STIRNÍ stirnesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la pietre frunze praf etc.) A face sa sara din loc sa se ridice de jos sa se inaltze; a ridica a mishca a clinti din loc. Caii se intinsesera cu burta la pamint tropaind cu iutzeala shi stirnind in urma un drum gros shi inalt de pulbere alba. PREDA I. 62. Stirnite de vint vorbesc frunzele arborilor. STANCU U.R.S.S. 168. SHi asha fugeam de tare pe prund de sareau pietrele care le stirneam cu picioarele cit mine de sus. CREANGA A. 67. 2. Tranz. (Cu privire la pasari animale salbatice etc.) A face sashi paraseasca ascunzatoarea culcushul speriindule gonindule; a zburataci. Sa umble asha k sa lese in tihna lor dropiile. Sa nu se apropie prea mult de ele sa nu le fishciie shi sa nu le stirneasca. SADOVEANU O. L. 69. O cucuvea stirnita din culcushul ei de intuneric luneca pe sub streashina clopotnitzei. CAZABAN V. 62. Au haituit... pin huci shi au stirnit un iepure care sau virit in turma pintre ceialaltzi. SBIERA P. 145. ◊ (Metaforic) Vintul stirnise herghelia de nori SHi iarba foshnea ushurel uneori. DESHLIU G. 41. ◊ Fig. Calca in bobote peste pietrishul proaspat pus shi se poticnea in movilele de margine fara sa se teama k face larma shi stirneshte noaptea din ashezarile shi cotloanele ei. POPA V. 82. ◊ Expr. A stirni ciinii = a intarita a provoca ciinii. Atzi inceput a zbiera la fereastra... Atzi stirnit totzi ciinii cartierului. C. PETRESCU S.74. Vatajelul stirneshte totzi ciinii din culcushuri cind suna din goarna. SP. POPESCU M. G. 23. Odata neam intirziat impreuna pinan faptul zilei intro mahala... Stirnisem totzi cinii shi comisarii. ALECSANDRI T. I 414. 3. Refl. (Despre vint vijelie furtuna etc.) A se porni a se isca a se dezlantzui. Trecuse o ploaie grabnica cum sint ploile de la munte shi se stirnise vint. SADOVEANU F. J. 537. Cum au pornit el din padure pe loc sa shi stirnit un vifor cumplit. CREANGA P. 143. Iata mari sa stirnit Un vint mare pre pamint. ALECSANDRI P. P. 387. ◊ Tranz. Valurile stirnite de roata vaporului fug speriate in urma noastra shi se izbesc de maluri. VLAHUTZA R. P. 32. Cerul viscole stirnea SHi cu fulgi prin neguri cimpii ashternea. ALECSANDRI O. 98. ♦ (Despre razboaie lupte neintzelegeri etc.) A izbucni. Dupa petreceri se stirnesc citeodata certuri intre tata shi mama. VORNIC P. 13. Ce zavistie sa stirnit? SADOVEANU O. VIII 223. ◊ Tranz. De ce sa ne punem noi impotriva shi sa stirnim batalie pentru asta? SADOVEANU P. M. 13. ♦ (Despre anumite actziuni ale oamenilor) A lua nashtere a se produce (in mod brusc). Deodata se stirni un zvon departat K un glas cear razbate prin ceatza. DESHLIU G. 42. Printre barbatzi iarashi se stirni murmurul k de apa repede departata. DUMITRIU N. 168. Se stirni un hohot de ris colosal. HOGASH M. N. 34. 4. Tranz. A da nashtere (la ceva) a pricinui a cauza a provoca (ceva) a trezi a deshtepta. Peshti negri shi platzi foarte scurtzi care strabat apele k o frunza lata de brusture verticali stirnind mirare prin ingustimea lor. BOGZA C. O. 207. Orice scoate din gura stirneshte risul. CALINESCU I. C. 258. Declaratzia facuta cu o gravitate solemna stirni intradevar multzumiri. REBREANU R. II 94. Prea ai meshteshugul de a mi te viri nepoftita in suflet... shi ami stirni fel de fel de vedenii cu farmazoniile dtale. HOGASH M. N. 21. ◊ Refl. SHezind fara lucru i se stirnesc in minte o multzime de ginduri. SP. POPESCU M. G. 27. 5. Tranz. A provoca (la ceva) a indemna a atzitza. Frate Nastase nu te are omul nostru Neagu Cioara la stomac... il stirni Zaharia. PAS L. I 176. El doar pe cei mai de frunte viteji i stirni la bataie. MURNU I. 144. [Ii] era... lehamete citeodata sa se mai intilneasca cu cineva shi sal mai stirneasca la vorba. CREANGA A. 140. 6. Refl. (Despre boli dureri) A aparea a se ivi. Mi sa stirnit un junghi. SHEZ. II 212. ♦ Tranz. A rascoli a reinvia. Durerea starui o saptamina... umezeala primaverii o stirni din nou. C. PETRESCU I. II 241. 7. Tranz. (Regional) A nascoci a scorni a inventa. Tot prin casa ma poftea Frumos nume cami stirnea. SHEZ. I 143.