optziuni
  • info

12 definitzii pentru clinti

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CLINTÍ clintesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) mishca putzin din loc; a (se) urni a (se) deplasa. 2. Tranz. Fig. (De obicei in constructzii negative) A determina pe cineva sa renuntze la (sau sa se abata de la) convingerile sau hotararile sale. Et. nec.

CLINTÍ clintesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) mishca putzin din loc; a (se) urni a (se) deplasa. 2. Tranz. Fig. (De obicei in constructzii negative) A determina pe cineva sa renuntze la (sau sa se abata de la) convingerile sau hotararile sale. Et. nec.

clintí [At: BIBLIA (1688) 3861 / Pzi: ~tésc / E: nct] 12 vtr A (se) mishca putzin din loc Si: a (se) urni a (se) deplasa (ivp) a clati. 3 vir (Nob) A schimba. 4 vr (Fig; inv) A shovai. 5 vt (Fig; dob icn) A determina pe cineva sashi schimbe o hotarare o parere etc.

CLINTÍ clintesc vb. IV. Tranz. 1. (Adesea determinat prin «din loc») A mishca putzin din loc (dLe obicei depunind un efort); a urni a deplasa. Incerca sashi ridice tatal de pe plug dar nu izbuti nici sal clinteasca. DUMITRIU V. L. 12. SHi doar tea impinge pacatul sa clinteshti vreo piatra din locul sau... capoi atita tzii leacul. CREANGA P. 219. La el Gruie se ducea Minan coama cai punea Din loc nici k mil clintea! ALECSANDRI P. P. 79. ◊ Refl. Nu se clinti cind auzi la sjhatele ei fishiind prin iarba nishte picioare descultze. CAMILAR TEM. 193. Piatra nici k se clinti din loc macar. ISPIRESCU L. 228. Sta neadormit zi shi noapte tot intruna fara sa se clinteasca din loc. CREANGA P. 311. Vidra nici k se clintea Ochiin ochii lui tzintea. ALECSANDRI P. P. 100. 2. Fig. A determina pe cineva sa renuntze sau sa se abata de la convingerile sau hotaririle sale. Omul acesta trebuie sa fie pilda pentru barbatzii noshtri nimic nul clinteshte din increderea cai pe drumul cel bun. CAMILAR TEM. 60.

A CLINTÍ ~ésc tranz. A face sa se clinteasca. /Orig. nec.

A SE CLINTÍ ma ~ésc intranz. 1) A se mishca (putzin) din loc; a se urni. 2) fig. A se abate de la convingerile shi deciziile anterioare. /Orig. nec.

clintì v. a mishca din loc a face o mishcare: tot turnul s’a clintit Gr. Al; [Probabil forma nazalizata din clati].

clintésc v. tr. (ruda cu cletin clatin shi infl. de scrintesc. V. sclintesc). Urnesc mishc putzin: stinca nicĭ nu s’a clintit macar!

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

clintí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. clintésc imperf. 3 sg. clinteá; conj. prez. 3 sa clinteásca

clintí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. clintésc imperf. 3 sg. clinteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. clinteásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CLINTÍ vb. a (se) clatina a (se) deplasa a (se) mishca a (se) muta a (se) urni (inv. shi pop.) a (se) sminti (inv. shi reg.) a (se) clati (Mold. shi Transilv.) a (se) vashca. (Na putut ~ piatra de la locul ei.)

CLINTI vb. a (se) clatina a (se) deplasa a (se) mishca a (se) muta a (se) urni (inv. shi pop.) a (se) sminti (inv. shi reg.) a (se) clati (Mold. shi Transilv.) a (se) vishca. (Na putut ~ piatra de la locul ei.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

clintí (tésc ít) vb. A mishca a intoarce. Sl. krętati „a rasuci” (cf. scrinti) prin intermediul unei forme neatestate *crinti a carei alterare posterioara este neclara (Procopovici Dacor. X 70). Inainte DAR propusese un sl. *klentiti rezultat al contaminarii lui klenuti „a mishca” cu klatiti „a agita.” Der. clinteala s. f. (mishcare deplasare; actziunea de a mishca); neclintire s. f. (nemishcare); neclintit adj. (nemishcat).

Intrare: clinti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clinti
  • clintire
  • clintit
  • clintitu‑
  • clintind
  • clintindu‑
 singular plural
  • clinteshte
  • clintitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • clintesc
 (sa)
  • clintesc
  • clinteam
  • clintii
  • clintisem
a II-a (tu)
  • clinteshti
 (sa)
  • clinteshti
  • clinteai
  • clintishi
  • clintiseshi
a III-a (el, ea)
  • clinteshte
 (sa)
  • clinteasca
  • clintea
  • clinti
  • clintise
plural I (noi)
  • clintim
 (sa)
  • clintim
  • clinteam
  • clintiram
  • clintiseram
  • clintisem
a II-a (voi)
  • clintitzi
 (sa)
  • clintitzi
  • clinteatzi
  • clintiratzi
  • clintiseratzi
  • clintisetzi
a III-a (ei, ele)
  • clintesc
 (sa)
  • clinteasca
  • clinteau
  • clintira
  • clintisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

clinti, clintescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) mishca putzin din loc; a (se) urni a (se) deplasa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deplasa mishca urni
    • format_quote Incerca sashi ridice tatal de pe plug dar nu izbuti nici sal clinteasca. DUMITRIU V. L. 12. DLRLC
    • format_quote SHi doar tea impinge pacatul sa clinteshti vreo piatra din locul sau... capoi atita tzii leacul. CREANGA P. 219. DLRLC
    • format_quote La el Gruie se ducea Minan coama cai punea Din loc nici k mil clintea! ALECSANDRI P. P. 79. DLRLC
    • format_quote Nu se clinti cind auzi la spatele ei fishiind prin iarba nishte picioare descultze. CAMILAR TEM. 193. DLRLC
    • format_quote Piatra nici k se clinti din loc macar. ISPIRESCU L. 228. DLRLC
    • format_quote Sta neadormit zi shi noapte tot intruna fara sa se clinteasca din loc. CREANGA P. 311. DLRLC
    • format_quote Vidra nici k se clintea Ochiin ochii lui tzintea. ALECSANDRI P. P. 100. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat (De obicei in constructzii negative) A determina pe cineva sa renuntze la (sau sa se abata de la) convingerile sau hotararile sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: abate
    • format_quote Omul acesta trebuie sa fie pilda pentru barbatzii noshtri nimic nul clinteshte din increderea cai pe drumul cel bun. CAMILAR TEM. 60. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.