciprocă de cunoștințe, idei și sentimente, ca de exemplu limba („Limba este cel mai important mijloc de comunicare între oameni”). ◊ ~ de îmbogățire a vocabularului (unei limbi): procedeu, modalitate de formare a unor cuvinte noi într-o limbă. Pentru limba română se disting două feluri de m. de îmbogățire a vocabularului ei: interne, între care se numără derivarea, compunerea și conversiunea (schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, trecerea cuvintelor dintr-o clasă în alta) și externe (împrumuturile de toate felurile din alte limbi). ◊ ~ de realizare a flexiunii: element lingvistic care ajută anumite părți de vorbire să flexioneze, să-și schimbe forma. În limba română există două feluri de m. de realizare a flexiunii: sintetice, între care se numără articolul hotărât enclitic, sufixele și desinențele (de aici și tipul de flexiune sintetică) și analitice, între care se numără articolul hotărât proclitic, articolul nehotărât, articolul posesiv (genitival), articolul demonstrativ (adjectival), adjectivele calificative și adjectivele pronominale în poziție proclitică față de substantiv și unele prepoziții (de aici și tipul de flexiune analitică). ◊ ~ de realizare a gradelor de comparație: element lingvistic reprezentat printr-un cuvânt, care ajută la exprimarea gradului de intensitate a însușirii de care dispun două obiecte comparate. Pentru limba română s-au fixat ca m. de realizare a acestor grade adverbele cu rol de instrumente gramaticale mai, puțin, foarte, tare și prea și locuțiunile adverbiale de mod, cu același rol de instrumente gramaticale, tot așa (de), tot atât (de), la fel (de); articolele demonstrative cel, cea, cei, cele; prepozițiile decât, ca, din și dintre. ◊ ~ de exprimare a raporturilor sintactice: element lingvistic reprezentat printr-un cuvânt care ajută la realizarea unuia din cele două tipuri de relații sintactice fundamentale, existente în cadrul propoziției și al frazei (de coordonare și de subordonare). Pentru limba română sunt considerate ca m. de exprimare a raportului de coordonare, conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale coordonatoare, iar ca m. de exprimare a raportului de subordonare, flexiunea cazuală, prepozițiile și locuțiunile prepoziționale, conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare, pronumele și adjectivele pronominale relative, adverbele relative.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
MIJLOC DE NAVIGAȚIE AERIANĂ aparat care asigură elementele necesare aplicării unei metode de navigație aeriană. Mijloacele de navigație aeriană se pot clasifica astfel: mijloace generale sau geometrice (se bazează pe măsurarea diferiților parametri ce depind de forma, dimensiunile și proprietățile solului, din această categore făcând parte: compasele magnetice obișnuite, girocompasele, sistemele direcționale, vitezometrele, altimetrele cu capsulă aneroidă, termometrele aerului exterior, indicatorii de navigație, sistemele inerțiale, cronometrele etc.), mijloace de radionavigație (se bazează pe principii electronice, din această categorie făcând parte: radiogoniometrele, radiofarurile, echipamentele de măsurare a distanței aeronavei etc.), mijloace astronomice de navigație (se bazează pe principiul măsurării parametrilor deplasării aștrilor pe bolta cerească, din această categorie făcând parte: astrocompasul, astrosextantul etc.) și mijloace luminoase de navigație (se bazează pe principiul utilizării energiei luminoase pentru orientare, din această categorie făcând parte: balizajul luminos al pistei de aterizare, farurile de aerodrom și dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a poziției aeronavei).
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
AUREA MEDIOCRITAS (lat.) aurita cale de mijloc – Horațiu, „Ode”, II, 10, 5. Îndemn la modestie și la cumpătare. Astăzi, persiflare a mediocrității.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
IN MEDIO STAT VIRTUS (lat.) virtutea se află la mijloc – Sentință a scolasticii medievale, avându-și originea în doctrina etică a lui Aristotel.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (it.) la mijlocul drumului vieții noastre – Dante, „Infernul”, I, 1. În simbolistica dantescă, vârsta de 35 de ani, punctul cel mai înalt al arcului vieții.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NIL MEDIUM EST (lat.) nu există cale de mijloc – Ori așa, ori altfel.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Aurea mediocritas (lat. „Mediocritate aurită”), două cuvinte desprinse dintr-o odă (II,10,5) a lui Horațiu. „Acest frumos vers – a spus Voltaire – îl știe orice om de litere pe dinafară”. Oda lui Horațiu cîntă avantajele unui trai modest, departe de splendorile măririlor și ale vieții zgomotoase. De aceea, deși traduse exact cuvintele înseamnă „mediocritate aurită”, e bine să se știe că nu este vorba de mediocritate, în înțelesul comun al cuvîntului, ci de o stare mijlocie, pe care poetul, la vremea aceea, o socotea o chezășie a liniștii sufletești și o cale spre fericire, motiv pentru care o și numește poetic „aurea” – aurită. De altfel, în limba latină, mediocritas înseamnă în primul rînd: moderație, măsură, cale de mijloc. Expresia, mai totdeauna citată în latinește, a căpătat însă cu timpul un sens peiorativ. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a lua la mijloc (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva), a batjocori (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a păstra linia de mijloc expr. a fi cumpătat, a fi moderat
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- pronunție: mijloc, mijloc
substantiv neutru (N22) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- pronunție: mijloc, mijloc
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N22) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mijloc, mijloace / mijloc, mijlocurisubstantiv neutru
- 1. Punct situat la egală depărtare de două extreme; loc aflat în interiorul unui spațiu, la oarecare distanță de margine. DEX '09 DLRLCsinonime: centru
- În mijlocul drumului picotește cîinele învățătorului. REBREANU, I. 10. DLRLC
- La mijloc de codru des, Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215. DLRLC
- Piața... are în mijloc un stîlp de marmură. GOLESCU, I. 47. DLRLC
- De mijloc = situat între limita superioară și cea inferioară. DEX '09 DEX '98sinonime: mijlociu
- La (sau în) mijloc = (aproximativ) în centru, în spațiul care separă două persoane sau două lucruri. DEX '09 DEX '98
-
- Corabia plutea cu mare repejune prin mijlocul valurilor. DRĂGHICI, R. 24. DLRLC
-
- Din mijlocul... = dintre. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dintre
- Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlalți și iar se înfățișează înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 262. DLRLC
-
-
- Din fericire am observat că domnul Herdelea nu s-a plictisit prea rău în mijlocul cărților. REBREANU, R. I 55. DLRLC
- Văzînd pe Galben-de-soare în mijlocul iepelor, se răpezi la dînsul. ISPIRESCU, L. 28. DLRLC
-
- A fi la mijloc = a fi în cauză, în joc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Aici încă trebuie să fie un drac la mijloc. CREANGĂ, P. 266. DLRLC
-
- A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelămurit, necunoscut la baza unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Altceva e la mijloc. Ție ți-a plăcut să trăiești comod. BARANGA, I. 154. DLRLC
- Fără îndoială, era ceva la mijloc. Și-l sili încetul cu încetul, prin întrebări treptate, să-i spuie toate amănuntele. BASSARABESCU, V. 22. DLRLC
-
- A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni între două persoane care se ceartă, pentru a le împiedica să se ia la bătaie; a media într-un conflict. DEX '09 DLRLCsinonime: interveni
- Văzînd noi că era cît pe ce să se încaiere la bătaie, ne punem la mijloc și-i împăcăm cu mare greu. CREANGĂ, A. 107. DLRLC
-
- A-și pune capul (sau gâtul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirmă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: garanta
- Mi-au spus mie cine l-au văzut că Ion a luat-o [pupăza]; gîtul îmi pun la mijloc. CREANGĂ, A. 56. DLRLC
-
-
- 2. Nume dat anumitor părți ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate în partea (aproximativ) centrală a obiectului respectiv. DEX '09 DEX '98
- 3. Parte a corpului omenesc cuprinsă între torace și șolduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Atunci ea deodată s-a văzut închisă cu un cerc zdravăn de fier peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. DLRLC
- Și-ntîlnii o fetișoară, Cu cosița gălbioară, Cu mijloc de trestioară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
-
- Cu nasurile prea rumene, cu mijlocurile prea umflate și cu rasele pătate de grăsimile mîncărilor. SADOVEANU, Z. C. 181. DLRLC
-
- A apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ține etc.) de mijloc = a petrece brațul în jurul taliei cuiva (în semn de afecțiune). DEX '09 DEX '98
- Nu-mi fi inimă dușmană Cînd vezi răul lîngă mine. Haide, prinde-mă mai bine De mijloc! COȘBUC, P. I 238. DLRLC
-
-
-
- Un artist, un scriitor... e influențat de mijlocul în care trăiește. GHEREA, ST. CR. II 70. DLRLC
-
- 5. Moment situat la aceeași depărtare de începutul și sfârșitul unei acțiuni, al unei perioade de timp. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: jumătate
- Mijlocul zilei. DLRLC
- Cînd la mijloc de cale, S-a iscat un vînt, Din fund de pămînt. SEVASTOS, N. 136. DLRLC
- 5.1. Veacul (sau vârsta) de mijloc = Evul Mediu. DEX '09 DLRLC
- Clasicismul antic și romantic din veacul de mijloc [titlu]. GHEREA, ST. CR. II 106. DLRLC
- O pompă solemnă, ce aducea aminte de turnerile cavalerilor vrîstei de mijloc. NEGRUZZI, S. I 36. DLRLC
-
- 5.2. Parte a unei acțiuni, a unei narațiuni etc. situată între începutul și sfârșitul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ei, acu ai înțeles? zise George oprindu-se în mijlocul cîntecului. REBREANU, I. 21. DLRLC
- Vrei să-ți spui un basm, s-adormi mai bine? – Spune – Ei! începutul nu-i nimica; să vezi dumneata mijlocul și sfîrșitul. CARAGIALE, P. 56. DLRLC
-
- La mijloc = între două momente; între un moment trecut și cel prezent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu trece mult la mijloc, iaca se pomenește Ivan cu un car plin de palce. CREANGĂ, P. 305. DLRLC
- Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
- Au trecut cîteva zile la mijloc fără a le istorisi ceva. DRĂGHICI, R. 111. DLRLC
-
- De la mijloc = de la jumătate; din interior. DLRLC
- În mijlocul... = în cursul..., în toiul..., în puterea... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ne aflăm în mijlocul iernii. STANCU, D. 307. DLRLC
-
-
- 6. Ceea ce are calitatea, valoarea situată între o limită superioară și alta inferioară. DEX '09 DEX '98
- De mijloc = mediocru, mijlociu, potrivit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era un om de mijloc, pe chipul căruia citeai numai blîndețe. I. BOTEZ, ȘC. 158. DLRLC
- Anul va fi de mijloc. ȘEZ. II 197. DLRLC
-
- Cale (sau drum) de mijloc = poziție intermediară între două extreme, soluție moderată sau de compromis; atitudine ponderată. DEX '09 DLRLC
- Cînd îi alb, spun alb, și la negru, spun negru... ori, ori! Că drum de mijloc nu există. DAVIDOGLU, M. 83. DLRLC
-
-
- 7. Ceea ce servește pentru realizarea unui scop; (la plural) posibilități (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop. DEX '09
-
- Rolul limbii este de a servi ca mijloc de comunicare între oameni. GRAUR, S. L. 11. DLRLC
- Arta înseamnă... fond și formă, conținut și mijloace, teme și procedee. VIANU, S. 147. DLRLC
- Căci acelorași mijloace Se supun cîte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă. EMINESCU, O. I 196. DLRLC
-
-
- O supărare de care căuta vreun mijloc a scăpa! NEGRUZZI, S. I 49. DLRLC
-
- 7.3. Posibilitate, putință. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: posibilitate putință
- Dar cu slabele-ți mijloace faptele-ți sînt de mirare. ALEXANDRESCU, P. 134. DLRLC
-
-
- 8. Unelte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: instrument unealtă utilaj
- Gospodăria agricolă colectivă își organizează munca după plan, folosește pe scară largă mijloacele mecanizate și metodele științei agricole înaintate. STAT. GOSP. AGR. 3. DLRLC
- Omul de azi, mai luminat și mai înțelegător, trebuie să-și cultive pămîntul mai bine, cu mijloace tehnice. SADOVEANU, E. 26. DLRLC
- 8.1. Mijloace de muncă = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii acționează asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivit scopului urmărit. DEX '09 DLRLC
- Mijloacele de muncă indică nu numai gradul de dezvoltare a forței de muncă omenești, dar și raporturile sociale în care se lucrează. MARX, C. I 187. DLRLC
-
- 8.2. Mijloace de producție = totalitatea obiectelor muncii și a mijloacelor de muncă pe care oamenii le folosesc în procesul de producere a bunurilor materiale. DEX '09 DLRLC
- După cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare și după naționalizarea principalelor mijloace de producție, partidul nostru, mobilizînd masele largi de oameni ai muncii, a trecut la construirea socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 57. DLRLC
-
- 8.3. Mijloace de circulație (sau de locomoție) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. DEX '09
-
-
- Pe la anul 1846 Bălcescu, procurîndu-și mijloace bănești din familie, a pornit în străinătate. GHICA, S. 698. DLRLC
- Înțeleg că nu vrei, dar dacă nu-s mijloace, ce să facem? Trebuie răbdare, fata mea! ALECSANDRI, T. I 279. DLRLC
-
- comentariu Pentru toate sensurile ce admit pluralul se folosește forma mijloace, cu excepția sensului (2.), la care se folosește forma mijlocuri. DEX '09
etimologie:
- medius locus DEX '09 DEX '98