starni [At: DOSOFTEI V. S. septembrie 3^r/14 / V: (reg) zga~ / Pzi: ~nesc / E: ns cf tarn¹] 12 vtf vrp (Mai ales d. praf nisip frunze etc.) A mishca sau a deranja din loc (facand sa porneasca sa pluteasca sa zboare etc. prin aer) Si: a inaltza a rascoli a ridica. 3 vt (C.i. pasari animale etc.) A face sa se mishte sa iasa din locul (ascuns) in care se afla shi sa fuga Si: a scormoni (ivp) a scociori a scorni (pop) a bate (15) (reg) a scofai Vz: goni haitui. 4 vt (Complementul este cainele) A aduce prin zgomote prin strigate prin gesturi etc. intro stare de (maxima) agitatzie enervare surescitare etc. manifestata prin mishcari brushte prin latraturi etc. Si: a asmutzi (1) a atzatza (6) a intarata a provoca (pop) a sumutza (1) a zadari (reg) a haratzi a hartzui. 5 vi (Reg) A se zbate. 6 vr (D. vant viscole etc.) A se manifesta brusc (shi cu putere) Si: a se isca a izbucni a incepe a se porni (pop) a (se) ridica. 78 vtr (Ivp) A (se) trezi. 9 vr (Inv; fig) A invia. 10 vr (D. actziuni sau manifestari ale oamenilor ori p.ext. d. fenomene evenimente etc.) A avea loc Si: a aparea (2) a se aprinde (13) a se declansha (4) a se dezlantzui (3) a se forma (2) a se isca a se ivi a izbucni a incepe a se nashte a se porni a se produce (rar) a se pravali (irg) a se dezlega (24) a se scorni (inv) a se ridica a se sparge. 11 vr (D. actziuni sau d. manifestari ale oamenilor ori p. ext. d. fenomene evenimente etc.) A capata existentza Si: a aparea (3) a se aprinde (13) a se declansha (2) a se dezlantzui (3) a se isca a se ivi a izbucni a incepe a se nashte a se porni a se produce¹ (rar) a se pravali (irg) a se dezlega (23) a se scorni (inv) a se ridica a se sparge. 12 vt (Pop) A scorni. 13 vt (Rar) A scrie. 14 vt A scorni (2). 15 vt (C.i. evenimente fenomene etc.) A fi sau a servi drept cauza prilej pentru aparitzia sau dezvoltarea a ceva Si: a cauza (1) a declansha (1) a determina (8) a dezlantzui (3) a face (49) a genera (2) a isca a nashte a ocaziona a pricinui a prilejui a produce¹ a provoca a ridica a trezi (irg) a scorni (inv) a pricinui a prileji. 16 A face sa ia fiintza sa apara Si: a cauza (2) a declansha (4) a determina (8) a dezlantzui (3) a face (48) a genera (3) a isca a nashte a ocaziona a pricinui a prilejui a produce a provoca a ridica a trezi (irg) a scorni (inv) a pricinui a prileji. 17 vt (Ivp; fam; c.i. fiintze) A provoca. 18 vt (Reg) A indemna. 19 vr (Ivp; d. oameni) A se infuria. 20 vr (Reg) A se trezi.

A STARNÍ ~ésc tranz. 1) (animale pasari frunze etc.) A face sa se urneasca (din locul in care se afla). ~ praful. 2) (fiintze) A aduce in mod intentzionat intro stare de iritare indemnand la actziuni dushmanoase; a agasa; a provoca; a incita; a zadari; a intarata; a atzatza. ~ la vorba. 3) pop. A face sa se produca; a pricinui; a cauza; a provoca. ~ rasul. 4) pop. A plasmui punand in circulatzie pentru prima oara (cu rea vointza); a scorni. ~ minciuni. /Orig. nec.

A SE STARNÍ pers. 3 se ~éshte intranz. (despre actziuni stari fenomene ale naturii etc.) A incepe brusc shi cu violentza; a izbucni; a se dezlantzui; a se declansha. Sa ~it un vant puternic. /Orig. nec.

starnì v. (activ) 1. a face sa iasa vanatul din ascunzatoare; a starni iepuri; 2. a provoca: viscole starnia AL.; 3. a inventa: vom starni o neshtiuta vorba noua NEGR. ║ (reciproc) 1. a ieshi din culcush: se starniau totzi cainii mahalalei AL.; 2. a se isca: s’a starnit un viscol. [Origina necunoscuta].

zgarni v vz starni

STIRNÍ stirnesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la pietre frunze praf etc.) A face sa sara din loc sa se ridice de jos sa se inaltze; a ridica a mishca a clinti din loc. Caii se intinsesera cu burta la pamint tropaind cu iutzeala shi stirnind in urma un drum gros shi inalt de pulbere alba. PREDA I. 62. Stirnite de vint vorbesc frunzele arborilor. STANCU U.R.S.S. 168. SHi asha fugeam de tare pe prund de sareau pietrele care le stirneam cu picioarele cit mine de sus. CREANGA A. 67. 2. Tranz. (Cu privire la pasari animale salbatice etc.) A face sashi paraseasca ascunzatoarea culcushul speriindule gonindule; a zburataci. Sa umble asha k sa lese in tihna lor dropiile. Sa nu se apropie prea mult de ele sa nu le fishciie shi sa nu le stirneasca. SADOVEANU O. L. 69. O cucuvea stirnita din culcushul ei de intuneric luneca pe sub streashina clopotnitzei. CAZABAN V. 62. Au haituit... pin huci shi au stirnit un iepure care sau virit in turma pintre ceialaltzi. SBIERA P. 145. ◊ (Metaforic) Vintul stirnise herghelia de nori SHi iarba foshnea ushurel uneori. DESHLIU G. 41. ◊ Fig. Calca in bobote peste pietrishul proaspat pus shi se poticnea in movilele de margine fara sa se teama k face larma shi stirneshte noaptea din ashezarile shi cotloanele ei. POPA V. 82. ◊ Expr. A stirni ciinii = a intarita a provoca ciinii. Atzi inceput a zbiera la fereastra... Atzi stirnit totzi ciinii cartierului. C. PETRESCU S.74. Vatajelul stirneshte totzi ciinii din culcushuri cind suna din goarna. SP. POPESCU M. G. 23. Odata neam intirziat impreuna pinan faptul zilei intro mahala... Stirnisem totzi cinii shi comisarii. ALECSANDRI T. I 414. 3. Refl. (Despre vint vijelie furtuna etc.) A se porni a se isca a se dezlantzui. Trecuse o ploaie grabnica cum sint ploile de la munte shi se stirnise vint. SADOVEANU F. J. 537. Cum au pornit el din padure pe loc sa shi stirnit un vifor cumplit. CREANGA P. 143. Iata mari sa stirnit Un vint mare pre pamint. ALECSANDRI P. P. 387. ◊ Tranz. Valurile stirnite de roata vaporului fug speriate in urma noastra shi se izbesc de maluri. VLAHUTZA R. P. 32. Cerul viscole stirnea SHi cu fulgi prin neguri cimpii ashternea. ALECSANDRI O. 98. ♦ (Despre razboaie lupte neintzelegeri etc.) A izbucni. Dupa petreceri se stirnesc citeodata certuri intre tata shi mama. VORNIC P. 13. Ce zavistie sa stirnit? SADOVEANU O. VIII 223. ◊ Tranz. De ce sa ne punem noi impotriva shi sa stirnim batalie pentru asta? SADOVEANU P. M. 13. ♦ (Despre anumite actziuni ale oamenilor) A lua nashtere a se produce (in mod brusc). Deodata se stirni un zvon departat K un glas cear razbate prin ceatza. DESHLIU G. 42. Printre barbatzi iarashi se stirni murmurul k de apa repede departata. DUMITRIU N. 168. Se stirni un hohot de ris colosal. HOGASH M. N. 34. 4. Tranz. A da nashtere (la ceva) a pricinui a cauza a provoca (ceva) a trezi a deshtepta. Peshti negri shi platzi foarte scurtzi care strabat apele k o frunza lata de brusture verticali stirnind mirare prin ingustimea lor. BOGZA C. O. 207. Orice scoate din gura stirneshte risul. CALINESCU I. C. 258. Declaratzia facuta cu o gravitate solemna stirni intradevar multzumiri. REBREANU R. II 94. Prea ai meshteshugul de a mi te viri nepoftita in suflet... shi ami stirni fel de fel de vedenii cu farmazoniile dtale. HOGASH M. N. 21. ◊ Refl. SHezind fara lucru i se stirnesc in minte o multzime de ginduri. SP. POPESCU M. G. 27. 5. Tranz. A provoca (la ceva) a indemna a atzitza. Frate Nastase nu te are omul nostru Neagu Cioara la stomac... il stirni Zaharia. PAS L. I 176. El doar pe cei mai de frunte viteji i stirni la bataie. MURNU I. 144. [Ii] era... lehamete citeodata sa se mai intilneasca cu cineva shi sal mai stirneasca la vorba. CREANGA A. 140. 6. Refl. (Despre boli dureri) A aparea a se ivi. Mi sa stirnit un junghi. SHEZ. II 212. ♦ Tranz. A rascoli a reinvia. Durerea starui o saptamina... umezeala primaverii o stirni din nou. C. PETRESCU I. II 241. 7. Tranz. (Regional) A nascoci a scorni a inventa. Tot prin casa ma poftea Frumos nume cami stirnea. SHEZ. I 143.

STIRNI vb. (Mold.) A se scula a se trezi a se deshtepta. Atunce ingerul intoarse sufletul la trup shi se starni mortul. DOSOFTEI VS. Inca shi un feliu de scinciitura k acela da cit dulaul deshteptat sa sa stirneasca. CI 97. Nemtzii stirninduse k din somn sau gatit degraba ...shi iau batut. PSEUDOCOSTIN. Etimologie necunoscuta.

stirnésc v. tr. (din stirgnesc strignesc nu d. tirn adica „ridic colbu maturind cu tirnu”). Fac sa se inaltze lucrurile ushoare (colbu pufu sh. a.). Fig. Scornesc fac sa ĭasa din ascunzatoare: a stirni ciniĭ statuluĭ a stirni vinatu. Scornesc inventez: a stirni o vorba o moda. V. refl. S’au stirnit totzĭ ciniĭ cind aŭ trecut betziviĭ s’a stirnit (s’a iscat) viscolu. Vechĭ. Ma deshtept (din somn din moarte).

starní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. starnésc imperf. 3 sg. starneá; conj. prez. 3 sa starneásca

starní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. starnésc imperf. 3 sg. starneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. starneásca

STARNÍ vb. v. deshtepta inventa infuria mania nascoci plasmui scorni scula ticlui trezi.

STARNÍ vb. 1. v. haitui. 2. a scormoni a scorni (pop.) a scociori. (~ prin padure in cautarea vanatului.) 3. a agita a rascoli a ridica. (Vantul ~ praful.) 4. v. asmutzi. 5. v. instiga. 6. a atzatza (fig.) a scormoni a zgandari. (Nui mai ~ durerea!) 7. a aparea a se isca a se ivi a incepe a (se) porni a se produce (inv. shi reg.) a se scociori (fig.) a se nashte. (Sa ~ din senin o furtuna.) 8. a cauza a crea a da a determina a face a pricinui a produce a provoca. (Injectzia ia ~ o senzatzie de inviorare.) 9. a se declansha a se dezlantzui a se isca a izbucni a (se) porni (rar) a se pravali (inv. shi reg.) a se dezlega a se scorni (inv.) a se scula a se sparge a sta (fig.) a se aprinde. (Sa ~ un conflict.) 10. a cauza a declansha a determina a dezlantzui a genera a isca a nashte a pricinui a prilejui a produce a provoca (inv. shi reg.) a scorni (inv.) a pricini a prileji. (Atitudinea lui a ~ discutzii furtunoase.) 11. a isca a nashte a produce provoca a ridica. (Cartea a ~ numeroase controverse.) 12. v. suscita. 13. a (se) face a (se) produce a (se) provoca. (Vestea a ~ valva.)

A (se) starni ≠ a (se) potoli

stirni vb. v. DESHTEPTA. INVENTA. INFURIA. MINIA. NASCOCI. PLASMUI. SCORNI. SCULA. TICLUI. TREZI.

STIRNI vb. 1. a goni a haitui a scorni (pop.) a zgorni. (A ~ vinatul din birlog.) 2. a scormoni a scorni (pop.) a scociori. (~ prin padure in cautarea vinatului.) 3. a agita a rascoli a ridica. (Vintul ~ praful.) 4. a asmutzi a atzitza a hartzui a intarita a provoca (pop.) a sumutza a zadari (Mold. shi Bucov.) a haratzi. (A ~ ciinii.) 5. a agita a atzitza a incita a instiga a intarita a provoca a tulbura (pop.) a sumutza (inv. shi reg.) a scorni (reg.) a smomi a zadari (fig.) a asmutzi a monta. (El ~ masele.) 6. a atzitza (fig.) a scormoni a zgindari. (Nui mai ~ durerea!) 7. a aparea a se isca a se ivi a incepe a (se) porni a se produce (inv. shi reg.) a se scociori (fig.) a se nashte. (Sa ~ din senin o furtuna.) 8. a cauza a crea a da a determina a face a pricinui a produce a provoca. (Injectzia ia ~ o senzatzie de inviorare.) 9. a se declansha a se dezlantzui a se isca a izbucni a (se) porni (rar) a se pravali (inv. shi reg.) a se dezlega a se scorni (inv.) a se scula a se sparge a sta (fig.) a se aprinde. (Sa ~ un conflict.) 10. a cauza a declansha a determina a dezlantzui a genera a isca a nashte a pricinui a prilejui a produce a provoca (inv. shi reg.) a scorni (inv.) a pricini a prileji. (Atitudinea lui a ~ discutzii furtunoase.) 11. a isca a nashte a produce a provoca a ridica. (Cartea a ~ numeroase controverse.) 12. a deshtepta a produce a provoca a solicita a suscita a trezi. (Lea ~ interesul.) 13. a (se) face a (se) produce a (se) provoca. (Vestea a ~ vilva.)

stirní (nésc ít) vb. 1. A scorni vinatul. 2. A excita a provoca. 3. A trezi a deshtepta. 4. (Refl.) A se produce a se dezlantzui a izbucni. Var. inv. stirgni. Probabil din sl. strumiti (sę) „a tzishni” (Cihac II 369) cf. rus. strmumitisja slov. strmêti ceh. strmêti „a intrece”. Der. din sl. sŭtrŭgnąti „a trezi” (Candrea) pare mai putzin probabila dar cf. var. Din rom. tirn „matura” (Pushcariu Dacor. III 691) este neverosimila. Der. stirneala s. f. (provocare; ridicare).

VERITAS ODIUM PARIT (lat.) adevarul starneshte ura Terentziu „Andria” act 1 scena 1.