MÁTCA matci s. f. I. 1. Albie (minora) a unei ape curgatoare; pat¹ fagash vad albie. ◊ Expr. A reveni la (sau a reintra in) matca = a reveni la starea obishnuita a lucrurilor ashi relua cursul normal. A readuce (pe cineva) la matca = a readuce (pe cineva) pe calea cea buna. ♦ (Rar) Izvor al unei ape curgatoare. 2. Fig. Origine obarshie inceput izvor; spec. loc de nashtere; familie neam din care se trage cineva. 3. Parte a navodului in care se strang peshtii cand navodul este tras din apa; matitza. II. 1. Albina femela mai mare decat albinele lucratoare care depune oua; regina mama. ◊ Expr. K un roi fara de matca = dezorientat zapacit bezmetic. 2. (Reg.) Stup de cel putzin un an care a roit o data sau de mai multe ori; roi². III. Parte din foile unui chitantzier bonier dosar etc. care ramane dupa ce sau rupt partzile (sau foile) detashabile; cotor. Din bg. sb. matka.

matca sf [At: PSALT. 194 / V: (reg) macta mapca masca / GD: matcii (inv) matchii matcii / Pl: matci (inv) ~ce (reg) matcuri (nob) maci / E: bg матка srb matka] 1 (SHis ~ de albine ~ de stup) Albina femela mai mare decat albinele lucratoare care depune oua Si: mama (18) regina. 2 (Ie) K un roi fara (de) ~ Dezorientat. 3 (Reg) Stup batran de cel putzin un an care a roit o data sau de mai multe ori Si: (reg) parvac roi. 4 (Csc) Nucleu de reproducere intro crescatorie de animale sau de pasari. 5 Albie minora a unei ape curgatoare Si: fagash pat. 6 (Ie) A reveni la (sau a reintra in) ~ A reveni la starea obishnuita. 7 (Iae) Ashi relua cursul normal. 8 (Ie) A readuce la ~ A readuce pe calea cea buna. 9 (Reg) Parte mai joasa a unei vai Si: matitza (3) valcea. 10 (Inv; is) ~k focului sau ~k de foc Iad. 11 (Mtp; inv; ias) Fluviu de foc in Infern. 12 (Atm; irg) Organ sexual feminin. 13 (Reg; shis ~k copilului) Placenta. 14 (Fig) Obarshie. 15 (Spc) Loc de nashtere. 16 (Spc) Familie neam din care se trage cineva. 17 (Pes) Matitza (1). 18 (inv) Original al unui act. 19 Parte din foile unui chitantzier bonier dosar etc. care ramane dupa ce sau rupt partzile sau foile detashabile Si: cotor (frm) susha. 20 Una din cele doua partzi ale unui timbru fiscal. 21 Carte funciara Si: matricola (3) 22 (Inv) Piulitza. 23 (Teh; is) Solutzie ~ Solutzie mama (31). 24 (Dlg) Parte a coltzarului cu limba in care se mishca limba Si: toc. 25 (Ent; reg) Viermanar (Sarcophaga carnaria).

MÁTCA matci s. f. I. 1. Albie (minora) a unei ape curgatoare; pat² fagash vad albie. ◊ Expr. A reveni la (sau a reintra in) matca = a reveni la starea obishnuita a lucrurilor ashi relua cursul normal. A readuce (pe cineva) la matca = a readuce (pe cineva) la calea cea buna. ♦ (Rar) Izvor al unei ape curgatoare. 2. Fig. Origine obarshie inceput izvor; spec. loc de nashtere; familie neam din care se trage cineva. 3. Parte a navodului in care se strang peshtii cand navodul este tras din apa; matitza. II. 1. Albina femela mai mare decat albinele lucratoare care depune oua; regina mama. ◊ Expr. K un roi fara matca = dezorientat zapacit bezmetic. 2. (Reg.) Stup de cel putzin un an care a roit o data sau de mai multe ori; roi². III. Parte din foile unui chitantzier bonier dosar etc. care ramane dupa ce sau rupt partzile (sau foile) detashabile; cotor. Din bg. scr. matka.

MÁTCA matci s. f. I. 1. Albie ocupata de apele unui riu cind nivelul acestora este normal. De la sat pinan suish Drumul merge ocolish Linga matca riului Pin’la poala muntelui. DESHLIU M. 22. De la Giurgiu in jos... trecem printro larga alee de rachitzi. Dunareashi croieshte matca drept pare car fi canalizata. VLAHUTZA O. A. 408. Caprioare sorioare Sculatzi in doua picioare Roadetzi poala codrului Sa vad matca Oltului. ALECSANDRI P. P. 291. ◊ Fig. Viatza a curs in matca adincita de veac shi de veac. C. PETRESCU A. 140. ♦ (Rar) Izvor al unei ape curgatoare; p. ext. apa riului. Asha lautar k Mura nu mai auzise valea Oltului de la matca lui shi pina la Dunare. GALACTION O. I 69. Matca Oltului batea La coltzul casei intrun soc. GOGA P. 35. 2. Fig. (Invechit) Origine obirshie inceput. Trage fiecare la matca lui. C. PETRESCU A. R. 54. Deci fieshtecare om care vre sa shtie bine legile patriei sale trebuie sa cunoasca matca lor care este codica ( = cod) romana sau imparateasca a lui Justinian. KOGALNICEANU S. 113. II. 1. Albina femela mai mare decit albinele lucratoare shi care asigura perpetuarea speciei; regina (2). Din dobitoacele toate numai matca la albine Nare cusur k stapina. HASDEU R. V. 88. ♦ (Uneori determinat prin «de stup») Am crezut cai matca de stup shi deodata Trezituneam cun trintor shi cu mierea mincata. ALECSANDRI T. 11 164. 2. Parte legata a unui chitantzier bonier etc. din care sau rupt jumatatzile detashabile; cotor (2).

MÁTCA matci f. 1) Fagash al unei ape curgatoare; albie. 2) Izvor al unei ape curgatoare. 3) Apartenentza sociala sau etnica; obarshie; origine; ascendentza; provenientza. 4) Albina femela care depune oua; regina. [G.D. matcii] /<bulg. sb. matka

matca f. 1. imparateasa albinelor: matca e mai mare dccat albina shi n’are ac; 2. stup batran ce serva la propagarea altora; 3. partea navodului unde se strang peshtii; 4. albia unei ape shi partea cea mai adanca a cursului ei: raul a ieshit din matca; 5. fig. izvor inceput; 6. matrice; 7. partea ce ramane din foile taiate ale unui registru. [Rus. MATKA mamitza matrice regina albinelor].

mátca f. pl. e shi matcĭ (bg. mátka regina de albine albie de riŭ matrice dim. d. vsl. mati mama; rut. rus. mátka. V. maĭk matitza matacĭune bezmetic). Regina albinelor. Stup din care aŭ roit altzĭ stupĭ. Matitza fundu navoduluĭ. Matrice. Albia (patu) unuĭ riŭ firu apeĭ (talvegu): riu a ĭeshit din matca. La un registru acea parte care ramine shi care e identica cu chitantza eliberata shi rupta tot din el: registru cu matca (saŭ cu cotor). Fig. A reveni la matca a te inturna acolo de unde teaĭ departat (de ex. intr’un partid). V. teapa.

mátca s. f. g.d. art. mắtcii; pl. matci

mátca s. f. g.d. art. matcii; pl. matci

laptishór de mátca s. n. + prep. + s. f.

laptishór de mátca s. n. + prep. + s. f.

MÁTCA s. 1. albie. 2. v. matitza. 3. (ENTOM.) imparateasa mama regina (reg.) craiasa craitza muscamare. (~ albinelor.) *4. (reg.) parvac roi. (Stupul vechi se numeshte ~.) 5. v. cotor. 6. v. talon. 7. v. cleshte. 8. (TEHN.) toc. (~ de la coltzarul dulgherului.)

MÁTCA s. v. cuib maia mitra obarshie original origine placenta stup uter.

MATCA s. 1. albie curs vad (pop.) fagash pat (inv. shi reg.) scursura (reg.) vale (inv.) scafa. (A trecut ushor ~ riului.) 2. (PESCUIT) matitza (reg.) coada motz sac sin. 3. (ENTOM.) imparateasa mama regina (reg.) craiasa craitza muscamare. (~ albinelor.) 4.* (reg.) pirvac roi. (Stupul vechi se numeshte ~.) 5. cotor (rar) susha. (~ a unui chitantzier.) 6. talon (rar) tulpina. (~ unei cartele.) 7. (TEHN.) capra cleshte locash plasele (pl.). (~ a dulgherului.) 8. (TEHN.) toc. (~ de la coltzarul dulgherului.)

matca s. v. CUIB. MAIA. MITRA. OBIRSHIE. ORIGINAL. ORIGINE. PLACENTA. STUP. UTER.

MATCA FÓCULUI s. v. iad infern.

matca focului s. v. IAD. INFERN.

mátca (mắtci) s. f. 1. Matrice uter. 2. Albia unui riu. 3. Regina albinelor. 4. Stupulmama. 5. Cotorul partea care se pastreaza la un chitantzier. 6. Navod fundul plasei de pescuit. Megl. matca „regina albinelor”. Sl. (bg. ceh. rus.) matka din sl. mati „mama” (Miklosich Slaw. Elem. 29; Cihac II 182; Berneker II 26; Conev 40). Cf. matitza. Der. matcutza s. f. (Banat prietena intima sora spirituala) din slov. matka prin intemediul mag. matka „iubita”; matcalau s. n. (Banat sarbatoare folclorica in martzea de dupa Pashti) din mag. mátkáló „casatorie” (Draganu RF II 75); matcutza vb. refl. (Banat a se infratzi).

MÁTCA s. f. (cf. bg. scr. matka): cuvant care se afla in fruntea unui articol de dictzionar shi sub care se grupeaza shi se gloseaza toate variantele shi expresiile cu sensurile corespunzatoare. Termen folosit singur sau in sintagma cuvantmatca (v. cuvant).

MÁTCA (< bg. srb.) s. f. 1. Unica femela din familia de albine cu organele sexuale complet dezvoltate. Are in colonia de albine rolul de a depune oua (150.000200.000 intrun sezon) din care ies albinele lucratoare cat shi trantorii. Este recunoscuta de albine dupa un miros specific. Sin. regina (4). 2. Albie minora a unei ape curgatoare; p. ext. apa raului. 3. Obarshie origine izvor; spec. locul de nashtere familia din care se trage cineva.

laptishor de matca expr. (er.) sperma.

MATCA s. f. 1. (Adesea determinat prin „de albine” „de stup”) Albina femela mai mare decit albinele lucratoare care depune oua; regina mama. Matca carea ne chiverniseshte ne porunceshte ne stapineshte. . . din toata dihaniia cunoscuta shi aleasa iaste. CANTEMIR ist. 164. Matca din multe flori in vreame de vara tocmeashte shi gateashte ceaia ce ar fi de trebuintza albinelor in vreame de iarna (a. 1 757). BV II 141. In fieshtecarea cojnitza sint trei fealiuri de albine adeca albine lucratoare trintori shi matce. ECONOMIA 173/19. Otravitorul sherpe vazind pun teishor O matca de albine. . . Incepe sa i spuie. NEGRUZZI S. II 293. Din dobitoacele toate numai matca la albine Nare cusur k stapina. HASDEU R. V. 88. Mai tare insa sint infectatzi shi suparatzi [de paduchele albinelor] trintorii shi matca shi aceasta din urma mai ales atunci cind are sashi depuie ouale prin chiliutze. MARIAN INS. 404 cf. 144. Albinele. . . cind se inmultzesc shi ies afara se zice k roieshte sau face alta matca. H XI 131 cf. com. din STRAJARADAUTZI CHEST. VI 40/9 13 17 18 20 21 27 30 31 ALR I 1 680 v 14 22 33 vi 26. ◊ (K termen de comparatzie sugerind bunatatea grija pentru cei apropiatzi spiritul gospodaresc etc.) Petru voda era domn blind k o matca fara ac. URECHE LET. I 205/23. Incep numanshir shi spun Cal lui mosh era om bun Moashasa pildan vecini K o matca la albini. MUMULEANU C. 146/12. ◊ (In contexte figurate) Am crezut cai matca de stup shi deodata Trezituneam cun trintor shi cu mierea mincata. ALECSANDRI T. II 164. In urma lui parca lipsea orashului ceva; lipsea matca roiului; intemeietorul tuturor petrecerilor. GANE N. III 178. ◊ Fig. Domnul adeca matca pre nime nu vatama. URECHE LET. I 188/7. Mintea este matca cea adunatoare shi savirshitoare de idei. PISCUPESCU O. 122/2. ◊ E x p r. K un roi fara de matca = dezorientat zapacit bezmetic. Ramasara k un roiu farde matca leshii. NECULCE L. 159 cf. ZANNE P. I 640. 2. (Regional) Stup batrin de cel putzin un an care a roit o data sau de mai multe ori; (regional) roi pirvac. Insemnam zestrile fiemea Stancai. . . 6 matci de stupi (cca 1565). ap. ODOBESCU S. I 422. 2 cai shi 8 matci de stupi (a. 1 708). BUL. COM. IST. V 231. Au dat 9 matce pe ispisoc de lau scos (a. 1 719). URICARIUL VI 350. Am inzestrato. . . cu patruzeci de vaci cu boi shi cu o suta de matci de uleie (a. 1 720). ib. XII 333. Pentru stupi sa dea de toata matca cite bani trei (a. 1 783). BUL. COM. IST. V 278 cf. URICARIUL XVI 209 MARIAN INS. 145. Dobindesc un fagure de la o matca. SADOVEANU O. XIII 673 cf. H VII 117 X 498 XVIII 295 CHEST. VI 28/5133/9 ALR I 1687/28 com. din ILISHESHTIGURA HUMORULUI. 3. (La sg. cu sens colectiv) Nucleu de reproducere intro crescatorie de animale de pasari. O matca de pasari care sa asigure ouale necesare producerii puilor. SCINTEIA 1 960 nr. 4 861 cf. CHEST. V/45. * (Atribuind calitatea k un adjectiv) 1200 pasari au fost oprite k efectiv matca. SCINTEIA 1960 nr. 4842. 4. Albie (minora) a unei ape curgatoare ; pat fagash. Radicara riurile glasurele sale luavor riurele matcele sale. PSALT. 194 cf. CORESI PS. 257/8. De acolo peste matca Bahluietzului in hotarul lui Urechii (a. 1638). BUL. COM. IST. IV 82. Altzii zic cum au ramas matca dintai saca shi au venit toata apa pre dindaraptul oshtii pre zagash. HERODOT (1 645) 31. Cela ce trage apa shi o scoate den matca de o duce la gradina sau la pomatul sau fara de shtirea giudetzului sa sa cearte k un fur. PRAV. 37. Pariul. . . pre alta matca shi cale numai cu ruga lau mutat. DOSOFTEI V. S. februarie 73^v/21. De acolo drept spre rasarit pe razor pina in matca vaii de unde sa face scursura de apa spre Sirghi am pus alta piatra (a. 1 667). URICARIUL XXV 67. Iordanul sa implea pre toata matca lui k in zilele seacerii griului. BIBLIAS(1688) 154²/37. Sa sa inchiza toata tzara Munteneasca suptu hotarale shi marginile ei vechi despre partea Moldovei shi a muntzilor despre Dunare pina la mijlocul matcii Dunarii. N. COSTIN L. 578. Traian. . . abatind din matca sa apa Sarghetzii iau aflat toata avutziia. CANTEMIR HR. 83. SHi ia parau Corbului in jos matca pana da in Trotush (a. 1 755). URICARIUL XI 228. Dintracele mari girle ce le numim noi purure curgatoare unele cu totul sau uscat altele au schimbat matcile shi drumurile (a. 1 779). BV II 235. tzara Rumaneasca toata sau cu ostroavele ei pina in matca Dunarii. VACARESCU IST. 302. Intaritura. . . pe aceeashi silishte anume Pulberenii ce este in matca Cogalnicului (a. 1 798). URICARIUL XXIV 424 cf. XIV 230. Cind apa curgatoare pre moshia cuiva sa va trage cu incetul din matca sa. PRAVILA (1 814) 83/14. Curgerea (albia sau matca) acestui riu va fi hotarul acestor doua principaturi. CR (1829) 291²/27. Au inceput. . . apa a sa trage la matca ei. DRAGHICI R. 112/28. Cu topirea zepezii Dimbovitza a ieshit intraceste zile din matca sa. CR (1 836) 32¹/12. Punea hotar pamintului daruit culmele dealurilor matcele apelor adincul vailor shi uneori orizonul. NEGRUZZI S. I 273 cf. II 5. El vedea k fiecare strop de apa cind pica inapoi la matca se face cite un armean (cerc) imprejurul lui. ISPIRESCU L. 34. Apa Cricovului. . . cu mii de piriie. . . impestritzeaza matca sa raslatzata shi nasipoasa. ODOBESCU S. I 63 cf. 144. De la Giurgiu in jos. . . Dunareashi croieshte matca drept pare car fi canalizata. VLAHUTZA O. A. II 120. Tu eshti k piriul in zilele cu nor Cind tulbure sazvirle din matca lui cea plina. COSHBUC S. 149. In general apa cea mai turbure este pe matca (Talweg). ANTiPA P. 217. Matca Oltului batea La coltzul casei intrun soc. GOGA P. 35. O vina linishtita de apa care se desprinde din riu se abate imbratzishind un cot de lunca shi intra apoi iar in matca cea mare. SADOVEANU O. VII 338. Pe stravechea strada cantro matca Grele curg miresmele de tei. BLAGA P. 181. Locul era ingust cel mai ingust de pe cursul apei numai matca iar puhoiul pamintiu vuia naprasnic. CAMIL PETRESCU O. I 558 cf. II 148. Azi am vazut semetz cum riul se framinta Sashi surpen matca malul roshcat. STANCU C. 72. Sub picioarele lui acum cind SHiretul sta in matca digul parea un mal de pamint inaltzat de cine shtie ce intimplare veche. GALAN Z. R. 91. Drumul merge ocolish Linga matca riului Pinla poala muntelui. DESHLIU M. 22. Cind apele se trageau in matca raminea pe urma lor noroi negru. V. ROM. mai 1955 21 cf. octombrie 1955 168. Caprioare surioare Sculatzi in doua picioare Roadetzi poala codrului Sa vad matca Oltului. ALECSANDRI P. P. 291. Nam fugit Ci miam gonit Ciutalina Farde splina Din malul Solotrului Pinan matca Oltului. TEODORESCU P. P. 70. Apa atunci sa rushinat shi sa tras in matca ei. RETEGANUL P. V 56 cf. id. TR. 85. K tu eshti legea spurcata K bei apa dupa matca. MAT. FOLK. 330. Apa trage la matca shi omul la teapa. Cf. SHEZ. I 220 PASCULESCU L. P. 107 CHEST. VI 26 SUPL. ZANNE P. IV 456. (Cu parafrazarea proverbului) Zicetzi mai bine k va tragetzi la teapa voastra k apa la matca. CREANGA A. 115. ◊ (Prin analogie) Negura se tragea spre matca invaluind padurile. AGIRBICEANU A. 523. ◊ F i g. Cugetarea se zbate astfel tumultoasa in matca ingusta a unor scurte propozitzii gata sashi sparga forma neincapatoare. LOVINESCU C. VII 161. Viatza a curs in matca adincita de veac shi de veac. C. PETRESCU A. 140. El spera necontenit k torentul vietzii va curge iarashi in vechea shi adinca lui matca. CONTEMP. 1953 nr. 338 3/3. ◊ Expr. A reveni la (sau a reintra in) matca = a reveni la starea o bishnuita ashi relua cursul normal. Apa trebuie sa vie la matca ei. ROMANUL GLUMETZ 43. Un rastimp baietzii parura inca mereu incordatzi nu se clintira; apoi mishcarile raspunsurile lor revenira la matca obicinuita de peste an. AGIRBICEANU A. 510. Lucrurile reintrara in matca. PAS Z. IV 27. A readuce la matca = a readuce pe calea cea buna. Trebuie sa ne silim sa readucem la matca pe sarmanii ratacitzi. REBREANU I. 306. ♦ (Regional) Partea cea mai joasa in lungul unei vai; „fundul unui izvor” (com. MARIAN); vilcea (ALR SN III h 815/29). Vale vale bushtenoasa SHi la virf eshti cam crengoasa La matca cam izvoroasa. VIRCOL V. 23 cf. ARVINTE TERM. 5. (Invechit in sintagma) Matca focului sau matca de foc= iad; „fluviu de foc in infern” (DDRF). SHi aceasta shtiese k adevarat iaste ce e de matca focului nestins cuvint shi de munca ce va sa fie. CORESI EV. 148. SHi nu cumva sami usuce matca focului singele mieu (a. 1 633). GCR I 82/22. Va da caruiash dupa lucrul lui: pacatoshilor munca de veaci shi matca focului. VARLAAM C. 272. Cum vei scapa de judecata lui Dumnezeu shi de matca focului? (a. 1 644). GCR I113/25. Mai bine iaste tzie un ochiu avind in viatza sa intri decit doi ochi avind aruncat in matca focului N. TEST. (1648) AP. GCR I 127/24. SHi aceasta sa i se intimpleze lui a le nemeri in valea matcei focului (a. 1652). MAG. IST. I 129/7. Au luat plata matca focului (inceputul sec. XVIII). ib. IV 362. Pre cei pacatoshi i va arunca in matca focului celui nestins. ANTIM P. 110. Vei dobindi matca focului. MINEIUL (1 776) 181^vI/10. Cartzile sa vor deschide Matca de foc sa va aprinde. Pacatele sa vor vedi Greshitzii sa vor osindi (a. 1784). GCR II 141/31. Sa moshteneasca iadul shi matca focului (a. 1777). FURNICA I. C. 57. Au. . . pricina de a se ingrozi intru ashteptarea pasului aceluia carele va sa fie lor surupare in matca focului de veaci. MAIOR P. 35/4. Munca cea vecinica shi nesfirshita usturime a matcii focului celui nestins (a. 1809). CAT. MAN. I 406. ◊ (In imprecatzii) Sal ia matca focului. H IV 90. 6. (Anat.; invechit shi regional) Mitra. O pojghitza. . . drept o perdea acoperitoare in dreptul gurii matchii. PISCUPESCU O. 102/6. Matca unei iepuroaice. MARIAN NA. 4. Cu matca de iepuroaica se vindeca sterilitatea. N. LEON MED. 88 Cf. BIANU D. S. CANDREA F. 311 CHEST. IV 33/393. ♦ (Regional shi in sintagma matca copilului) Placenta. ALRM I/II h 289. 7. F i g. Obirshie izvor origine; spec. locul de nashtere familia neamul din care se trage cineva. Au fugit shi Iordachi Ruset ce fusese mai nainte vornic mare (matca tuturor rautatzilor). N. COSTIN LET. II 78/12. Bunatatea se aseamana focului shi este sa mearga sus in vazduh undei este matca. ANTIM P. 78. Aceasta este matca pricinilor a uriciunii a pizmuirii a pirii shi a zavistuirii dintre noi. PISCUPESCU O. 13/20 cf. KOGALNICEANU S. 113. Trebuie sa se coboare in fundul popolului in matca natziei sa vaza traiul sateanului. BOLLIAC O. 213. Aiceai matca noastra deo suta cincizeci de ani. Aicea neam nascut aicea pierim! V. ROM. februarie 1 954 90. 8. (Pescuit) Matitza (I). Cf. ANTIPA P. 459. Partea de navod care formeaza un fel de coada in mersul lui prin apa se numeshte matca. PAMFILE I. C. 66.9. (Invechit) Original al unui act. Ei au aratat un suret de pe uricul luminatului domn SHtefan voda. . . a caruia uric i sau vazut matca lui atit de veche cit numai bucatzelele lui au ramas (a. 1797). URICARIUL X 244. Fiindca hrisovul matca cea adevarata au ramas la mina mea. . . sa mi sa dei copie (a. 1800). IORGA S. D. XXI 185. Insemnarea de scrisorile monastirilor... cerceteaza cu amaruntul matcele unde sint (a. 1 815). URICARIUL VII 68. 10. Parte din foile unui chitantzier bonier dosar etc. care ramine dupa ce sau rupt partzile (sau foile) detashabile ; cotor (regional) susha. Sa primit bani fara k sa se dea chitantzie din registrele cu matca. I. IONESCU P. 148 Sint datori a libera pentru fiecare depunere o recipisa din registrul cu matca. I. PANTZU PR. 69 cf. com. din RUCARCIMPULUNG. ♦ Carte funduara (TDRG); matricola (CADE). Domnul cauta la catastishale visteriii cari le didese el matci shi nu sa gasea scrise multe sate. IST. TZ. R. 70. Osibit de acest extract vei face shi matca da fieshcare sat aratatoare anume de totzi birnicii (a. 1819). DOC. EC. 219. Maica de totzi birnicii acestui judetz (a. 1820). ib. 243. 11. (Rar) Piulitza (de inshurubat) ALEXI W. 12. (Dulgherie) Parte a coltzarului cu limba in care se mishca limba; toc. Cf. DAMÉ T. 113 PAMFILE I. C. 117. 13. (Entom.; regional) Viermanar (Sarco phaga carnaria) (IneuArad). ALR II 6 575/64. Pl.: matci shi (invechit) maice (regional) matcuri (ALR SN III h 816) (neobishnuit) maci (IORGA S. D. XIV 247). Gen.dat.: matcii (invechit) matchii matcii. SHi: (regional) mácta (ALR I 1 680/865) mápca (ib. 1 680/283) másca (ib. 1 680/782) s. f. Din bg. матка scr. matka.