VAD vaduri s. n. 1. Loc in albia unui rau unde apa e putzin adanca permitzand trecerea prin apa de pe un mal pe altul. ♦ P. gener. Albie matca (a unei ape curgatoare). ♦ Canal de irigatzie jgheab. ♦ Fig. Loc de trecere; drum cale; p. ext. loc de scapare de salvare. 2. TZarm mal liman. 3. Fig. Loc situat in apropierea unei mari cai de comunicatzie care asigura o clientela numeroasa; p. ext. sursa buna de cashtig. Lat. vadum.

vad² sn vz vadiu

vad¹ sn [At: PO 112/17 / V: (reg) vat / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: ml vadum] 1 Portziune ingusta din albia unei ape curgatoare cu malurile joase shi cu apa putzin adanca permitzand trecerea prin apa de pe un mal pe altul Si: (inv) ghecet (1). 2 Portziune dintro apa (curgatoare) pe unde se poate trece dintro parte in alta cu barca cu bacul etc. 3 (Pop; icn; ie) A incerca (sau a cerca a prinde) ~ul cu nebunul (sau cu nerodul) A se increde in omul prost sau necugetat. 4 (Pop; ie) A(shi) face ~ A(shi) face loc de trecere. 5 (Iae) A patrunde. 6 (Fig; iae) A (se) raspandi. 7 (Fig; iae) A (se) face cunoscut. 8 (Fig; iae) A cauta un pretext o ocazie pentru a merge undeva Si: ashi face cale. 9 (Pop; ie) A nu avea~ A nu avea scapare. 10 Loc din albia unui rau dintro balta etc. unde apa este adanca (shi lina) favorabila pescuitului. 11 (Reg) Loc la malul unui rau unde se adapa vitele cand sunt la pashune. 12 (Trs) Copca (in gheatza unui rau a unei baltzi etc.) 13 (Udp „de”) Loc pe cursul unui rau unde malul shi debitul apei permit amplasarea unor agregate (moara piua ferastrau etc.) care sunt actzionate prin fortza hidraulica. 14 (Reg; pex; la moara) Canal prin care se abate apa. 15 (Reg; pex; la moara) Caderea apei. 16 (Reg; pex; la moara) Iaz. 17 (Irg) Loc la tzarmul marii² favorabil acostarii vaselor¹. 18 (Fig; adesea in legatura cu verbul „a avea”) Loc (in apropierea unei importante cai de comunicatzie) care asigura unui negustor unui local etc. clientela numeroasa shi cashtig. 19 (Fig; pex) Sursa buna de cashtig. 20 Albie (minora) a unei ape curgatoare Si: fagash (10) matca pat¹ (ivr) scafa. 21 Canal de irigatzie.

vad s.n. 1 Portziune ingusta din albia unei ape curgatoare cu malurile joase shi cu apa putzin adinca permitzind trecerea prin apa cu piciorul cu carutza etc. de pe un mal pe altul. ◊ Expr. A(shi) face vad = a) a(shi) face loc de trecere; a patrunde; b) fig. a (se) raspindi a (se) face cunoscut. A incerca (sau a prinde) vadul cu nebunul (sau cu nerodul) = a se increde in omul prost sau necugetat. A nu avea vad = a nu avea scapare. ◊ Fig. Un om care... incercase multe vaduri de amaraciune (GAL.). ♦ Portziune dintro apa (curgatoare) pe unde se poate trece dintro parte in alta cu bacul cu barca etc. ♦ Fig. Loc de scapare de salvare; mijloc favorabil. Eu cercam un vad Sa ies la lumea larga (EMIN.). 2 Albie (minora) matca (a unei ape curgatoare). ♦ Canal de scurgere jgheab. 3 Loc pe cursul unui riu unde malul shi debitul apei permit amplasarea unor agregate (moara piua etc.) care sint actzionate prin fortza hidraulica. 4 Loc la tzarmul marii favorabil acostarii vaselor; mal liman. 5 Fig. Loc situat in apropierea unei mari cai de comunicatzie care asigura unui negustor o clientela numeroasa. Hanul avea un vad bun. ♦ Ext. Sursa buna de cishtig. • pl. uri (inv.) ure. /lat. vadum.

VAD vaduri s. n. 1. Loc situat pe cursul unui rau unde malul e jos shi apa putzin adanca permitzand trecerea prin apa de pe un mal pe altul. ♦ P. gener. Albie matca (a unei ape curgatoare). ♦ Canal de irigatzie jgheab. ♦ Fig. Loc de trecere; drum cale; p. ext. loc de scapare de salvare. 2. TZarm mal liman. 3. Fig. Loc situat in apropierea unei mari cai de comunicatzie care asigura unui negustor o clientela numeroasa; p. ext. sursa buna de cashtig. Lat. vadum.

VAD vaduri s. n. 1. Loc (adincit in pamint) pe unde curge o apa (v. albie matca); p. ext. apa valuri. Vadul ishi murmura cintul SHi foile sisiie k sherpoaicele. BENIUC V. 99. Se auzea slab gilgiitul vadurilor Moldovei. SADOVEANU O. I 57. Tu impleteshti in curcubeie Comoara lacrimilor noastre SHi cel mai scump nisip tul duci in vadul Dunarii albastre. GOGA F. 16. In vaduri ape repezi curg SHi vuiet dau in cale. COSHBUC P. I 191. Se pare cum k alte valuri Cobor mereu peacelashi vad. EMINESCU O. I 204. ◊ Fig. I se rumpe A lui suflet cind priveshte pesteal vremurilor vad. EMINESCU O. IV 113. 2. Loc pe cursul unui riu unde malul e jos shi apa putzin adinca permitzind trecerea prin apa de la un mal la altul. La vadul Popricanilor calarimea ieshise cu caii la adapat. SADOVEANU O. VII 24. Linga vad de ape grele Dornic murgul miam oprit. CERNA P. 142. Nu puteam hotari un vad de trecere nu pentru picior dar nici macar pentru ochi. HOGASH M. N. 217. Ei zboaro vijelie trec ape far’de vad Naintea lor senaltza puternic vechii muntzi. EMINESCU O. I 98. ♦ Fig. Loc de trecere p. ext. loc de salvare de scapare. Peaici shiau facut vad oshtile turceshti. VLAHUTZA R. P. 19. Eu cercam un vad Sa ies la lumea larga. EMINESCU O I 92. K uritul nare vad Decit scindura de brad. ALECSANDRI P. P. 307. 3. TZarm mal liman. Linga vaduri se zaresc nishte circiume ticaloase. RUSSO O. 152. Sarin mare K o floare SHimi ieshin vad K un brad. TEODORESCU P. P. 71. 4. Loc situat in apropierea unei cai mai mari de comunicatzie pe unde trece multa lume shi care asigura unui negustor o clientela numeroasa shi un cishtig bun; p. ext. afaceri prospere. Vad bun treaba buna mai ales in alegeri cind cartierul general al bataliei pe mahala era in circiuma lui. PAS Z. I 152. Umbla... dupa o pravalie cu vad bun. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 56. Gherasim lua conducerea comertzului pastrind aceeashi firma care facuse un vad asha de bun. BART E. 322.

vad n. 1. locul putzin adanc al unei ape unde se poate trece pe jos; 2. locul unde se poate cladi o moara sau o carciuma shi unde tzaranii pot veni cu inlesnire din toate partzile: moara are vad e foarte cercetata are multzi mushterii; ashi face vad a rasbate; 3. fig. a vremilor vad EM. [Lat. VADUM].

vad n. pl. urĭ (lat. vadum it. sp. vado pv. guat fr. gué cat. guau pg. vao). Locu pe unde se poate trece un riŭ cu picĭoru cu caru saŭ calare saŭ pe unde e malu maĭ lin shi apa maĭ neadinca. Fig. Loc pe unde trece multa lume shi decĭ bun de circĭuma moara sh. a.: are moara vad. L. V. Plaja liman. Fara vad fara voĭe fara gust: ma gatiĭ fara vadu mĭeŭ (Dimb. CL. 1911 583).

RaulVadului m. 1. afluent dea dreapta Oltului pe la fostul hotar; 2. trecatoare numita obishnuit Caineni.

vad s. n. pl. váduri

vad s. n. pl. váduri

VAD s. v. albie curs matca (pop.) fagash pat (inv. shi reg.) scursura (reg.) vale (inv.) scafa. (A trecut ushor ~ul raului.)

VAD s. v. copca liman litoral mal margine ochi tzarm.

VAD s. (GEOGR.) albie curs matca (pop.) fagash pat (inv. shi reg.) scursura (reg.) vale (inv.) scafa. (A trecut ushor ~ riului.)

vad s. v. COPCA. LIMAN. LITORAL. MAL. MARGINE. OCHI. TZARM.

vad (duri) s. n. 1. Loc de trecere pe cursul unui riu. 2. (Inv.) Port ambarcader. 3. Pasaj loc pe unde se trece. 4. Loc cu mori loc bun pentru a amplasa o moara de apa. 5. Loc bun pentru negotz unde exista multa concurentza. Lat. vadum (Pushcariu 1849; REW 9120a) cf. it. sp. vado prov. guat fr. gué cat. guau port. vao. Der. vadui vb. (a trece prin vad); vadarit s. n. (taxa de trecere); vadar s. m. (incasator de vadarit); vados adj. (care are vad) care REW 9120 il trimite la lat. vadōsus.

vad vaduri s.n. Locul unde apa unui rau e mai mica malurile sunt joase shi se poate trece prin apa cu carul; vad de care; prihod shar hat trecatoare: „Cu un prarocutz de brad / Undea si mai mandru vad” (Papahagi 1925: 226). ♦ (top.) Vad sat apartzinator de com. Copalnic Manashtiur; Vadu Izei comuna suburbana (Sighet). Lat. vadum „vad; fundul marii ” (SHaineanu Scriban; Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

vad uri s.n. 1. Locul unde apa unui rau e mai mica malurile sunt joase shi se poate trece prin apa cu carul; vad de care; prihod shar hat trecatoare: „Cu un prarocutz de brad / Undea si mai mandru vad” (Papahagi 1925: 226). 2. Vadu Izei loc. situata la 6 km de Sighet la confluentza raului Mara cu Iza. Lat. vadum „vad”.

GURA VADULUI com. in jud. Prahova; 2.554 loc. (1995). Combinat de vinificatzie (Tohani). Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (1816) in satul Tohani.

POIANA VADULUI com. in jud. Alba situata pe partea de E a mtzilor Bihor; 1.329 loc. (2003). Punct de plecare spre vf. Curcubata Mare din mtzii Bihor shi spre Muntele Gaina. Pana la 17 febr. 1968 satul shi com. P.V. sau numit Neagra.

vad vaduri s. n. (intl.) loc convenabil pentru o lovitura / pentru comiterea unei infractziuni.