PAT¹ paturi s. n. 1. Piesa de mobilier prevazuta de obicei cu somiera sau cu saltea; p. ext. mobila impreuna cu lenjeria cu ashternutul respectiv; ashternut culcush; crivat. ◊ Expr. A face patul = a) a pune ashternutul pe pat pentru dormit; b) a strange ashternutul de pe pat. A strange patul = a strange a aduna ashternutul in care sa dormit. A cadea bolnav la pat = a se imbolnavi (grav). A fi pe patul de moarte (sau pe patul mortzii) = a fi pe punctul de a muri a fi in agonie in coma. A muri in patul sau = a muri in casa sa a nu muri intre straini. A boli in pat = a zacea greu bolnav. A parasi patul = a se face sanatos dupa o boala grea; a se restabili. 2. (Pop.) Targa nasalie. 3. (Pop.) Rasadnitza. 4. Parte a unei instalatzii sau a unui sistem tehnic cu fatza superioara plana shi aproximativ orizontala care se reazema (shi aluneca) materiale sau anumite partzi ale instalatziei sau ale sistemului tehnic. 5. Partea de lemn a pushtii (sau a pistolului) care sunt fixate mecanismul shi tzeava shi care serveshte la imobilizarea armei in pozitzia dorita in timpul tragerii. ♦ (Sport) Plansheta de care se executa trageri la tir. 6. Strat de material orizontal sau inclinat cu fatza superioara aproximativ plana care se reazema de obicei alte materiale; strat din ceva. ◊ Pat de cale ferata = strat de balast care se ashaza traversele de cale ferata. ♦ Partea mai joasa a unui teren a unei depresiuni. 7. Albie matca. Din ngr. pátos „drum batut”.

pat¹ sn [At: PSALT. HUR. 4^r/24 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: ngr πάτος „drum batut”] 1 Mobila de lemn sau de metal prevazuta de obicei cu saltea sau cu somiera care se culca oamenii Si: (reg) patul¹ (27). 2 (Pex) Ashternut. 3 (Ie) A cadea la ~ A se imbolnavi grav. 4 (Ie) A sta in ~ A nu se putea deplasa. 5 (Ie) A parasi ~ul A se insanatoshi. 6 (A fi) pe ~ul de moarte sau pe ~ul mortzii A fi gata sa moara. 7 (Rar; ie) A da ~ A adaposti peste noapte. 8 (Ivr; ie) Vremea ~ului Timp de culcare. 9 (Bot; ic) ~ulvantului Ciuperca parazita care traieshte pe ramurile unor specii de arbori (Melampsorella cerastii). 10 (Reg; ie) A avea ~ (cu cineva) A avea relatzii sexuale cu cineva. 11 (Inv; ils) Despartzire de ~ Divortz. 12 (Inv; ils) Muiere de ~ Amanta. 13 (Fig; ial) Femeie. 14 (Fig; ial) Nevasta. 15 (Pex) Culcush. 16 (Reg) Ashternut pentru vite Si: (reg) patul¹. 17 (Pop; shis ~mortuar) Nasalie. 18 (Teh) Parte a unei instalatzii sau a unui sistem tehnic cu fatza superioara plana shi aproximativ orizontala care se reazema aluneca sau se rostogolesc materiale sau anumite partzi ale instalatziei ori ale sistemului tehnic. 19 (Reg) Patul¹ (6). 20 (Inv) Instalatzie rudimentara care se creshteau viermii de matase. 21 (Inv) Raft care se fabricau lumanarile. 22 Parte de lemn a unei arme care se fixeaza tzeava shi mecanismele shi care serveshte la imobilizarea lor in pozitzia dorita in timpul tragerii prin sprijinire de umarul tragatorului Si: (reg) maiul² pushtii. 23 (Rar; ie) A impushca cu ~ de pushca grecesc A bate cu batzul. 24 (Rar) Maner al revolverului. 25 Parte de jos mai masiva a vartelnitzei sau a sucalei care se sprijina intreaga unealta Si: butuc scaun talpa (reg) pitruca. 26 Parte a razboiului de tzesut alcatuita din mai multe lemne groase care sustzine celelalte partzi ale uneltei Si: (reg) reazem strat trup. 27 (Trs) Capatai la joagar. 28 (Trs; Ban) Parte superioara a jugului. 29 (Ban; Mol) Pod al osiei la carutza. 30 (Mol) Grindei la plug. 31 (Reg) Parte a mesei de tras doage. 32 (Reg) Parte a ragilei de pieptanat fuioarele formata dintro placa de lemn care este fixat pieptenele Si: (reg) coada scandura. 33 (Trs) Fatza la gealau. 34 (Mol; Trs) Scaun al coshului la moara. 35 (Olt) Podetz care sta cel ce prinde peshte. 36 (Reg) Schela. 37 (Mol; Mun) Temelie a casei. 38 (Reg) Scandura de jos a ferestrei. 3940 (Pop) Patul¹ (3 18). 41 (Teh) Strat de material orizontal sau inclinat cu fatza superioara aproximativ plana care se asheaza de obicei alte materiale. 42 (Glg) Strat care se afla dedesubtul unui anumit strat sau al unei falii. 43 (Pex) Strat. 44 (Reg; cdp mg melegágy; shis ~ cald) Patul¹ (28). 45 Albie a raului. 46 (Reg; art) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 47 (Reg; art^[1]) Melodie dupa care se danseaza patul¹ (46). corectata

PAT¹ paturi s. n. 1. Mobila de lemn sau de metal prevazuta de obicei cu somiera sau cu saltea; p. ext. mobila impreuna cu lenjeria cu ashternutul respectiv; ashternut culcush: crivat. ◊ Expr. A face patul = a) a pune ashternutul pe pat pentru dormit; b) a strange ashternutul de pe pat. A strange patul = a strange a aduna ashternutul in care sa dormit. A cadea bolnav la pat = a se imbolnavi (grav). A fi pe patul de moarte (sau pe patul mortzii) = a fi pe punctul de a muri a fi in agonie in coma. A muri in patul sau = a muri in casa sa a nu muri intre straini. A boli in pat = a zacea greu bolnav. A parasi patul = a se face sanatos dupa o boala grea; a se restabili. 2. (Pop.) Targa nasalie. 3. (Pop.) Rasadnitza. 4. Parte a unei instalatzii sau a unui sistem tehnic cu fatza superioara plana shi aproximativ orizontala care se reazema (shi aluneca) materiale sau anumite partzi ale instalatziei sau ale sistemului tehnic. 5. Partea de lemn a pushtii (sau a pistolului) care sunt fixate mecanismul shi tzeava shi care serveshte la imobilizarea armei in pozitzia dorita in timpul tragerii. ♦ (Sport) Plansheta de care se executa trageri la tir. 6. Strat de material orizontal sau inclinat cu fatza superioara aproximativ plana care se reazema de obicei alte materiale. ◊ Pat de cale ferata = strat de balast care se ashaza traversele de cale ferata. ♦ Partea mai joasa a unui teren. a unei depresiuni. 7. Strat din ceva. 8. Albie matca. Din ngr. pátos „drum batut”.

PAT² paturi s. n. 1. Mobila de lemn sau de metal de obicei prevazuta cu somiera sau cu saltea shi in care se culca omul. Incepu a scoate shi a cladi pe coltzul patului poclazi shi scortzuri. SADOVEANU B. 94. Cind insera baba se culca pe pat cu fatza la parete k sa no supere lumina de la opaitz. CREANGA O. A. 132. Hai murgule cu picioare Cam o mindra k o floare itzi da grajdul maturat Mic pat imperinat. HODOSH P. P. 47. ◊ Pat de campanie v. campanie. ◊ Expr. A face (sau a ashterne) patul = a pregati patul cu cele trebuitoare pentru dormit. Vine barbatzelul meu Din sat de la fagadau... Eu fac patul sa se culce. JARNÍKBIRSEANU D. 462. A stringe patul = a stringe (sau a indeparta de pe pat) cele necesare pentru dormit. A fi pe patul de moarte (sau pe patul mortzii) = a fi in agonie in coma. A muri in patul sau = a muri de moarte buna. A cadea bolnav la pat = a se imbolnavi greu. A cazut la pat sha murit dupa trei zile. SADOVEANU O. VI 353. Slaba shi stilcita cum era cazu la pat bolnava de moarte. CREANGA P. 13. A boli la pat = a zacea greu bolnav. Sa shtii tu vecina bine Cashai povestea cu mine: Sa bolesc la pat o luna. JARNÍKBIRSEANU D. 278. A parasi patul = a se face sanatos dupa boala a se restabili. Parasi patul. Din acea zi fuse mai bine medicul nu mai veni. BOLINTINEANU O. 459. ◊ Fig. Dochia se zvircolea pe patul de durere. SADOVEANU O. I 269. Pe patul durerii oshteanul cazind Muri cuo zimbire. ALECSANDRI O. 156. ♦ Ashternut culcush. Pat de fin. ▭ Cimi impletitzi un pat Din tinere ramuri. EMINESCU O. I 221. Pe cind... paturile se gatesc... limbile se dezmortzesc. ODOBESCU S. III 18. 2. Targa nasalie. 3. (Rar) Rasadnitza. 4. Parte a unei instalatzii sau a unui sistem tehnic cu fatza superioara plana shi aproximativ orizontala care se reazema shi eventual aluneca materiale sau anumite partzi ale instalatziei sau ale sistemului tehnic. Patul strungului. ♦ Partea de lemn de care sint fixate mecanismul shi tzeava pushtii (sau a pistolului). Paturile de pushca plesnesc in plin pe muncitorii care nau nici macar pietre. SAHIA N. 45. O sentinela veni in fuga. Cu patul pushtii risipi multzimea. BART E. 301. Santorc pushca cu patul SHi sai zdrobesc lui capul. BIBICESCU P. P. 154. 5. Strat de material orizontal sau inclinat cu fatza superioara aproximativ plana care se reazema de obicei alte materiale. Pat de beton. 6. (Rar) Albie matca (a unei ape). Aceste riuri deshi nu sint adinci dar sint repezi shi patul lor este plin cu pietre mari. BOLINTINEANU O. 427. ♦ Partea mai joasa a unui teren a unei depresiuni. Itzi lua ochii aci sus intinderea de aur a cimpiei netede... cu lanurile de griu care dadusera in copt iar jos in patul luncii verdele gras al pashunilor. CAMIL PETRESCU O. II 193.

PAT¹ ~uri n. 1) Mobila formata dintro suprafatza orizontala fixata pe patru picioare avand de obicei doua rezematoare laterale care serveshte omului pentru dormit sau pentru a sta culcat. ~ cu somiera. ~ cu saltea. ◊ ~ pliant pat ushor shi pliabil din panza (de cort) montata pe un schelet metalic. Fotoliu ~ fotoliu care se poate intinde pentru a fi folosit k pat. A sta la ~ a fi (grav) bolnav. A fi pe ~ul de moarte (sau mortzii) v. MOARTE. ~ul lui Procust masura in care cineva incearca sa potriveasca ceva cu fortza. 2) Ashternut sau tot ce se ashterne pentru culcat; culcush. ~ din paie. ~ moale. ◊ A face (sau a ashterne) ~ul a pregati ashternutul pentru culcare. A strange ~ul a aduna ashternutul. 3) rar Targa care sunt purtate sicriile; nasalie. 4) Strat de material care se ashaza alte materiale. ~ de beton. ◊ ~ de cale ferata strat de balast care se ashaza traversele unei cai ferate. 5) Element al unui dispozitiv al unei mashini sau al unui sistem tehnic care se reazema aluneca sau se rostogolesc alte elemente ale acestora. ~ de strung. 6) Partea de lemn a armei care sunt fixate tzeava shi mecanismul; stratul pushtii. /<ngr. pátos

pat n. 1. mobila ce serva de culcare sau de odihna: un pat de fier; 2. prin analogie: pat de verdeatza; 3. suportul unei arme de foc: patul pushtii tunului rasboiului de tzesut. [Gr. bizantin PÀTOS podeala (cf. crivat)].

1) pat n. pl. urĭ (mgr. pátos paviment d. pató calc. V. patos 1 peripatetic punte). Culcush ashternut care te culcĭ k sa dormĭ: pat de fin. Mobila de lemn saŭ de fer (crivat) care puĭ ashternutu shi te culcĭ. Targa (Vest). Patu pushtiĭ lemnu care se sprijina tzeava. Patu razboĭuluĭ (de tzesut) cadru care e ashezat el. Patu riuluĭ albia riuluĭ. A cadea bolnav la pat a te culca in pat din cauza boaleĭ: a cazut la pat e bolban la pat. A dormi in pat a dormi dea binele (invalit). A dormi pe pat a dormi numaĭ culcat pe ashternut neinvalit shi pe putzin timp. Dim. pateac n. pl. ece (k drumeac radeac sfredeleac) patishór pl. oare; patuc él patutz patuletz pl. e; patucean paticean patcean pl. ene.

Procuste m. 1. Mit. faimos talhar grec care intindea oaspetzii sai pe un pat shi le ciuntea picioarele daca erau prea lungi sau le lungia cu scripetzi daca erau prea scurte; el fu ucis de Thezeu; 2. fig. patul lui Procuste lege ingusta jignitoare tiranica.

pat s. n. pl. páturi

pat (mobila strat rasadnitza instalatzie albie a unei ape) s. n. pl. páturi

PAT s. 1. (inv. shi reg.) strat (Mold.) crivat (inv.) iatac. (Sa intins in ~.) 2. ashternut culcush (inv. shi reg.) salash. (Se framanta in ~.) 3. v. strat. 4. (TEHN.) (reg.) reazem strat trup. (~ la razboiul de tzesut.) 5. v. butuc. 6. (inv. shi reg.) strat (reg.) condac mai. (~ al pushtii.)

PAT s. v. albie curs eshafodaj grindei matca nasalie schela scandura talpa vad.

PAT s. 1. (inv. shi reg.) strat (Mold.) crivat (inv.) iatac. (Sa intins in ~.) 2. ashternut culcush (inv. shi reg.) salash. (Se framinta in ~.) 3. strat. (~ de frunze de nisip.) 4. (TEHN.) (reg.) reazem strat trup. (~ la razboiul de tzesut.) 5. (TEHN.) butuc picior scaun strat talpa (reg.) pitruk stirciog. (~ la sucala la virtelnitza.) 6. (inv. shi reg.) strat (reg.) condac mai. (~ al pushtii.)

pat s. v. ALBIE. CURS. ESHAFODAJ. GRINDEI. MATCA. NASALIE. SCHELA. SCINDURA. TALPA. VAD.

PAT CÁLD s. v. patul rasadnitza.

pat cald s. v. PATUL. RASADNITZA.

pat (páturi) s. n. 1. Strat baza sol. 2. Mobila de dormit; ashternut. 3. Partea de lemn a pushtii sau a tunului. Mr. megl. pat. Lat. pactum din pangĕre „a stabili” cf. it. patto „ashternut de paie” pattume „pat” impatto „ashternut pentru vite” impattare „a ashterne la vite” (H. Meyer Vox Rom. X 7386; cf. REW 6138a). Rezultatul normal *papt trebuie sa fi pierdut un p prin disimilare k in botez sau prin incrucishare cu gr. πάτος „fund” „strat de adincime” cf. gr. πάτος „drum pietruit” (Meyer Alb. St. IV 73; CandreaDens. 1356; Tiktin; Philippide II 726; Capidan 217; Graur BL V 73; Rohlfs ZRPh. LXVII 300) cf. sb. pàtos „lavitza” shi de asemeni sb. cr. pät „sul de capatii” ven. pato care Vasmer Gr. 112 il reduce totushi la gr. πατερόν „capatii la pat”(pentru relatzia semantica a lui „capatii” cu „pat” cf. fr. sommier traversin). In realitate atit etimonul lat. cit shi cel gr. par sa constituie in sine explicatzii suficiente pentru rom. Pentru ideea de „pat” derivata din cea de „a intinde” cf. plapuma plocat. Urmatoarele ipoteze nu par sa aiba rezultat: din mag. pad „banca” (Cihac II 723); din dacica (Hasdeu Col. lui Traian 1873 112); din lat. patu(u)m in loc de patŭlum (Tagliavini Studi rum. III 86); din lat. *pavatum in loc de pavitum (Candrea Éléments 10; Pascu Beiträge 19; Pascu Lat. Elem. 276). Der. supat adv. (dedesubtul patului) in loc de sub pat; patui vb. (a tortura); patuc (var. patulean patucel patuiac) s. n. (patutz); patuiag s. n. (patul) dim. al lui patui; patul s. n. (constructzie rudimentara fixata pe pari; un fel de placa de lemn ashezata intrun copac pentru paznici sau pentru pasari de curte; un fel de podetz ashezat in mijlocul apei care sta pescarul; grinar hambar) din patui (ByckGraur BL I 23; cf. Tiktin) sau mai probabil formatzie regresiva de la patuletz (pat mic); patuli vb. (a depozita bucatele in hambar) care Scriban il pune in legatura in mod echivoc cu sl. potuliti „a rindui”; patulash s. n. (porumbar ashezat intre crengile unui copac); patashca s. f. (targa nasalie) cu suf. sl. ashca (relatzie propusa de Cihac II 248 cu rus. tačka sau de Tiktin cu fr. patache este dubioasa). Cf. patura. Din rom. provine bg. pat (Capidan Raporturile 224).

PAT futelnitza ilau tzambal.

a fi cheala la pat expr. (er.) a fi frigida.