starnì v. (activ) 1. a face sa iasa vanatul din ascunzatoare; a starni iepuri; 2. a provoca: viscole starnia AL.; 3. a inventa: vom starni o neshtiuta vorba noua NEGR. ║ (reciproc) 1. a ieshi din culcush: se starniau totzi cainii mahalalei AL.; 2. a se isca: s’a starnit un viscol. [Origina necunoscuta].