ZBURATACÍ zburatacesc vb. IV. 1. Tranz. A arunca cu ceva (intro pasare intrun pom etc.); a zburatui (1). 2. Intranz. shi refl. (Despre stoluri de pasari) A se risipi batand din aripi shi inaltzanduse de la pamant; a face zboruri scurte aproape de pamant. ♦ Tranz. A face sa se imprashtie; a spulbera. Vantul zburataceshte frunzele. 3. Intranz. shi refl. (Despre pui; p. ext. despre copii) A se dezvolta a creshte; a capata independentza; a se razletzi. 4. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sashi faca un rost in viatza. Din zbura.

zburataci [At: ALEXI W. / V: ~toci ~tuci zbrotoci / S shi: sb~ / Pzi: ~acesc / E: zbura] (Pop) 12 vri (D. pasari shi insecte) A face zboruri¹ (1) scurte aproape de pamant Si: (reg) a se zburatui (1). 34 vri (D. stoluri roiuri etc.) A se risipi in jur cu batai din aripi shi inaltzanduse de la pamant. 5 vr (D. vietzuitoare cu aripi) A zbura (3). 67 vri (Reg; mai ales in Mol; d. puii pasarilor) A deveni apt pentru zbor¹ (1). 89 vri (Pex; d. copii) A se maturiza shi a deveni independent. 1012 vt (C. i. puii pasarilor sau pex copii) A creshte (35 3839). 13 vt (Fig) A ajuta pe cineva sa se realizeze material. 14 vt (C. i. pasari sau pex animale oameni) A alunga dintrun loc aruncand cu pietre cu bulgari etc. Si: (pop) a zburatui (5) a zburaturi (4). 15 vt (Pop; c. i. pomi) A lovi cu batzul cu pietre etc. (pentru a scutura fructele) Si: (reg) a zburatai (1) (pop) a zburatui (6) a zburaturi (5). 1619 vtir (Pop) A (se) imprashtia. 2021 vri (Reg) A se zbengui (1). 22 vi (Reg; d. pasari) A se zbate (8). 23 vr (Reg; d. ovine shi bovine) A se imbolnavi de zburatic (5).

zburataci vb. IV. 1 tr. A arunca cu ceva intrun pom (pentru a face sa cada fructele) sau intro pasare (pentru a o alunga). Zburataceshten treacat o gaina (CAZ.). 2 intr. refl. (despre stoluri de pasari roiuri etc.) A se risipi batind din aripi inaltzinduse de la pamint. Un roi de mushte zburatacea primprejur (REBR.). ♦ (despre pasari insecte) A face zboruri scurte aproape de pamint. ♦ (refl.; despre vietzuitoare cu aripi) A parasi locul unde se afla plecind in zbor. ◊ Fig. Cind sa facut fata Glafira sa zburatacit (SADOV.). ♦ (tr.) A face sa se imprashtie; a spulbera. Vintul zburatacea frunzele. 3 intr. refl. (despre pui ext. despre copii) A se dezvolta a creshte; a se maturiza shi a deveni independent; ext. a se razletzi. De la zece ani... incepu baiatul a se zburataci (SADOV.). ♦ (tr.) Fig. A ajuta pe cineva sashi faca un rost in viatza. • prez.ind. esc. /de la zbura.

ZBURATACÍ zburatacesc vb. IV. 1. Tranz. A arunca cu ceva (intro pasare intrun pom etc.); a zburatui (1). 2. Intranz. shi refl. (Despre stoluri de pasari) A se risipi batand din aripi shi inaltzanduse de la pamant; a face zboruri scurte aproape de pamant. ♦ Tranz. A face sa se imprashtie; a spulbera. Vantul zburataceshte frunzele. 3. Intranz. shi refl. (Despre pui; p. ext. despre copii) A se dezvolta a creshte; a capata independentza; a se razletzi. ♦ Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sashi faca un rost in viatza. Din zbura.

ZBURATACÍ zburatacesc vb. IV. 1. Tranz. A zvirli cu zburaturi intrun pom (pentru a face sa cada fructele) sau intro pasare pentru a o speria shi a o face sa fuga sau sa zboare. K pomul linga drum; Citzi trec il zburatacesc SHi crengutze nui mai cresc. SEVASTOS N. 32. 2. Intranz. (Despre pasari) Ashi lua zborul a zbura. (Fig.) Omul trebuie sa ia bine seama cind zburataceshte din cuibul parintesc. MAT. FOLK. 720. 3. Intranz. (Despre pui) A se infiripa a se dezvolta a creshte; fig. (despre copii) a se face mari a capata independentza a se razletzi. Saracii cit era denchircitzi cum o zburatacit. SHEZ. V 173. Cum incep a zburataci scapa din nevoi; fiecareshi cishtiga pinea lui. ib. XX 77. ◊ Refl. De la zece ani cum incepu baiatul a se zburataci batrinul puse pe el neinduplecata stapinire. SADOVEANU O. I 271. ♦ Tranz. A ajuta (pe cineva) sashi faca un rost in viatza. Fiind el cel mai mare norocul sau: trebuie sa cautam ari zburataci caci nu.se shtiu zilele omului! SHi poate vreodata sa fie shi el sprijin pentru ishtialaltzi. CREANGA A. 120. 4. Intranz. (Despre pasarile de curte) A fugi a se risipi batind din aripi shi inaltzinduse de la pamint; (despre pasari zburatoare shi despre insecte) a face zboruri scurte aproape de pamint. Gainile dadura zvon cotcodacind shi zburatacind. SADOVEANU F. J. 222. Numai porumbeii zburataceau pe alee shi prin fatza castelului. REBREANU R. I 80. ◊ (Poetic) Scinteile mari zburataceau k fluturii pe acoperish shi se stingeau atingind olanele batrine parcar fi cazut pe gheatza. REBREANU R. II 207. Refl. Rageau vacile nechezea caii se zburataceau ratzele shi gishtele. SHEZ. I 240. ♦ Tranz. Fig. A face sa se imprashtie a spulbera. Citeo pilpara de vint zburatacea frunzele cit colo nu numai pe cele galbene shi uscate dar chiar pe cele mai verzui. CONTEMPORANUL V_I 289. Varianta: zburatocí (MARIAN O. I 287) vb. IV.

ZBURATACÍ zburatacesc vb. IV. 1. Tranz. A arunca cu ceva (intro pasare intrun pom etc.). K pomul langa drum: Catzi trec il zburatacesc (SEVASTOS). 2. Intranz. shi refl. (Despre pasari) A se risipi batand din aripi shi inaltzanduse de la pamant; a face zboruri scurte aproape de pamant. ♦ Tranz. A face sa se imprashtie a spulbera. Vantul zburataceshte frunzele. 3. Intranz. shi refl. (Despre pui; p. ext. despre copii) A se dezvolta a creshte; a capata independentza; a se razletzi. ♦ Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sashi faca un rost in viatza. Din zbura.

A ZBURATACÍ ~ésc 1. tranz. 1) (pasari) A alunga aruncand cu un obiect. 2) (pomi fructiferi) A bate aruncand cu un obiect pentru a face sa cada fructele. 3) (zapada frunze etc.) A roti in vartej imprashtiind; a spulbera. Vantul ~eshte frunzele. 2. intranz. (despre pasari) v. A SE ZBURATACI. /v. a zbura

A SE ZBURATACÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre pasari) A se imprashtia ridicanduse in aer. 2) (despre pui copii) A deveni independent fiind in stare sashi cashtige singur mijloace pentru existentza. /v. a zbura

zbrotoci v vz zburataci

zburatoci v vz zburataci

zburatuci v vz zburataci

ZBURATOCÍ vb. IV v. zburataci.

sburatacì v. Mold. a ajuta a salta pe cineva (k sa reusheasca): trebue sa cautam al sburataci CR. [V. sburatuì].

zburatacésc shi ucésc v. tr. (d. zburatura). Lovesc cu zburaturĭ (c’un batz c’o peatra): copiiĭ zburataceaŭ nucu k sa cada nucile. Ĭaŭ la goana (alung) bombardind: ne rapezeam pe urma omuluĭ shil zburataceam cu petre (Sadov. VR. 1907 9 38). V. refl. Ma joc zburind ĭes zburind: gainile se zburatacira din poĭata. SHi taĭesc tuĭesc. La Chendi (Foĭletoane 101) zburatoresc.

zburatací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zburatacésc imperf. 3 sg. zburataceá; conj. prez. 3 sa zburataceásca

zburatací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zburatacésc imperf. 3 sg. zburataceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. zburataceásca

zburataci

ZBURATACÍ vb. v. creshte dezvolta imprashtia inaltza mari risipi spulbera.

zburataci vb. v. CRESHTE. DEZVOLTA. IMPRASHTIA. INALTZA. MARI. RISIPI. SPULBERA.